Una dintre probele propuse de Inspectoratul \u0218colar Jude\u021bean D\u00e2mbovi\u021ba pentru selec\u021bia profesorilor metodi\u0219ti de anul acesta a fost realizarea unui eseu, \u00een care candidatul s\u0103 prezinte idei semnificative despre schimb\u0103ri posibile la nivelul procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, pentru formarea\/dezvoltarea competen\u021belor-cheie transpuse \u00een documentele curriculare din Rom\u00e2nia. Ideea de eseu mi s-a p\u0103rut interesant\u0103 pentru c\u0103 d\u0103 candidatului \u201eo voce\u201d. Ai ocazia, prin eseu, s\u0103 analizezi ni\u0219te probleme \u0219i ai posibilitatea s\u0103 sugerezi ni\u0219te solu\u021bii. Pe de alt\u0103 parte, evaluarea unei astfel de probe este suspectat\u0103 adeseori de o anumit\u0103 subiectivitate, ceea ce face ca organizatorii de concursuri s\u0103 o evite \u0219i s\u0103 recurg\u0103 mai mult la probe sau itemi obiectivi, al c\u0103ror rezultat s\u0103 nu poat\u0103 fi contestat. Aceast\u0103 alegere, \u00eel transform\u0103, \u00eens\u0103, pe candidat \u00eentr-un num\u0103r, valoarea lui este doar statistic\u0103, iar rezultatul este amorf, nefertil, nu suscit\u0103 niciun interes, nicio discu\u021bie, nicio \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire. De aceea apreciem ca l\u0103udabil\u0103 decizia ISJ D\u00e2mbovi\u021ba de a dep\u0103\u0219i frica teribil\u0103 de contesta\u021bii \u0219i de a propune o prob\u0103 care s\u0103 permit\u0103 candidatului o exprimare personal\u0103, uman\u0103. Reperele sugerate de organizatori pentru realizarea acestui eseu au fost: – prezentarea a 5 idei semnificative despre schimb\u0103ri posibile la specializarea pentru care se candideaz\u0103; – argumentarea schimb\u0103rilor prin raportare la programa \u0219colar\u0103 \u0219i la documentele de referin\u021b\u0103 pentru competen\u021be-cheie elaborate la nivel european \u0219i, unde este cazul, la rezultatele evalu\u0103rilor interna\u021bionale; – prezentarea modalit\u0103\u021bilor de realizare a consilierii cadrelor didactice inspectate pe pe problematica schimb\u0103rilor posibile la nivelul procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Iar mai jos este rezultatul…<\/p>\n
O prim\u0103 abordare pe care o avem la clas\u0103, atunci c\u00e2nd \u00eencepem o nou\u0103 disciplin\u0103 sau un nou capitol, este clarificarea termenilor, definirea acestora. Demersul trece automat prin etimologie pentru a-i ajuta pe elevi s\u0103 descopere povestea, pe care timpul a sublimat-o \u00een substan\u021ba cuv\u00e2ntului, pentru a-i ajuta s\u0103 descopere c\u0103 acest cuv\u00e2nt nu este doar o form\u0103 f\u0103r\u0103 fond ci c\u0103 are ascuns\u0103 \u00een el o semnifica\u021bie deosebit\u0103, la care au lucrat, ca ni\u0219te alchimi\u0219ti, genera\u021bii \u00eentregi de oameni.<\/p>\n
Prin urmare, voi \u00eencepe acest eseu cu un demers care presupune, \u00eenainte de toate, o clarificare\/ o \u00een\u021belegere a domeniului. Voi face asta exact \u00een modul \u00een care o fac la clasa a 9-a, \u00een prima zi de curs, atunci c\u00e2nd clarific\u0103m denumirea disciplinei – Logic\u0103, argumentare \u0219i comunicare \u0219i importan\u021ba studierii ei.<\/p>\n
Demersul este unul interogativ \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne brazda mental\u0103 a elevilor no\u0219tri, dezv\u0103luind un mediu \u00een care s\u0103m\u00e2n\u021ba interoga\u021biei s\u0103 fie s\u0103dit\u0103 \u0219i s\u0103 ofere premisele rodului. Astfel, prima interoga\u021bie e legat\u0103 de miza educa\u021biei. De ce facem educa\u021bie, are ea vreun scop, vreo finalitate, sau ne-ar fi mai bine f\u0103r\u0103? Deducem, din multitudinea de r\u0103spunsuri, o concluzie generic\u0103 de tipul \u201epentru a tr\u0103i bine, pentru o existen\u021b\u0103 semnificativ\u0103<\/em>\u201d. Am conturat, \u00een acest fel finalitatea educa\u021biei \u0219i scopul pe care aceasta \u00eel are dar pentru c\u0103 formula \u201ea tr\u0103i bine\u201e poate avea semnifica\u021bii diferite pentru oameni diferi\u021bi (pentru unii poate \u00eensemna s\u0103 stai toat\u0103 ziua \u0219i s\u0103 urm\u0103re\u0219ti Netflix f\u0103r\u0103 a fi obligat s\u0103 munce\u0219ti o zi, pentru al\u021bii poate \u00eensemna s\u0103 descoperi lucruri nemaiv\u0103zute sau s\u0103 devii un om de \u0219tiin\u021b\u0103), vom continua demersul nostru cu identificarea rolului Logicii, sau mai precis \u201eLogic\u0103, argumentare \u0219i comunicare\u201d prin analiza celor trei termeni care compun numele disciplinei. Cum pot contribui aceste trei direc\u021bii la atingerea scopului final al educa\u021biei, acela de \u201ea tr\u0103i bine\u201d? Sinteza r\u0103spunsurilor ar trebui s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103: \u201elogica\u201d ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 g\u00e2ndim corect, \u201eargumentarea\u201d ne ajut\u0103 s\u0103 exprim\u0103m corect g\u00e2ndurile noastre, iar \u201ecomunicarea\u201d ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 ajungem la acord, s\u0103 tr\u0103im \u00een comunitate, \u00eent\u0103rind aici opinia celui pe care \u00eel numim \u201ep\u0103rintele logicii\u201d – Aristotel – c\u0103 societatea prevaleaz\u0103, din punct de vedere valoric, individului.<\/p>\n Acum, c\u0103 am l\u0103murit orizontul de cunoa\u0219tere pe care \u00eel viz\u0103m, nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 stabilim modalit\u0103\u021bile prin care vom face asta. Ca profesori, avem la \u00eendem\u00e2n\u0103 c\u00e2teva instrumente care ne ghideaz\u0103 \u00een demersul nostru \u0219i a\u0219 numi aici pe cel mai important dintre ele – programa \u0219colar\u0103 – un document care\u00a0 are la baz\u0103 at\u00e2t ipoteze \u0219i cercet\u0103ri din domeniul psihologiei, pedagogiei \u0219i metodicii, dar \u0219i recomand\u0103ri strategice f\u0103cute de Parlamentul European \u0219i de Consiliul European (Recomandarea privind competen\u021bele cheie pentru \u00eenv\u0103\u021barea pe parcursul \u00eentregii vie\u021bi (2006\/962\/EC1). \u0218i, dac\u0103 e s\u0103 conturez ni\u0219te idei de schimbare a\u0219 \u00eencepe, \u00eenainte de toate, cu analiza programei, care ghideaz\u0103 \u00eentregul proces de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare.<\/p>\n O prim\u0103 idee vine s\u0103 completeze \u201eNota de prezentare\u201d<\/strong> a acestei discipline, care precizeaz\u0103 c\u0103 \u201eDisciplina contribuie la formarea progresiv\u0103 a competen\u0163elor – cheie stabilite de c\u0103tre Comisia European\u0103, \u00eendeosebi \u00een ceea ce prive\u015fte: comunicarea \u00een limba matern\u0103, a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 \u00eenve\u0163i, competen\u0163ele interpersonale, interculturale \u015fi sociale\u201d.<\/em><\/p>\n Este adev\u0103rat c\u0103 Logica are o miz\u0103 social\u0103, care \u021bine de comunicare, dar ea este, \u00een primul r\u00e2nd, instrumentul care ne ajut\u0103 s\u0103 punem bazele matematicii \u0219i \u0219tiin\u021belor. Iar, dac\u0103 ne raport\u0103m la dezvoltarea fantastic\u0103 a tehnologiei (inclusiv a inteligen\u021bei artificiale) – modul \u00een care sunt construi\u021bi algoritmii, structura care asigur\u0103 o bun\u0103 interpretare a sarcinilor \u0219i o bun\u0103 exprimare a solu\u021biilor – toate astea \u021bin de logic\u0103. Prin urmare, ar fi oportun\u0103 o amendare a acestei formul\u0103ri, care s\u0103 surprind\u0103 \u00een mod real importan\u021ba \u0219i contribu\u021bia pe care logica o are la dezvoltarea disciplinelor reale, a \u0219tiin\u021belor,<\/strong> m\u0103car \u201epentru motivul c\u0103 \u00een fiecare argument folosim concepte preluate din domeniul logicii \u0219i c\u0103 inferen\u021ba corect\u0103 are loc \u00een conformitate cu legile sale\u201e<\/em> a\u0219a cum afirma Alfred Tarski pe la mijlocul secolului 20, \u00een \u00eencercarea de a creiona trendul \u00een g\u00e2ndirea logic\u0103 modern\u0103. \u0218i nu e vorba aici doar de a completa o anume formulare, ci de a schimba mentalitatea, atitudinea celor care au tendin\u021ba de a minimiza importan\u021ba \u0219tiin\u021belor sociale.<\/p>\n O a doua idee de schimbare s-a n\u0103scut din lectura documentului european care face referire la competen\u021bele-cheie pe care trebuie s\u0103 le urm\u0103rim \u00een educa\u021bie \u0219i care relev\u0103 importan\u021ba strategiilor pe care statele trebuie s\u0103 le stabileasc\u0103 pentru a asigura adul\u021bilor acces la resurse, la o via\u021b\u0103 profesional\u0103 adecvat\u0103 preg\u0103tirii \u0219i pe pia\u021ba muncii local\u0103 sau european\u0103. E important s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een toate cele cinci recomand\u0103ri ale UE se face referire la pia\u021ba muncii \u0219i la g\u0103sirea unui loc de munc\u0103. Prin urmare, oric\u00e2t de frumoas\u0103 ar fi teoria, ea trebuie ancorat\u0103 serios \u00een realitate \u0219i mai ales adaptat\u0103 la exigen\u021bele \u00een permanent\u0103 schimbare ale mediului economic. \u0218i, dac\u0103, prin defini\u021bie competen\u021bele-cheie sunt un ansamblu de atitudini, abilit\u0103\u021bi \u0219i cuno\u0219tin\u021be (ASK – attitudes, skills, knowledge<\/em>) acest lucru ar trebui s\u0103 se reflecte \u0219i \u00een documentul programatic pentru disciplina logic\u0103, unde formularea competen\u021belor se limiteaz\u0103 acum la abilit\u0103\u021bi sau la cuno\u0219tin\u021be, fiind ignorat\u0103 o latur\u0103 extrem de important\u0103, atitudinea.<\/p>\n Prin urmare, o detaliere mai adecvat\u0103 a competen\u021belor specifice, una care s\u0103 valorizeze atitudinea<\/strong>, ca motor care pune \u00een mi\u0219care procesul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, ar fi oportun\u0103, c\u0103ci atitudinea este cea care ne salveaz\u0103 atunci c\u00e2nd cuno\u0219tin\u021bele pe care le-am dob\u00e2ndit \u00een \u0219coal\u0103 au fost dep\u0103\u0219ite sau c\u00e2nd abilit\u0103\u021bile noastre nu mai sunt potrivite noului mediu economic. Doar cu o atitudine potrivit\u0103 putem spera \u00eentr-o \u201e\u00eenv\u0103\u021bare pe tot parcursul vie\u021bii\u201d, doar printr-o atitudine pro-activ\u0103 putem \u201e\u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u201d \u0219i ne putem adapta la schimb\u0103ri. Atitudinea include modul \u00een care o persoan\u0103 poate face fa\u021b\u0103 lucrurilor din punct de vedere emo\u021bional, modul \u00een care \u00ee\u0219i gestioneaz\u0103 e\u0219ecul, tenacitatea \u0219i determinarea de a reu\u0219i. \u00cen acela\u0219i timp, atitudinea unei persoane fa\u021b\u0103 de o sarcin\u0103 dat\u0103 influen\u021beaz\u0103 performan\u021ba acesteia, pentru c\u0103 atitudinea controleaz\u0103 nivelul de motiva\u021bie al acelei persoane. Vorbim foarte mult despre \u201eresponsabilizarea elevilor pentru propria \u00eenv\u0103\u021bare\u201e vorbim de motiva\u021bie, dar investim, de fapt, foarte pu\u021bin \u00een formarea unor atitudini pozitive, sau a motiva\u021biei. Vince Lambardi, un celebru antrenor de fotbal american spunea c\u0103 \u201ediferen\u021ba dintre o persoan\u0103 de succes \u0219i celelalte nu este o lips\u0103 de putere \u0219i nici o lips\u0103 de cuno\u0219tin\u021be, ci, mai degrab\u0103, o lips\u0103 de motiva\u021bie\u201e<\/em>. \u00cen m\u0103sura \u00een care logica poate fi considerat\u0103 un \u201esport al min\u021bii\u201e atunci formula se aplic\u0103 \u0219i \u00een acest domeniu.<\/p>\n O alt\u0103 observa\u021bie \u0219i, implicit, propunere de modificare\/ completare\/ schimbare ar fi la nivel de con\u021binuturi.<\/strong> \u00cen mod evident, raportarea noastr\u0103 la realitatea imediat\u0103 trebuie s\u0103 ghideze modul \u00een care facem educa\u021bie, dar cred c\u0103 acest lucru se reflect\u0103 limitat \u00een programa de logic\u0103. Astfel, dac\u0103 realitatea prezint\u0103 o varietate de ra\u021bionamente logice, programa noastr\u0103 se opre\u0219te la deduc\u021bii (ra\u021bionamentul inductiv \u0219i cel analogic sunt abia amintite), ignor\u00e2nd ra\u021bionamentele bazate pe reprezent\u0103ri grafice sau pe cele bazate pe g\u00e2ndire critic\u0103 (verbale, numerice etc), care sunt extrem de relevante ast\u0103zi pentru mediul economic \u0219i folosite pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een recrutarea angaja\u021bilor.<\/p>\n V\u0103 aminti\u021bi concursul pentru directori\/ directori adjunc\u021bi organizat de Ministerul Educa\u021biei \u00een 2016? Considerat de unii pueril, de al\u021bii nepotrivit pentru pozi\u021bia pe care candidau, testul, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem, a fost exemplar \u00een a testa capacitatea de abordare diferit\u0103 a problemelor cu care ne confrunt\u0103m, a fost un model de test out-of-the-box<\/em>. Faptul c\u0103 unii candida\u021bi nu au reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 acest test a pus \u00een eviden\u021b\u0103 un adev\u0103r pe care mul\u021bi \u00eel intuiam dar foarte pu\u021bini \u00eel exprimau. Acela c\u0103 profesia noastr\u0103 s-a colmatat \u00een rutin\u0103, \u0219abloane \u0219i probleme-tip etc. Profesorii nu sunt preg\u0103ti\u021bi pentru un alt fel de abordare \u0219i, \u00een atari condi\u021bii, nu a\u0219tept\u0103m prea multe de la elevii no\u0219tri pentru care problemele ce ies din tiparul manualului, oric\u00e2t ar fi ele de reale, apar ca fantasmagorii – vezi rezultatele testelor PISA.<\/p>\n Foarte mul\u021bi au criticat atunci lipsa de relevan\u021b\u0103 a testului pentru pozi\u021bia pentru care se candida, dar, dac\u0103 \u00eel analiz\u0103m prin compara\u021bie, ne d\u0103m seama c\u0103 un astfel de test este mult mai relevant dec\u00e2t unul \u00een care trebuie s\u0103 reproduci articole din lege, s\u0103 re\u021bii \u0219i s\u0103 reproduci metodologii \u0219i proceduri care, oricum, sunt supuse permanent modific\u0103rilor. De ce ar fi capacitatea de memorare mai relevant\u0103 dec\u00e2t capacitatea de a g\u00e2ndi asupra unei probleme \u0219i a-i g\u0103si solu\u021bia?<\/p>\n Prin urmare, introducerea unui capitol care s\u0103 abordeze acest tip de ra\u021bionamente<\/strong> ar fi valoros pentru elevii no\u0219tri. Exist\u0103 universit\u0103\u021bi care au introdus acest tip de abordare (vezi Facultatea de drept din Cluj Napoca, la care admiterea este un test de g\u00e2ndire critic\u0103) tocmai pentru c\u0103 este relevant\u0103 pentru epoca pe care o tr\u0103im, aceea \u00een care nu conteaz\u0103 cuno\u0219tin\u021bele ci conteaz\u0103 ceea ce po\u021bi face cu aceste cuno\u0219tin\u021be.<\/p>\n A patra idee \u021binte\u0219te partea aplicativ\u0103 a disciplinei \u0219i, implicit, nevoia de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire metodic\u0103.<\/strong> Dac\u0103 argumentarea este procesul prin care ra\u021bionamentele logice sunt puse la lucru pentru beneficii practice, atunci este clar c\u0103 trebuie s\u0103 acord\u0103m laturii practice o importan\u021b\u0103 corespunz\u0103toare. \u0218i, o putem face acord\u00e2nd o mai mare aten\u021bie exerci\u021biului dezbaterilor.<\/strong> De foarte mul\u021bi ani dezbaterea este doar o activitate extracurricular\u0103 (cel mult CD\u0218). \u00cen ciuda demersurilor constante f\u0103cute de anumi\u021bi reprezentan\u021bi ai ministerului, decizia de a introduce dezbaterile \u00een curriculum nucleu a e\u0219uat, fiind l\u0103sat\u0103 exclusiv pe seama profesorilor voluntari \u0219i dedica\u021bi mi\u0219c\u0103rii de dezbateri. Este drept c\u0103 fenomenul angajeaz\u0103 o mare cantitate de energie \u0219i resurse umane, dar beneficiile sunt evidente \u0219i nu pot fi ignorate.<\/p>\n O ultim\u0103 idee vine s\u0103 sublinieze importan\u021ba form\u0103rii de tip antreprenorial a cadrelor didactice<\/strong> care predau logica (You can’t change who you are, but you can change what you have in your head, you can refresh what you\/re thinking about, you can put some fresh air in your brain.<\/em>) Foarte mult\u0103 lume reduce no\u021biunea de antreprenoriat la afaceri, dar realitatea ne demonstreaz\u0103 c\u0103 sfera acestei no\u021biuni \u00eei cuprinde, deopotriv\u0103, pe cei care au o atitudine antreprenorial\u0103, ca angaja\u021bi. Vorbim de intra-prenori<\/em> \u0219i putem vorbi de teacher-prenori<\/em>. Orice mediu \u00een care se manifest\u0103 inova\u021bia este un mediu antreprenorial, prin urmare educa\u021bia are \u0219anse s\u0103 devin\u0103 un mediu inovativ, printr-o abordare antreprenorial\u0103 a form\u0103rii profesionale a cadrelor didactice, inclusiv \u00een domenii care par mai restrictive cum sunt \u0219tiin\u021bele, cum este Logica.<\/p>\n \u00cen acest context, este limpede c\u0103 nu putem discuta de schimbare f\u0103r\u0103 o consiliere adecvat\u0103 a cadrelor didactice <\/strong>\u00een aceast\u0103 problematic\u0103, iar consilierea presupune, \u00een primul r\u00e2nd, construirea unor rela\u021bii interumane bazate pe \u00eencredere<\/strong>, care s\u0103 permit\u0103 exprimarea unui feedback constructiv<\/strong> \u0219i \u00een care profesorul metodist \u0219i cadrul didactic asistat s\u0103 fie parteneri ai schimb\u0103rii \u00een bine<\/strong>. \u00cen plus, pentru ca schimbarea s\u0103 fie efectiv\u0103, trebuie s\u0103 se bazeze pe o reflec\u021bie<\/strong> serioas\u0103 asupra factorilor care genereaz\u0103 o direc\u021bie sau alta, precum \u0219i pe selectarea \u0219i testarea aspectelor care au cele mai multe \u0219anse s\u0103 produc\u0103 efecte pozitive.<\/p>\n \u00cencurajarea inova\u021biei, a unor abord\u0103ri curajoase \u00een domeniul metodicii, \u00eencurajarea form\u0103rii profesionale continue, sunt premise care pot asigura succesul par\u021bial al schimb\u0103rii dorite, c\u0103ci un succes total nu poate fi conceput dec\u00e2t prin participarea la proces a factorilor decizionali care s\u0103 genereze schimb\u0103ri de structur\u0103 (la nivel de program\u0103\/ con\u021binuturi etc.).<\/p>\n Suntem \u00eens\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 plin\u0103 de provoc\u0103ri, una care ne-a somat s\u0103 ie\u0219im din propria carapace \u0219i s\u0103 \u00eencerc\u0103m lucruri noi, iar lucrul \u0103sta ne-a produs mai \u00eent\u00e2i team\u0103 (sor\u0103 cu panica, pe alocuri), mai apoi bucurie \u0219i la final… lini\u0219te, pentru c\u0103 am aflat c\u0103… totul e posibil.<\/p>\n Pentru articolul integral, cu note de subsol:\u00a0http:\/\/tiny.cc\/eseumetodist<\/a><\/em><\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Una dintre probele propuse de Inspectoratul \u0218colar Jude\u021bean D\u00e2mbovi\u021ba pentru selec\u021bia profesorilor metodi\u0219ti de anul acesta a fost realizarea unui eseu, \u00een care candidatul s\u0103 prezinte idei semnificative despre schimb\u0103ri posibile la nivelul procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, pentru formarea\/dezvoltarea competen\u021belor-cheie transpuse … Cite\u0219te continuarea