| |
MADALINA ENE
|
Ne-am pus cu toţii întrebarea, la un moment dat, ce înseamnă de fapt educaţia. Este o ştiinţă, un fapt sau doar o remarcă a unui comportament civilizat bazat pe însuşirea unor acţiuni împrumutate de la cei în vârstă de către tineri? Ei bine, este foarte important să conştientizăm că educaţia stă la baza tuturor proceselor care ne conduc către statutul de om civilizat, de fiinţă ce aparţine unei comunităţi, dezvoltându-ne totodată şi latura spirituală.
Articol integral →
|
CAMELIA-DOMNICA MOCANU |
Profesorul are nevoie permanentă de o informație de tip aferentație inversă pentru a-și da seama cum se desfășoară orice activitate cu elevii (fie ea și o oră de dirigenție – putem spune că este o oră la fel de importantă ca altele sau, de ce nu, mult mai importantă, atâta timp când intervine în modificarea în sens pozitiv a comportamentului elevului, atitudinii acestuia etc.), conștientizând aspectele pozitive sau negative ale efortului didactic pe care îl depune.
Feedback-ul se manifestă fără probleme și crește în intensitate atunci când profesorul este predispus la auto-analiză, auto-critică etc., dorindu-și o schimbare în bine a comportamentului său didactic.
Fac mențiunea că autoevaluarea/ autoanaliza reprezintă prima condiție a autoperfecționării, semn al profesorului modern autoperfecționist.
Articol integral →
|
ALEXEI SLIVCA |
Evoluţia contemporană a societăţii implică din ce în ce mai mult utilizarea calculatorului şi a noilor tehnologii, în aproape toate domeniile. În acest sens, profesorul de astăzi este ”nevoit” să găsească noi posibilităţi pentru ca procesul de predare-învăţare să fie unul atractiv atît pentru elevi cît şi pentru profesor.
Pachetele software educaţionale propun atît elevilor cît şi profesorilor soluţii de realizare a unei învăţări interactive bazate pe jocuri, animaţii, exerciţii de logică, care pot oferi și o creştere a obiectivităţii evaluării.
Articol integral →
|
FLORINA-TEODORA BICULESCU
|
Tinerii învaţă mai uşor cu ajutorul noilor tehnologii dintr-o clasă digitală, sunt mai atenţi la ore, nu trebuie să ia notiţe tot timpul şi vizualizează mai bine lecţiile.
Programul Google for Education Romania urmărește să ofere elevilor o mai bună pregătire pentru viața profesională, prin oferirea accesului la tehnologie și training în utilizarea instrumentelor online, destinate elevilor și profesorilor din învățământul preuniversitar.
Articol integral →
|
IONELIA FRICOSU |
Pentru a înțelege natura și a putea să comunicăm cu ea, trebuie să acceptăm că este poate fi un partener inteligent de dialog, că poate avea capacitate de a iubi și nevoie de iubire şi compasiune. Am putea pune în slujba ei toate cunoștințele noastre și întreaga noastră imaginație. Am putea să-i educăm pe micii școlari să o prețuiască la adevărata ei valoare. Am putea face ca tehnologia să lucreze în slujba naturii şi nu împotriva ei.
Iată, aşadar, premisele proiectului pe care l-am desfășurat cu elevii de vârstă școlară mică în încercarea de a demonstra încă o dată principiile Intel Teach conform cărora educaţia stă la baza „inovaţiei şi oportunităţilor diverse”, iar „integrarea tehnologiei” contribuie la succesul formării şi educării elevilor.
Articol integral →
|
LUCIANA TRĂISTARU |
Turism... Educație... Aparent, două dimensiuni ale realității care nu au nimic în comun: prima presupune relaxare, timp liber, plimbare, a face altceva decât de obicei, a cunoaște alte contexte, cea de-a doua este strâns legată de ideea de muncă, efort, concentrare, rutină uneori. Și totuși... Reflectând mai pe îndelete, ajungem la concluzia că turismul și educație sunt două căi prin care se asigură cunoașterea, mai mult sau mai puțin concretă.
Noua viziune din sistemul educațional propune turismul ca mijloc de cunoaștere intrinsec și extrinsec. În altă ordine de idei, putem face turism călătorind într-o altă regiune geografică, dar, la fel de bine, putem călători în lumea cărților, scopul fiind același – cunoașterea. Contextul în care educația școlară se îmbină cel mai mult cu turismul este reprezentat de activitățile extrașcolare, ce constituie modalitatea neinstituționalizată de realizare a educației.
Articol integral →
|
OANA ICHIM |
Prezentul articol îşi propune o viziune de ansamblu a lipsei de apetit a lecturii din rândul elevilor, şi nu numai.
Într-o societate precum cea a secolului XXI, când totul devine comercial şi, de multe ori, superficial, lectura, care se dovedeşte în forma sa esenţializată o adevărată artă, dar şi o ştiinţă, din ce în ce mai rară, este, poate, una din singurele modalităţi prin care se poate deschide ori crea veritabile canale de comunicare la un alt nivel decât cel scolastic, şi aceasta pentru că elevii, dar nu numai ei, au o imperioasă nevoie de lectură în haosul cotidian al vieţii, atât pentru orientarea lor, cât şi pentru a fi pregătiţi să răspundă provocărilor existenţiale atât de diverse. Astfel, lectura îşi primeşte locul cuvenit in mintea şi în inima copiilor încă de la clasele mici.
Articol integral →
|
CORINA BUDUREAN |
În învăţământul modern se pune accentul pe educaţia centrată pe elev, pe creşterea caracterului aplicativ al cunoştinţelor şi al activităţilor, pe stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare. De aceea, alături de metodele de predare tradiţionale, preponderent expozitive, se folosesc şi cele moderne, activ-participative. Acestea sunt de multe ori mai atractive pentru elevi, deoarece favorizează accesul la cunoaştere prin forţele proprii, spontaneitatea şi cooperarea, renunţându-se la învăţarea mecanică a conţinuturilor.
Pornind de la aceste idei, am încercat şi eu să aplic metodele activ-participative, alături de cele expozitive, mai ales la lecţiile în care operele literare nu le păreau prea interesante elevilor. Demersul nu a fost uşor, întrucât folosirea acestor metode necesită o mai mare perioadă de timp pentru pregătirea materialelor necesare şi o implicare mai puternică a elevilor în desfăşurarea lecţiei, implicare ce era mai greu de realizat la clasele cu un nivel mai scăzut la învăţătură.
Articol integral →
|
ALINA MANUELA HUMA |
Integrarea proverbului în predarea literaturii române a fost valorificată în cadrul a două metode ce vizează pregătirea receptării și discutării textului literar. Metodele ”Votați un citat” și ”Discuția de tip piramidă” urmăresc dezvoltarea gândirii critice, facilitând, în același timp, organizarea activităților didactice atât individual, cât și în perechi sau în grup. Ambele metode pot fi aplicate la începutul lecției și urmăresc familiarizarea elevului cu problematica textului sau în lecțiile de consolidare.
Articol integral →
|
VERONICA SANDOR |
Fiind pasionată de cultura franceză, absolventă a Facultății de Litere și dornică de a împărtăși cu ceilalți frumusețile acestei culturi, am decis să îmi depun candidatura în vederea obținerii unei burse Comenius pentru cadrele didactice. După această experiență, aplicând ideile din cadrul cursului, am sesizat că elevii nu mai absentau și nu le mai părea obositoare conjugarea verbelor sau greu cititul în limba străină, se apropiau mai mult de mine și, implicit, de carte. Erau interesați de metoda Euro4 de studiere a unei limbi străine prin comparare cu alte 3 limbi. Am ales limbile spaniola, româna, franceza și rromani, fapt ce i-a surprins atât pe colegi, cât și pe elevi.
Articol integral →
|
|
|
