Internetul \u0219i televiziunea reprezint\u0103 principalele surse de informare a publicului larg, influen\u021b\u00eend opinia \u0219i comportamentul oamenilor. Comunicarea la distan\u0163\u0103 a accelerat evolu\u0163ia comunit\u0103\u0163ilor. Pentru a afla starea unei societ\u0103\u021bi, \u00een mod cert ne putem raporta la televiziune. Astfel, mass-media a devenit mediul nostru de existen\u0163\u0103, iar jurnali\u015ftilor le-a revenit rolul cel mai dificil de a prezenta corect, impar\u0163ial \u015fi echitabil informa\u0163ii telespectatorilor. Corectitudinea presupune \u015fi respectarea normelor limbii rom\u00e2ne literare. Norma literar\u0103 stabile\u015fte regulile de exprimare corect\u0103, cultivat\u0103, \u00eengrijit\u0103, \u00eentr-o anumit\u0103 etap\u0103 din evolu\u0163ia limbii. Pentru noi, limba rom\u00e2n\u0103 reprezint\u0103 factorul fundamental al identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi partea bun\u0103 a societ\u0103\u0163ii contemporane este profund sensibilizat\u0103 de erorile lingvistice, de problema cultiv\u0103rii limbii. Importan\u0163a cultiv\u0103rii limbii a crescut gra\u021bie ritmului rapid de generalizare a limbii literare \u015fi a extinderii formelor de manifestare a aspectului s\u0103u verbal, care impun realizarea unit\u0103\u0163ii ei \u015fi \u00een domeniul pronun\u0163iei corecte. Speciali\u015ftii trag un semnal de alarm\u0103 cu privire la deprecierea limbii rom\u00e2ne \u00een mass-media, inventariaz\u0103 \u015fi analizeaz\u0103 aspectele morfologice, sintactice, lexicale \u015fi semantice.
\nVom examina pe scurt c\u00e2teva aspecte ale problemei, \u00een baza unor exemple recente, spicuite din diverse surse. <\/p>\n
Prima eroare grav\u0103 de exprimare a prezentatorilor \u015fi reporterilor tv este rostirea imperfect\u0103 a lui x. Aceast\u0103 consoan\u0103 nu indic\u0103 totdeauna grupul cs, considerat \u201ecorespondentul ei direct\u201d [1, p. 38], ci uneori indic\u0103 grupul de consoane gz.\u00a0 Atragem \u00een mod special aten\u0163ia asupra unor cuvinte precum exact, execu\u0163ie, examen, exerci\u0163iu, care trebuie rostite cu gz, \u00eens\u0103 unii reporteri\/ prezentatori, influen\u021ba\u021bi fiind de scriere, pronun\u0163\u0103 astfel de cuvinte gre\u015fit, cu cs, ca de exemplu ecsamen, ecsecu\u0163ie, ecserci\u0163iu etc. \u00cen alte situa\u021bii, unde ar trebui s\u0103 fie pronun\u0163at\u0103 surd, consoana x se \u201ebucur\u0103\u201d de o sonoritate excesiv\u0103, de exemplu: paradogzal, \u00ee\u015fi egzpune \u015f. a. Regula prevede ca \u00eenaintea unei consoane surde, grupul c+s \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 surditatea.<\/p>\n
Adesea \u00eent\u00e2lnim forma incorect\u0103 de conjunctiv prezent a verbului a avea: \u201ecum ajung s\u0103 aibe diplome\u201d (Kanal D, 20.XI.2019); \u201es\u0103 aibe \u00eencredere \u00een for\u021bele proprii\u201d (B1 TV, 11.XI.2019) \u2013 corect: s\u0103 aib\u0103.\u00a0 Sporadic, se observ\u0103 tendin\u021ba de atragere a verbelor cu infinitivul \u00een -ea \u00een clasa verbelor cu infinitivul \u00een -e: verbul a pl\u0103cea este folosit ca \u0219i cum ar fi de conjugarea a III-a, a place: \u201ei-ar place ambasadorii s\u0103 tac\u0103 din gur\u0103\u201d (Realitatea TV, 23.XI.2019) \u2013 corect: (i-)ar pl\u0103cea.<\/p>\n
O alt\u0103 situa\u021bie o constat\u0103m la\u00a0 numeralele compuse, unde se continu\u0103 tendin\u021ba de pierdere a acordului \u00een gen, fiind preferat\u0103 o form\u0103 invariabil\u0103 de masculin: \u201eMarica a avut \u0219aptezeci \u0219i unu de selec\u021bii\u201d (Kanal D, 9.XI) \u2013 corect: \u0219aptezeci \u0219i una. De altfel, se extinde utilizarea invariabil\u0103 a numeralului compus care exprim\u0103 ora: \u201e\u00een jurul orei doisprezece\u201d (Antena 3, 25.XI.2018) \u2013 corect: \u00een jurul orei dou\u0103sprezece.<\/p>\n
\u00cen domeniul sintactic \u0219i al coeren\u021bei textuale, dezacordurile \u00een gen apar \u0219i la pronume: \u201eniciunul dintre problemele\u2026\u201d (Pro TV, 26.XI.2019) \u2013 corect: niciuna dintre problemele\u2026; \u201eun alt autoturism a fost distrus dup\u0103 ce un copac a c\u0103zut peste ea\u201d (B1 TV, 13.XI.2018) \u2013 corect: a c\u0103zut peste el \/ acesta.<\/p>\n
S-a r\u0103sp\u00e2ndit tot mai mult, \u00een pofida criticilor aduse de speciali\u0219ti, secven\u021ba ca \u0219i (cu \u0219i parazitar) pentru exprimarea calit\u0103\u021bii: \u201eau avut ca \u0219i cauze diferite boli\u201d (Realitatea TV, 11.XI.2019) \u2013 corect: au avut drept cauze; \u201ee imposibil de dobor\u00e2t ca \u0219i om\u201d (Prima TV, 11.XI.2018) \u2013 corect: e imposibil de dobor\u00e2t ca om; \u201e\u00eei dai sfaturi a\u0219a, ca \u0219i tat\u0103 vitreg\u201d (Kanal D, 8.XII.2018) \u2013 corect: a\u0219a, ca tat\u0103 vitreg etc.<\/p>\n
Adeseori \u00eent\u00e2lnim pronun\u0163area gre\u015fit a unor cuvinte ori erori cauzate de grab\u0103 \u0219i neglijen\u021b\u0103, asemenea exemplelor ce urmeaz\u0103:
\n\u201ePremierul suedez, a c\u0103rui \u0163ar\u0103 de\u0163ine pre\u015feden\u0163ia…\u201d (Gabriela T\u0103t\u0103r\u0103u, \u201eRadiojurnal\u201d, Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u0163i, 23.09.2009, ora 09:04). Formularea corect\u0103 este: \u201ea c\u0103rui \u0163ar\u0103 de\u0163ine pre\u015fedin\u0163ia\u201d.
\n\u201e…sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 diferendul gazelor dintre Rusia \u015fi Ucraina (…) va cunoa\u015fte o nou\u0103 escaladare \u00eentr-un viitor previzibil de timp\u201d (\u201eRusia poate oric\u00e2nd s\u0103 taie gazul\u201d, \u00een Adev\u0103rul, 23.01.2009, p. 15). Corect este: \u201e\u00eentr-un orizont de timp previzibil\u201d sau \u201e\u00eentr-un viitor previzibil\u201d .<\/p>\n
\u00cent\u00e2lnim adesea utilizarea termenului \u201ePlusvaloare\u201d sau \u201evaloare ad\u0103ugat\u0103\u201d \u00een diferite contexte care nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu domeniul economic. Un exemplu \u00een acest sens \u00eel reprezint\u0103 fragmentul \u201e…dar dezvoltarea acestei paralele ridic\u0103 probleme hermeneutice (…) \u015fi e posibil s\u0103 nu aduc\u0103 nici cine \u015ftie ce plusvaloare sapien\u0163ial\u0103\u201d (Andrei Gorzo, \u201eHigh-low, \u00een Dilema Veche, Anul X, nr. 488, 20-26 iunie 2013, p. 19). Forma corect\u0103\u00a0 ar fi: \u201e… \u015fi e posibil s\u0103 nu aduc\u0103\u00a0 cine \u015ftie ce valoare nou\u0103 sapien\u0163ial\u0103\u201d sau: \u201e…\u015fi e posibil s\u0103 nu aduc\u0103\u00a0 cine \u015ftie ce valoare ad\u0103ugat\u0103 sapien\u0163ial\u0103\u201d.<\/p>\n
O alt\u0103 problem\u0103 des \u00eent\u00e2lnit\u0103 este utilizarea a termenilor \u201ccare\u201d sau \u201cpe care\u201d. Pronumele relativ care cu func\u0163ia sintactic\u0103 de complement direct trebuie s\u0103 fie \u00eenso\u0163it de prepozi\u0163ia pe. C\u00e2teva exemple relevante, \u00eent\u00e2lnim \u00een afirma\u021biile urm\u0103toare:
\n\u201eProblema care o am este c\u0103 sunt prea mul\u0163i accidenta\u0163i\u201d (Mircea Rednic, antrenorul echipei de fotbal Dinamo Bucure\u015fti \u2013 Emisiunea \u201eJurnalul de pr\u00e2nz\u201d, Radio Europa FM, 29.04.2009, ora 13:23).\u00a0 Corecte este \u201eProblema pe care o am ….\u201d
\n\u201eR\u0103zvan [Lucescu] mi-a propus s\u0103-i fiu secund la na\u0163ional\u0103. Este o ofert\u0103 care nu o pot refuza\u201d (Bogdan Stelea, antrenor secund al echipei na\u0163ionale de fotbal, \u00een Adev\u0103rul, 30.04.2009, p. 24). Corect este \u201eEste o ofert\u0103 pe care nu o pot refuza .\u201d<\/p>\n
A\u0219adar, compartimentul evident al oric\u0103rui limbaj, inclusiv al celui jurnalistic, este lexicul; de modul \u00een care un autor sau altul \u0219tie s\u0103 utilizeze bog\u0103\u0163ia vocabularului depinde reu\u015fita \u015fi impactul comunic\u0103rii. Urm\u0103rind felul cum se scrie \u015fi se vorbe\u015fte \u00een mijloacele de informare \u00een mas\u0103 din Rom\u00e2nia, putem constata destul de multe probleme generate de necunoa\u015fterea sau cunoa\u015fterea aproximativ\u0103 a sensurilor unor cuvinte \u015fi, din nefericire, asemenea blocaje lexicale sunt numeroase \u00een ultimul timp.<\/p>\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Internetul \u0219i televiziunea reprezint\u0103 principalele surse de informare a publicului larg, influen\u021b\u00eend opinia \u0219i comportamentul oamenilor. Comunicarea la distan\u0163\u0103 a accelerat evolu\u0163ia comunit\u0103\u0163ilor. Pentru a afla starea unei societ\u0103\u021bi, \u00een mod cert ne putem raporta la televiziune. Astfel, mass-media a … Cite\u0219te continuarea
\n1. V. Gu\u0163u-Romalo, Corectitudine \u015fi gre\u015feal\u0103. Limba rom\u00e2n\u0103 de azi, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2000, p. 216.
\n2. Lumini\u0163a Ro\u015fca, Produc\u0163ia textului jurnalistic, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2004.
\n3. R. Zafiu, P\u0103catele limbii: culoare \u00een\u015fel\u0103toare, \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, nr. 17, 2009.<\/p>\n