| |
AGENNA NICOLETA IONESCU-MAZILU
|
Inspirat de câteva dintre cele mai cunoscute ziceri ale lui Einstein, articolul aduce în prim plan câteva principii pe care le pot aplica atât dascălii cât și părinții pentru a determina succesul în învățare. ”Lecțiile” sunt date sub forma concisă a unor îndemnuri: Fii curios!, Fii perseverent!, Fii imaginativ!, Fă greșeli!, Creează valoare!, Nu te aștepta la rezultate diferite!, Învață regulile jocului și apoi joacă mai bine!
Articol integral →
|
GEORGETA STAICU
|
Una dintre calitățile profesorului ancorat în societatea contemporană este competența didactică a interogației, utilizarea acesteia ca motor al învățării și predării. S-a constatat că profesorii cu experiență folosesc această strategie didactică în procesul de predare și evaluare, adresând întrebări întregii clase de elevi, unor grupuri sau individual. Întrebările pot fi adresate verbal sau în formă scrisă. Se consideră că întrebările verbale reprezintă cel mai puternic instrument de comunicare cu elevii. Să descoperim de ce!
Articol integral →
|
OANA STANGACIU |
Există o relaţie strânsă între perioada de tranziție social-globală şi reforma specifică învăţământului nostru.
Articolul prezintă o serie de argumente puternice pentru a ne preocupa în mod expres şi susţinut de realizarea educaţiei morale încă din perioada preşcolară, când se formează primele reprezentări morale, ce vor constitui premize ale realizării conştiinţei şi conduitei morale. Un exemplu de proiectare a unei lecții de educație civică la clasa a III-a, bazat pe dramatizare, este prezentat pe larg și poate fi preluat pentru a fi transpus în abordarea didactică a altor teme.
Articol integral →
|
MONIKA BANDI
|
Inovația în procesul de educație constă în preocuparea cadrelor didactice de a găsi metode, soluții ingenioase care să aibă rolul de a menține elevul și nevoile sale de învățare în prim plan, fie că este vorba de o lecție de predare, consolidare, evaluare sau autoevaluare. Introducerea metodelor interactive în procesul de predare nu mai este o noutate, multe cadre didactice folosesc cu succes calculatorul, proiectorul, tableta, Internetul în diferitele etape ale lecției. Totuși, în etapa de evaluare și mai ales autoevaluare, nu foarte mulți folosesc ”gadgeturile”, cu care elevii sunt extrem de obișnuiți, din diverse motive. Lucrarea de față prezintă un instrument online deosebit de eficient și ușor de folosit și de aplicat, atât la clasele primare, cât și la cele gimnaziale, în procesul de evaluare (inițială, continuă sau sumativă) și autoevaluare. Sub numele de Plickers, aplicația poate fi utilizată în beneficiul tuturor participanților la procesul de evaluare.
Articol integral →
|
IOANA-LUCICA CODREA
|
Trăim într-o epocă în care schimbările în toate domeniile se produc într-un ritm alert. Cerințele societății moderne și totodată ale angajatorilor sunt foarte diferite fața de cele clasice. Școala nu poate sta departe de aceste tendințe, de aceea este necesară o schimbare și o adaptare la lucrurile noi care se produc. În acest articol am prezentat câteva idei despre cum ar trebuii format elevul secolului XXI și care ar trebuii să fie abilitățile individului format în școala secolului XXI.
Articol integral →
|
VITALINA TOMA
|
Ziua de mîine aparţine copiilor. Dar cel mai bun lucru din viaţa unui copil este jocul. Este cea mai sigură cale de acces spre sufletul copilului, spre minunata lui lume de gînduri şi vise. Şi Schiller spunea că ”omul nu este întreg decât atunci când se joacă”. Încorporat în activitatea didactică, el imprimă un caracter mai viu şi mai atrăgător, aduce varietate şi stare de bună dispoziţie, de veselie şi bucurie, de destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii, a oboselii.
Articol integral →
|
RODICA LUPASCU
|
Ca în toate situaţiile de introducere a unui element pedagogic nou, care produce schimbări esenţiale în practica învăţământului, şi pătrunderea calculatorului în sprijinul optimizării predării-învăţării-evaluării a generat opinii contradictorii: fie că este văzut ca un remediu universal, care să-l înlocuiască total pe profesor, fie este întâmpinat cu rezervă, cu dezinteres, cu teamă sau refuz.
Integrarea resurselor informatice în lecţia de geografie poate fi realizată în toate etapele lecţiei, de la momentul aperceptiv, până la evaluare şi efectuarea temelor şi în toate tipurile de lecţii, rezultând variante strategice, în funcţie de stilul profesorului. În privinţa timpului acordat, resursele TIC pot fi utilizate în ponderi variate, de la rezolvarea unei sarcini (câteva minute) la utilizarea majorităţii timpului.
Articol integral →
|
COSMINA ALMASAN
|
Schimbările în domeniul tehnologiei determină schimbări în actul educational. Pentru a putea răspunde nevoilor şi aşteptărilor elevilor secolului XXI, care sunt “digital natives”, trebuie să ne actualizăm cunoştinţele în domeniul tehnologiei informaţiei și să integrăm resursele online în cadrul actului instructive-educativ. Articolul oferă recomandări de utilizare a unor aplicaţii disponibile online, pe baza experienţei folosirii lor la orele de limba engleză.
Articol integral →
|
ROXANA SAVULESCU
|
Articolul propus constă într-o scurtă prezentare a unui material auxiliar modern, de folosit în predarea limbii engleze. Keynote este un curs dezvoltat recent de National Geographic prin Cengage Learning, care se adresează tinerilor ce se pregătesc pentru o viață activă într-o societate contemporană versatilă. Axat preponderent pe activităţi cu caracter comunicativ, manualul include o secţiune video specială ce conţine prezentări/ discursuri TED Talks valorificate lingvistic, precum şi diverse sarcini de citire, ascultare, scriere sau vorbire bazate pe articole contemporane autentice. Elevii sunt foarte atraşi atât de conţinutul ştiinţific al cursului – suntem conştienţi de pasiunea multora dintre ei pentru materiale documentare diverse urmărite la televizor sau pe internet – ca şi de filmuleţele în format original prevăzute în fiecare unitate de învăţare.
Articol integral →
|
MIRELA ROSIORU
|
Am dat curs solicitării MEN, prin oferirea unui feedback, relevant, sper eu, în urma consultării proiectului de programă şcolară pentru gimnaziu, disciplina Istorie, completând chestionarul pus la dispoziţie pe site-ul Institutului de Științe ale Educației, în intervalul 27 ianuarie -13 februarie 2017. Redau succint, în cele ce urmează, observațiile pe care le-am făcut, în ordinea din formular, completate fiind de luările de poziţie ale unor specialişti consacraţi în domeniul ştiinţei istoriei.
Articol integral →
|
|
|
