Diferenţe de învăţare

Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte forte şi altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea bazată pe proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza punctele forte ale elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.

Sarcinile de proiect care le dau elevilor posibilitatea de a-şi folosi stilurile individuale de învăţare nu sunt totuşi o cale directă pentru dezvoltarea gândirii de nivel superior. Este posibil să se creeze produse care reflectă o gândire superficială. (Ennis, 2000). Cu toate acestea, factorii motivaţiei asociaţi cu alegerea, atunci când stilurile individuale de învăţare sunt vizate în cadrul proiectelor, sugerează că predarea în vederea dezvoltării capacităţilor de gândire în contextul stilurilor individuale de învăţare sporeşte probabilitatea ca elevii să dezvolte aceste capacităţi.

Folosirea tehnologiei în proiecte le oferă de asemenea elevilor oportunităţi de a alege cum să înveţe, permiţându-le să valorifice punctele forte ale propriilor stiluri de învăţare. Folosirea soft-urilor şi a componentelor hard pentru crearea filmelor, prezentărilor, publicaţiilor şi a compoziţiilor muzicale îi poate ajuta pe elevi să înveţe conţinuturile şi să-şi dezvolte capacităţile de gândire în moduri care ţin cont de aptitudinile şi interesele lor.

Stilurile vizual, auditiv şi chinestezic

Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se bazează pe simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic learning styles), acest cadru descrie stilurile celor care învaţă ca vizual, auditiv sau chinestezic. Cei cu un stil de învăţare vizual procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei cu stil de învăţare auditiv înţeleg cel mai bine ascultând şi cei cu un stil chinestezic/tactil învaţă mai bine prin atingere şi mişcare. Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un stil chinestezic/tactil (Miller, 2001).

Stilurile de învăţare vizual, auditiv şi chinestezic

Vizual imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele
Auditiv lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări
Chinestezic interpretare, joc de roluri, modelare în lut

 

Există multe inventare şi chestionare online care ajută la determinarea stilului preferat de învăţare. Deşi cele mai multe nu se bazează pe studii ştiinţifice, oferă o înţelegere a preferinţelor legate de modul de învăţare. Profesorii trebuie să dea totuşi dovadă de precauţie cu privire la stilurile de învăţare ale elevilor pe care aceştia le-au determinat ei înşişi. Cercetătorii Barbe, Milone şi Swassing (citaţi de Cotton, 1998) susţin că preferinţele celor care învaţă nu reprezintă neapărat şi domeniile în care aceştia se descurcă cel mai bine. În plus, un stil de învăţare nu este potrivit pentru orice tip de conţinut. Deşi e posibil să înveţi câte ceva despre conducerea unei maşini urmărind sau ascultând pe cineva vorbind despre asta, puţini dintre noi am fi dispuşi să mergem cu o maşină condusă de cineva care nu are suficientă experienţă practică de condus. Alegerea unor metode de predare în funcţie de stilurile de învăţare bazate pe simţuri necesită o cunoaştere aprofundată a materiei şi o judecată solidă din partea profesorului.

Diferenţe de învăţare în funcţie de emisferele cerebrale

O altă metodă de a distinge stilurile individuale de învăţare este cea care ia în calcul emisferele cerebrale. Asselin şi Mooney (citaţi de Miller, 2001) descriu din acest punct de vedere stilurile de învăţare ca global, bazat pe emisfera dreaptă, sau analitic, bazat pe emisfera stângă. În general, cei cu un stil global „percep lucrurile ca pe un întreg, fac distincţii generale între concepte, sunt orientaţi către oameni şi învaţă într-un context social” (p. 3). Cei cu un stil de învăţare analitic, pe de altă parte, percep lucrurile prin părţile lor mai degrabă decât ca întreg şi impun o anumită structură sau restricţii asupra informaţiilor şi conceptelor” (Miller, 2001, p. 3).

Felul în care ne concentrăm asupra informaţiilor noi şi dificile şi ni le reamintim este legat de stilul nostru de învăţare global sau analitic. Unii elevi învaţă mai uşor atunci când informaţiile sunt prezentate pas cu pas, într-un model secvenţial, prin care se construieşte o înţelegere a conceptelor. Alţii învaţă mai uşor fie atunci când înţeleg mai întâi conceptul şi se concentrează apoi pe detalii sau când introducerea informaţiilor se face printr-o povestire cu umor sau o anecdotă legată de experienţa lor şi susţinută cu example şi grafice (Dunn, 1995, p. 18).

Emisferele cerebrale

Emisfera stângă:     analitică, logică, secvenţială, pas cu pas, raţională, părţi-întreg
Emisfera dreaptă: holistică, fortuită, intuitivă, subiectivă, sintetizatoare

 

Inteligenţele multiple ale lui Howard Gardner

În ultimul deceniu, tot mai mulţi pedagogi au îmbrăţişat teoria lui Howard Gardner despre inteligenţele multiple. Inteligenţele logico-matematică şi cea lingvistică, cele două modalităţi de gândire cel mai apreciate în şcoală, sunt doar două dintre cele opt inteligenţe descrise de Gardner pe baza unor cercetări culturale şi în domeniul biologiei. În plus, Gardner identifică inteligenţele spaţială, muzicală, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală şi naturalistă.

Inteligenţe multiple

Logico-matematică Capacitatea de a detecta tipare, de a raţiona deductiv şi de a gândi logic. Acest tip de inteligenţă este asociată cel mai adesea cu gândirea ştiinţifică şi matematică.
Lingvistică Stăpânirea limbii. Această inteligenţă include capacitatea de a manipula efectiv limba pentru a se exprima retoric sau poetic. Tot această inteligenţă ne permite să utilizăm limba ca mijloc prin care ne amintim informaţiile.
Spaţială Capacitatea de a manipula şi de a crea imagini mentale pentru a rezolva probleme. Această inteligenţă nu se limitează la domeniile vizuale - Gardner menţionează că inteligenţa spaţială se dezvoltă şi la copii care nu pot vedea.
Muzicală Capacitatea de a-şi utiliza capacităţile mentale pentru a-şi coordona propriile mişcări corporale. Această inteligenţă pune în discuţie credinţa populară conform căreia activităţile fizice şi cele mentale nu au legătură (ERIC, 1996, p. 2).
Corporal-chinestezică  The ability to use one's mental abilities to coordinate one's own bodily movements. This intelligence challenges the popular belief that mental and physical activity are unrelated (ERIC, 1996, p. 2).
Interpersonală Capacitatea centrală de a observa distincţii la alţii; în special, contraste în ceea ce priveşte dispoziţiile, temperamentele, motivaţiile şi intenţiile (Gardner, 1993, p. 42).
Intrapersonală  Acces la propria viaţă sentimentală, propriile emoţii, capacitatea de a face deosebiri între aceste emoţii şi în cele din urmă de a le califica şi de a le folosi ca mijloc pentru înţelegerea şi orientarea propriului comportament (p. 44).
Naturalistă  Expertiză în recunoaşterea şi clasificarea plantelor şi animalelor. Aceste capacităţi de observare, colectare şi calificare pot fi aplicate şi mediului „uman”… (Campbell, 2003, p. 84).

 

Stilurile de învăţare şi capacităţile de gândire

Un elev care se bazează pe presimţiri, sentimente şi intuiţie pentru a lua decizii poate avea dificultăţi în a recunoaşte valoarea unui proces de gândire care pune preţ pe analiza atentă a afirmaţiilor şi pe cântărirea dovezilor. Pe de altă parte, un elev obişnuit cu gândirea lineară şi descompunerea raţională a argumentelor poate să i se pară foarte dificilă gândirea globală, conectată. În orice caz, putem da dovadă de diferite stiluri de învăţare şi de gândire în contexte diferite, iar dobândirea unei noi modalităţi de a procesa informaţiile poate dezvolta abilitatea unei persoane de a lua decizii inteligente în viaţă. Pentru a-i ajuta pe toţi elevii să-şi folosească pe deplin potenţialul de gândire, este necesar nu numai să-i învăţăm ce înseamnă un bun mod de gândire, ci şi să găsim modalităţi pentru a-i convinge pe elevi de valoarea utilizării unor strategii de gândire care, la început, pot părea neobişnuite şi incomode.

La clasă: stilurile de învăţare în funcţiune

Învăţământ primar. Concept: maşini simple

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Căutaţi imagini ale unor mecanisme simple în ziare sau în filme
Auditiv Ascultaţi şi priviţi un muncitor în construcţii în timp ce vă explică cum utilizează un mecanism simplu la lucru
Chinestezic Construiţi un mecanism simplu din lut, lego sau jucării
Emisfera cerebrală strângă/ Emisfera cerebrală dreaptă Emisfera cerebrală strângă Urmăriţi indicaţiile pas cu pas pentru a construi un mecanism simplu
Emisfera cerebrală dreaptă Discutaţi rolul pe care îl au mecanismele în viaţa noastră
Inteligenţe multiple Logică-matematică Descompuneţi maşini complexe în mecanisme simple
Lingvistică Scrieţi pe hârtie sau ţineţi un discurs în care să descrieţi importanţa unui mecanism
Spaţială Creaţi o prezentare în care să arătaţi diferite moduri de utilizare a unui mecanism simplu.
Muzicală Compuneţi o melodie despre un mecanism simplu utilizând un vocabular adecvat.
Corporal-chinestezică Utilizaţi obiecte din viaţa de zi cu zi pentru a crea un mecanism simplu
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a realiza un film despre mecanisme simple pentru copii preşcolari
Intrapersonală Ţineţi un jurnal în care să reflectaţi asupra procesului propriu de învăţare a mecanismelor simple
Naturalistă Găsiţi exemple de mecanisme simple în natură, cum ar fi ciocurile păsărilor folosite ca pârghie

 

Învăţământ secundar. Concept: interpretarea alegoriilor în literatură

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Vizionaţi unul din filemele din seria Stăpânul inelelor şi interpretaţi-l ca o alegorie
Auditiv Ascultaţio predică care include parabole şi alegorii din perspectivă religioasă
Chinestezic Faceţi un film despre o alegorie
Tipuri de personalitate Introvertit Găsiţi o alegorie care are o semnificaţie deosebită pentru voi şi scrieţi o lucrare în care să îi explicaţi înţelesul.
Extravertit Participaţi la o discuţie despre o alegorie din Împăratul muştelor
Senzorial Compuneţi o alegorie pe baza unei realităţi pe care aţi observat-o în şcoala voastră
Intuitiv Studiaţi alegorii din culturi diferite şi identificaţi tipare
Reflexiv Aplicaţi componentele unei alegorii la aspecte specifice din viaţa de zi cu zi
Afectiv Scrieţi o alegorie prin care să abordaţi un an aspect al experienţei umane care afectează fericirea oamenilor
Judecător Scrieţi un plan de proiect detaliat pentru elaborarea unei alegorii animate
Perceptiv Generaţi o listă de posibile proiecte legate de alegorii şi alegeţi unul la care să lucraţi mai în detaliu
Inteligenţe multiple Logică-matematică Interpretaţi o alegorie şi discutaţi implicaţiile pe care le presupune într-un context diferit
Lingvistică Scrieţi o alegorie originală
Spaţială Relaizaţi un model care să reprezinte o alegorie
Muzicală Analizaţi componentele alegorice din „American Pie”, de Don McLean’s
Corporal-chinestezică Interpretaţi o alegorie
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a produce o prezentare multimedia despre o alegorie
Intrapersonal Aplicaţi semnificaţia unei alegorii la propria viaţă
Naturalistă Scrieţi o alegorie inspirată de comportamentul animalelor în natură

 

Bibliografie

Campbell, B. (2003). The naturalist intelligence. Seattle, WA: New Horizons for Learning. www.newhorizons.org/strategies/mi/campbell.htm*

Cotton, K. (1998). Education for lifelong learning: Literature synthesis. ED 422608. Washington, DC: OERI.

Dunn, R. (1995). Strategies for educating diverse learners. Bloomington, IN: Phi Delta Kappa.

Ennis, R. H. (2000). Goals for a critical thinking curriculum and its assessment. In A. L. Costa (Ed.), Developing minds: A resource book for teaching thinking, (pp. 44-46). Alexandria, VA: ASCD.

ERIC (1996). Multiple intelligences: Gardner's theory. ED 410226. Washington, DC: OERI.

Gardner, H. (1993). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Harper Collins.

Miller, P. (2001). Learning styles: The multimedia of the mind. ED 451340.

 

]]>

Diferenţe de învăţare

Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte forte şi altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea bazată pe proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza punctele forte ale elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.

Sarcinile de proiect care le dau elevilor posibilitatea de a-şi folosi stilurile individuale de învăţare nu sunt totuşi o cale directă pentru dezvoltarea gândirii de nivel superior. Este posibil să se creeze produse care reflectă o gândire superficială. (Ennis, 2000). Cu toate acestea, factorii motivaţiei asociaţi cu alegerea, atunci când stilurile individuale de învăţare sunt vizate în cadrul proiectelor, sugerează că predarea în vederea dezvoltării capacităţilor de gândire în contextul stilurilor individuale de învăţare sporeşte probabilitatea ca elevii să dezvolte aceste capacităţi.

Folosirea tehnologiei în proiecte le oferă de asemenea elevilor oportunităţi de a alege cum să înveţe, permiţându-le să valorifice punctele forte ale propriilor stiluri de învăţare. Folosirea soft-urilor şi a componentelor hard pentru crearea filmelor, prezentărilor, publicaţiilor şi a compoziţiilor muzicale îi poate ajuta pe elevi să înveţe conţinuturile şi să-şi dezvolte capacităţile de gândire în moduri care ţin cont de aptitudinile şi interesele lor.

Stilurile vizual, auditiv şi chinestezic

Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se bazează pe simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic learning styles), acest cadru descrie stilurile celor care învaţă ca vizual, auditiv sau chinestezic. Cei cu un stil de învăţare vizual procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei cu stil de învăţare auditiv înţeleg cel mai bine ascultând şi cei cu un stil chinestezic/tactil învaţă mai bine prin atingere şi mişcare. Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un stil chinestezic/tactil (Miller, 2001).

Stilurile de învăţare vizual, auditiv şi chinestezic

Vizual imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele
Auditiv lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări
Chinestezic interpretare, joc de roluri, modelare în lut

 

Există multe inventare şi chestionare online care ajută la determinarea stilului preferat de învăţare. Deşi cele mai multe nu se bazează pe studii ştiinţifice, oferă o înţelegere a preferinţelor legate de modul de învăţare. Profesorii trebuie să dea totuşi dovadă de precauţie cu privire la stilurile de învăţare ale elevilor pe care aceştia le-au determinat ei înşişi. Cercetătorii Barbe, Milone şi Swassing (citaţi de Cotton, 1998) susţin că preferinţele celor care învaţă nu reprezintă neapărat şi domeniile în care aceştia se descurcă cel mai bine. În plus, un stil de învăţare nu este potrivit pentru orice tip de conţinut. Deşi e posibil să înveţi câte ceva despre conducerea unei maşini urmărind sau ascultând pe cineva vorbind despre asta, puţini dintre noi am fi dispuşi să mergem cu o maşină condusă de cineva care nu are suficientă experienţă practică de condus. Alegerea unor metode de predare în funcţie de stilurile de învăţare bazate pe simţuri necesită o cunoaştere aprofundată a materiei şi o judecată solidă din partea profesorului.

Diferenţe de învăţare în funcţie de emisferele cerebrale

O altă metodă de a distinge stilurile individuale de învăţare este cea care ia în calcul emisferele cerebrale. Asselin şi Mooney (citaţi de Miller, 2001) descriu din acest punct de vedere stilurile de învăţare ca global, bazat pe emisfera dreaptă, sau analitic, bazat pe emisfera stângă. În general, cei cu un stil global „percep lucrurile ca pe un întreg, fac distincţii generale între concepte, sunt orientaţi către oameni şi învaţă într-un context social” (p. 3). Cei cu un stil de învăţare analitic, pe de altă parte, percep lucrurile prin părţile lor mai degrabă decât ca întreg şi impun o anumită structură sau restricţii asupra informaţiilor şi conceptelor” (Miller, 2001, p. 3).

Felul în care ne concentrăm asupra informaţiilor noi şi dificile şi ni le reamintim este legat de stilul nostru de învăţare global sau analitic. Unii elevi învaţă mai uşor atunci când informaţiile sunt prezentate pas cu pas, într-un model secvenţial, prin care se construieşte o înţelegere a conceptelor. Alţii învaţă mai uşor fie atunci când înţeleg mai întâi conceptul şi se concentrează apoi pe detalii sau când introducerea informaţiilor se face printr-o povestire cu umor sau o anecdotă legată de experienţa lor şi susţinută cu example şi grafice (Dunn, 1995, p. 18).

Emisferele cerebrale

Emisfera stângă:     analitică, logică, secvenţială, pas cu pas, raţională, părţi-întreg
Emisfera dreaptă: holistică, fortuită, intuitivă, subiectivă, sintetizatoare

 

Inteligenţele multiple ale lui Howard Gardner

În ultimul deceniu, tot mai mulţi pedagogi au îmbrăţişat teoria lui Howard Gardner despre inteligenţele multiple. Inteligenţele logico-matematică şi cea lingvistică, cele două modalităţi de gândire cel mai apreciate în şcoală, sunt doar două dintre cele opt inteligenţe descrise de Gardner pe baza unor cercetări culturale şi în domeniul biologiei. În plus, Gardner identifică inteligenţele spaţială, muzicală, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală şi naturalistă.

Inteligenţe multiple

Logico-matematică Capacitatea de a detecta tipare, de a raţiona deductiv şi de a gândi logic. Acest tip de inteligenţă este asociată cel mai adesea cu gândirea ştiinţifică şi matematică.
Lingvistică Stăpânirea limbii. Această inteligenţă include capacitatea de a manipula efectiv limba pentru a se exprima retoric sau poetic. Tot această inteligenţă ne permite să utilizăm limba ca mijloc prin care ne amintim informaţiile.
Spaţială Capacitatea de a manipula şi de a crea imagini mentale pentru a rezolva probleme. Această inteligenţă nu se limitează la domeniile vizuale - Gardner menţionează că inteligenţa spaţială se dezvoltă şi la copii care nu pot vedea.
Muzicală Capacitatea de a-şi utiliza capacităţile mentale pentru a-şi coordona propriile mişcări corporale. Această inteligenţă pune în discuţie credinţa populară conform căreia activităţile fizice şi cele mentale nu au legătură (ERIC, 1996, p. 2).
Corporal-chinestezică  The ability to use one's mental abilities to coordinate one's own bodily movements. This intelligence challenges the popular belief that mental and physical activity are unrelated (ERIC, 1996, p. 2).
Interpersonală Capacitatea centrală de a observa distincţii la alţii; în special, contraste în ceea ce priveşte dispoziţiile, temperamentele, motivaţiile şi intenţiile (Gardner, 1993, p. 42).
Intrapersonală  Acces la propria viaţă sentimentală, propriile emoţii, capacitatea de a face deosebiri între aceste emoţii şi în cele din urmă de a le califica şi de a le folosi ca mijloc pentru înţelegerea şi orientarea propriului comportament (p. 44).
Naturalistă  Expertiză în recunoaşterea şi clasificarea plantelor şi animalelor. Aceste capacităţi de observare, colectare şi calificare pot fi aplicate şi mediului „uman”… (Campbell, 2003, p. 84).

 

Stilurile de învăţare şi capacităţile de gândire

Un elev care se bazează pe presimţiri, sentimente şi intuiţie pentru a lua decizii poate avea dificultăţi în a recunoaşte valoarea unui proces de gândire care pune preţ pe analiza atentă a afirmaţiilor şi pe cântărirea dovezilor. Pe de altă parte, un elev obişnuit cu gândirea lineară şi descompunerea raţională a argumentelor poate să i se pară foarte dificilă gândirea globală, conectată. În orice caz, putem da dovadă de diferite stiluri de învăţare şi de gândire în contexte diferite, iar dobândirea unei noi modalităţi de a procesa informaţiile poate dezvolta abilitatea unei persoane de a lua decizii inteligente în viaţă. Pentru a-i ajuta pe toţi elevii să-şi folosească pe deplin potenţialul de gândire, este necesar nu numai să-i învăţăm ce înseamnă un bun mod de gândire, ci şi să găsim modalităţi pentru a-i convinge pe elevi de valoarea utilizării unor strategii de gândire care, la început, pot părea neobişnuite şi incomode.

La clasă: stilurile de învăţare în funcţiune

Învăţământ primar. Concept: maşini simple

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Căutaţi imagini ale unor mecanisme simple în ziare sau în filme
Auditiv Ascultaţi şi priviţi un muncitor în construcţii în timp ce vă explică cum utilizează un mecanism simplu la lucru
Chinestezic Construiţi un mecanism simplu din lut, lego sau jucării
Emisfera cerebrală strângă/ Emisfera cerebrală dreaptă Emisfera cerebrală strângă Urmăriţi indicaţiile pas cu pas pentru a construi un mecanism simplu
Emisfera cerebrală dreaptă Discutaţi rolul pe care îl au mecanismele în viaţa noastră
Inteligenţe multiple Logică-matematică Descompuneţi maşini complexe în mecanisme simple
Lingvistică Scrieţi pe hârtie sau ţineţi un discurs în care să descrieţi importanţa unui mecanism
Spaţială Creaţi o prezentare în care să arătaţi diferite moduri de utilizare a unui mecanism simplu.
Muzicală Compuneţi o melodie despre un mecanism simplu utilizând un vocabular adecvat.
Corporal-chinestezică Utilizaţi obiecte din viaţa de zi cu zi pentru a crea un mecanism simplu
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a realiza un film despre mecanisme simple pentru copii preşcolari
Intrapersonală Ţineţi un jurnal în care să reflectaţi asupra procesului propriu de învăţare a mecanismelor simple
Naturalistă Găsiţi exemple de mecanisme simple în natură, cum ar fi ciocurile păsărilor folosite ca pârghie

 

Învăţământ secundar. Concept: interpretarea alegoriilor în literatură

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Vizionaţi unul din filemele din seria Stăpânul inelelor şi interpretaţi-l ca o alegorie
Auditiv Ascultaţio predică care include parabole şi alegorii din perspectivă religioasă
Chinestezic Faceţi un film despre o alegorie
Tipuri de personalitate Introvertit Găsiţi o alegorie care are o semnificaţie deosebită pentru voi şi scrieţi o lucrare în care să îi explicaţi înţelesul.
Extravertit Participaţi la o discuţie despre o alegorie din Împăratul muştelor
Senzorial Compuneţi o alegorie pe baza unei realităţi pe care aţi observat-o în şcoala voastră
Intuitiv Studiaţi alegorii din culturi diferite şi identificaţi tipare
Reflexiv Aplicaţi componentele unei alegorii la aspecte specifice din viaţa de zi cu zi
Afectiv Scrieţi o alegorie prin care să abordaţi un an aspect al experienţei umane care afectează fericirea oamenilor
Judecător Scrieţi un plan de proiect detaliat pentru elaborarea unei alegorii animate
Perceptiv Generaţi o listă de posibile proiecte legate de alegorii şi alegeţi unul la care să lucraţi mai în detaliu
Inteligenţe multiple Logică-matematică Interpretaţi o alegorie şi discutaţi implicaţiile pe care le presupune într-un context diferit
Lingvistică Scrieţi o alegorie originală
Spaţială Relaizaţi un model care să reprezinte o alegorie
Muzicală Analizaţi componentele alegorice din „American Pie”, de Don McLean’s
Corporal-chinestezică Interpretaţi o alegorie
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a produce o prezentare multimedia despre o alegorie
Intrapersonal Aplicaţi semnificaţia unei alegorii la propria viaţă
Naturalistă Scrieţi o alegorie inspirată de comportamentul animalelor în natură

 

Bibliografie

Campbell, B. (2003). The naturalist intelligence. Seattle, WA: New Horizons for Learning. www.newhorizons.org/strategies/mi/campbell.htm*

Cotton, K. (1998). Education for lifelong learning: Literature synthesis. ED 422608. Washington, DC: OERI.

Dunn, R. (1995). Strategies for educating diverse learners. Bloomington, IN: Phi Delta Kappa.

Ennis, R. H. (2000). Goals for a critical thinking curriculum and its assessment. In A. L. Costa (Ed.), Developing minds: A resource book for teaching thinking, (pp. 44-46). Alexandria, VA: ASCD.

ERIC (1996). Multiple intelligences: Gardner's theory. ED 410226. Washington, DC: OERI.

Gardner, H. (1993). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Harper Collins.

Miller, P. (2001). Learning styles: The multimedia of the mind. ED 451340.

 

]]> Diferenţe de învăţare

Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte forte şi altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea bazată pe proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza punctele forte ale elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.

Sarcinile de proiect care le dau elevilor posibilitatea de a-şi folosi stilurile individuale de învăţare nu sunt totuşi o cale directă pentru dezvoltarea gândirii de nivel superior. Este posibil să se creeze produse care reflectă o gândire superficială. (Ennis, 2000). Cu toate acestea, factorii motivaţiei asociaţi cu alegerea, atunci când stilurile individuale de învăţare sunt vizate în cadrul proiectelor, sugerează că predarea în vederea dezvoltării capacităţilor de gândire în contextul stilurilor individuale de învăţare sporeşte probabilitatea ca elevii să dezvolte aceste capacităţi.

Folosirea tehnologiei în proiecte le oferă de asemenea elevilor oportunităţi de a alege cum să înveţe, permiţându-le să valorifice punctele forte ale propriilor stiluri de învăţare. Folosirea soft-urilor şi a componentelor hard pentru crearea filmelor, prezentărilor, publicaţiilor şi a compoziţiilor muzicale îi poate ajuta pe elevi să înveţe conţinuturile şi să-şi dezvolte capacităţile de gândire în moduri care ţin cont de aptitudinile şi interesele lor.

Stilurile vizual, auditiv şi chinestezic

Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se bazează pe simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic learning styles), acest cadru descrie stilurile celor care învaţă ca vizual, auditiv sau chinestezic. Cei cu un stil de învăţare vizual procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei cu stil de învăţare auditiv înţeleg cel mai bine ascultând şi cei cu un stil chinestezic/tactil învaţă mai bine prin atingere şi mişcare. Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un stil chinestezic/tactil (Miller, 2001).

Stilurile de învăţare vizual, auditiv şi chinestezic

Vizual imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele
Auditiv lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări
Chinestezic interpretare, joc de roluri, modelare în lut

 

Există multe inventare şi chestionare online care ajută la determinarea stilului preferat de învăţare. Deşi cele mai multe nu se bazează pe studii ştiinţifice, oferă o înţelegere a preferinţelor legate de modul de învăţare. Profesorii trebuie să dea totuşi dovadă de precauţie cu privire la stilurile de învăţare ale elevilor pe care aceştia le-au determinat ei înşişi. Cercetătorii Barbe, Milone şi Swassing (citaţi de Cotton, 1998) susţin că preferinţele celor care învaţă nu reprezintă neapărat şi domeniile în care aceştia se descurcă cel mai bine. În plus, un stil de învăţare nu este potrivit pentru orice tip de conţinut. Deşi e posibil să înveţi câte ceva despre conducerea unei maşini urmărind sau ascultând pe cineva vorbind despre asta, puţini dintre noi am fi dispuşi să mergem cu o maşină condusă de cineva care nu are suficientă experienţă practică de condus. Alegerea unor metode de predare în funcţie de stilurile de învăţare bazate pe simţuri necesită o cunoaştere aprofundată a materiei şi o judecată solidă din partea profesorului.

Diferenţe de învăţare în funcţie de emisferele cerebrale

O altă metodă de a distinge stilurile individuale de învăţare este cea care ia în calcul emisferele cerebrale. Asselin şi Mooney (citaţi de Miller, 2001) descriu din acest punct de vedere stilurile de învăţare ca global, bazat pe emisfera dreaptă, sau analitic, bazat pe emisfera stângă. În general, cei cu un stil global „percep lucrurile ca pe un întreg, fac distincţii generale între concepte, sunt orientaţi către oameni şi învaţă într-un context social” (p. 3). Cei cu un stil de învăţare analitic, pe de altă parte, percep lucrurile prin părţile lor mai degrabă decât ca întreg şi impun o anumită structură sau restricţii asupra informaţiilor şi conceptelor” (Miller, 2001, p. 3).

Felul în care ne concentrăm asupra informaţiilor noi şi dificile şi ni le reamintim este legat de stilul nostru de învăţare global sau analitic. Unii elevi învaţă mai uşor atunci când informaţiile sunt prezentate pas cu pas, într-un model secvenţial, prin care se construieşte o înţelegere a conceptelor. Alţii învaţă mai uşor fie atunci când înţeleg mai întâi conceptul şi se concentrează apoi pe detalii sau când introducerea informaţiilor se face printr-o povestire cu umor sau o anecdotă legată de experienţa lor şi susţinută cu example şi grafice (Dunn, 1995, p. 18).

Emisferele cerebrale

Emisfera stângă:     analitică, logică, secvenţială, pas cu pas, raţională, părţi-întreg
Emisfera dreaptă: holistică, fortuită, intuitivă, subiectivă, sintetizatoare

 

Inteligenţele multiple ale lui Howard Gardner

În ultimul deceniu, tot mai mulţi pedagogi au îmbrăţişat teoria lui Howard Gardner despre inteligenţele multiple. Inteligenţele logico-matematică şi cea lingvistică, cele două modalităţi de gândire cel mai apreciate în şcoală, sunt doar două dintre cele opt inteligenţe descrise de Gardner pe baza unor cercetări culturale şi în domeniul biologiei. În plus, Gardner identifică inteligenţele spaţială, muzicală, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală şi naturalistă.

Inteligenţe multiple

Logico-matematică Capacitatea de a detecta tipare, de a raţiona deductiv şi de a gândi logic. Acest tip de inteligenţă este asociată cel mai adesea cu gândirea ştiinţifică şi matematică.
Lingvistică Stăpânirea limbii. Această inteligenţă include capacitatea de a manipula efectiv limba pentru a se exprima retoric sau poetic. Tot această inteligenţă ne permite să utilizăm limba ca mijloc prin care ne amintim informaţiile.
Spaţială Capacitatea de a manipula şi de a crea imagini mentale pentru a rezolva probleme. Această inteligenţă nu se limitează la domeniile vizuale - Gardner menţionează că inteligenţa spaţială se dezvoltă şi la copii care nu pot vedea.
Muzicală Capacitatea de a-şi utiliza capacităţile mentale pentru a-şi coordona propriile mişcări corporale. Această inteligenţă pune în discuţie credinţa populară conform căreia activităţile fizice şi cele mentale nu au legătură (ERIC, 1996, p. 2).
Corporal-chinestezică  The ability to use one's mental abilities to coordinate one's own bodily movements. This intelligence challenges the popular belief that mental and physical activity are unrelated (ERIC, 1996, p. 2).
Interpersonală Capacitatea centrală de a observa distincţii la alţii; în special, contraste în ceea ce priveşte dispoziţiile, temperamentele, motivaţiile şi intenţiile (Gardner, 1993, p. 42).
Intrapersonală  Acces la propria viaţă sentimentală, propriile emoţii, capacitatea de a face deosebiri între aceste emoţii şi în cele din urmă de a le califica şi de a le folosi ca mijloc pentru înţelegerea şi orientarea propriului comportament (p. 44).
Naturalistă  Expertiză în recunoaşterea şi clasificarea plantelor şi animalelor. Aceste capacităţi de observare, colectare şi calificare pot fi aplicate şi mediului „uman”… (Campbell, 2003, p. 84).

 

Stilurile de învăţare şi capacităţile de gândire

Un elev care se bazează pe presimţiri, sentimente şi intuiţie pentru a lua decizii poate avea dificultăţi în a recunoaşte valoarea unui proces de gândire care pune preţ pe analiza atentă a afirmaţiilor şi pe cântărirea dovezilor. Pe de altă parte, un elev obişnuit cu gândirea lineară şi descompunerea raţională a argumentelor poate să i se pară foarte dificilă gândirea globală, conectată. În orice caz, putem da dovadă de diferite stiluri de învăţare şi de gândire în contexte diferite, iar dobândirea unei noi modalităţi de a procesa informaţiile poate dezvolta abilitatea unei persoane de a lua decizii inteligente în viaţă. Pentru a-i ajuta pe toţi elevii să-şi folosească pe deplin potenţialul de gândire, este necesar nu numai să-i învăţăm ce înseamnă un bun mod de gândire, ci şi să găsim modalităţi pentru a-i convinge pe elevi de valoarea utilizării unor strategii de gândire care, la început, pot părea neobişnuite şi incomode.

La clasă: stilurile de învăţare în funcţiune

Învăţământ primar. Concept: maşini simple

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Căutaţi imagini ale unor mecanisme simple în ziare sau în filme
Auditiv Ascultaţi şi priviţi un muncitor în construcţii în timp ce vă explică cum utilizează un mecanism simplu la lucru
Chinestezic Construiţi un mecanism simplu din lut, lego sau jucării
Emisfera cerebrală strângă/ Emisfera cerebrală dreaptă Emisfera cerebrală strângă Urmăriţi indicaţiile pas cu pas pentru a construi un mecanism simplu
Emisfera cerebrală dreaptă Discutaţi rolul pe care îl au mecanismele în viaţa noastră
Inteligenţe multiple Logică-matematică Descompuneţi maşini complexe în mecanisme simple
Lingvistică Scrieţi pe hârtie sau ţineţi un discurs în care să descrieţi importanţa unui mecanism
Spaţială Creaţi o prezentare în care să arătaţi diferite moduri de utilizare a unui mecanism simplu.
Muzicală Compuneţi o melodie despre un mecanism simplu utilizând un vocabular adecvat.
Corporal-chinestezică Utilizaţi obiecte din viaţa de zi cu zi pentru a crea un mecanism simplu
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a realiza un film despre mecanisme simple pentru copii preşcolari
Intrapersonală Ţineţi un jurnal în care să reflectaţi asupra procesului propriu de învăţare a mecanismelor simple
Naturalistă Găsiţi exemple de mecanisme simple în natură, cum ar fi ciocurile păsărilor folosite ca pârghie

 

Învăţământ secundar. Concept: interpretarea alegoriilor în literatură

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Vizionaţi unul din filemele din seria Stăpânul inelelor şi interpretaţi-l ca o alegorie
Auditiv Ascultaţio predică care include parabole şi alegorii din perspectivă religioasă
Chinestezic Faceţi un film despre o alegorie
Tipuri de personalitate Introvertit Găsiţi o alegorie care are o semnificaţie deosebită pentru voi şi scrieţi o lucrare în care să îi explicaţi înţelesul.
Extravertit Participaţi la o discuţie despre o alegorie din Împăratul muştelor
Senzorial Compuneţi o alegorie pe baza unei realităţi pe care aţi observat-o în şcoala voastră
Intuitiv Studiaţi alegorii din culturi diferite şi identificaţi tipare
Reflexiv Aplicaţi componentele unei alegorii la aspecte specifice din viaţa de zi cu zi
Afectiv Scrieţi o alegorie prin care să abordaţi un an aspect al experienţei umane care afectează fericirea oamenilor
Judecător Scrieţi un plan de proiect detaliat pentru elaborarea unei alegorii animate
Perceptiv Generaţi o listă de posibile proiecte legate de alegorii şi alegeţi unul la care să lucraţi mai în detaliu
Inteligenţe multiple Logică-matematică Interpretaţi o alegorie şi discutaţi implicaţiile pe care le presupune într-un context diferit
Lingvistică Scrieţi o alegorie originală
Spaţială Relaizaţi un model care să reprezinte o alegorie
Muzicală Analizaţi componentele alegorice din „American Pie”, de Don McLean’s
Corporal-chinestezică Interpretaţi o alegorie
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a produce o prezentare multimedia despre o alegorie
Intrapersonal Aplicaţi semnificaţia unei alegorii la propria viaţă
Naturalistă Scrieţi o alegorie inspirată de comportamentul animalelor în natură

 

Bibliografie

Campbell, B. (2003). The naturalist intelligence. Seattle, WA: New Horizons for Learning. www.newhorizons.org/strategies/mi/campbell.htm*

Cotton, K. (1998). Education for lifelong learning: Literature synthesis. ED 422608. Washington, DC: OERI.

Dunn, R. (1995). Strategies for educating diverse learners. Bloomington, IN: Phi Delta Kappa.

Ennis, R. H. (2000). Goals for a critical thinking curriculum and its assessment. In A. L. Costa (Ed.), Developing minds: A resource book for teaching thinking, (pp. 44-46). Alexandria, VA: ASCD.

ERIC (1996). Multiple intelligences: Gardner's theory. ED 410226. Washington, DC: OERI.

Gardner, H. (1993). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Harper Collins.

Miller, P. (2001). Learning styles: The multimedia of the mind. ED 451340.

 

]]> Diferenţe de învăţare

Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte forte şi altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea bazată pe proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza punctele forte ale elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.

Sarcinile de proiect care le dau elevilor posibilitatea de a-şi folosi stilurile individuale de învăţare nu sunt totuşi o cale directă pentru dezvoltarea gândirii de nivel superior. Este posibil să se creeze produse care reflectă o gândire superficială. (Ennis, 2000). Cu toate acestea, factorii motivaţiei asociaţi cu alegerea, atunci când stilurile individuale de învăţare sunt vizate în cadrul proiectelor, sugerează că predarea în vederea dezvoltării capacităţilor de gândire în contextul stilurilor individuale de învăţare sporeşte probabilitatea ca elevii să dezvolte aceste capacităţi.

Folosirea tehnologiei în proiecte le oferă de asemenea elevilor oportunităţi de a alege cum să înveţe, permiţându-le să valorifice punctele forte ale propriilor stiluri de învăţare. Folosirea soft-urilor şi a componentelor hard pentru crearea filmelor, prezentărilor, publicaţiilor şi a compoziţiilor muzicale îi poate ajuta pe elevi să înveţe conţinuturile şi să-şi dezvolte capacităţile de gândire în moduri care ţin cont de aptitudinile şi interesele lor.

Stilurile vizual, auditiv şi chinestezic

Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se bazează pe simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic learning styles), acest cadru descrie stilurile celor care învaţă ca vizual, auditiv sau chinestezic. Cei cu un stil de învăţare vizual procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei cu stil de învăţare auditiv înţeleg cel mai bine ascultând şi cei cu un stil chinestezic/tactil învaţă mai bine prin atingere şi mişcare. Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un stil chinestezic/tactil (Miller, 2001).

Stilurile de învăţare vizual, auditiv şi chinestezic

Vizual imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele
Auditiv lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări
Chinestezic interpretare, joc de roluri, modelare în lut

 

Există multe inventare şi chestionare online care ajută la determinarea stilului preferat de învăţare. Deşi cele mai multe nu se bazează pe studii ştiinţifice, oferă o înţelegere a preferinţelor legate de modul de învăţare. Profesorii trebuie să dea totuşi dovadă de precauţie cu privire la stilurile de învăţare ale elevilor pe care aceştia le-au determinat ei înşişi. Cercetătorii Barbe, Milone şi Swassing (citaţi de Cotton, 1998) susţin că preferinţele celor care învaţă nu reprezintă neapărat şi domeniile în care aceştia se descurcă cel mai bine. În plus, un stil de învăţare nu este potrivit pentru orice tip de conţinut. Deşi e posibil să înveţi câte ceva despre conducerea unei maşini urmărind sau ascultând pe cineva vorbind despre asta, puţini dintre noi am fi dispuşi să mergem cu o maşină condusă de cineva care nu are suficientă experienţă practică de condus. Alegerea unor metode de predare în funcţie de stilurile de învăţare bazate pe simţuri necesită o cunoaştere aprofundată a materiei şi o judecată solidă din partea profesorului.

Diferenţe de învăţare în funcţie de emisferele cerebrale

O altă metodă de a distinge stilurile individuale de învăţare este cea care ia în calcul emisferele cerebrale. Asselin şi Mooney (citaţi de Miller, 2001) descriu din acest punct de vedere stilurile de învăţare ca global, bazat pe emisfera dreaptă, sau analitic, bazat pe emisfera stângă. În general, cei cu un stil global „percep lucrurile ca pe un întreg, fac distincţii generale între concepte, sunt orientaţi către oameni şi învaţă într-un context social” (p. 3). Cei cu un stil de învăţare analitic, pe de altă parte, percep lucrurile prin părţile lor mai degrabă decât ca întreg şi impun o anumită structură sau restricţii asupra informaţiilor şi conceptelor” (Miller, 2001, p. 3).

Felul în care ne concentrăm asupra informaţiilor noi şi dificile şi ni le reamintim este legat de stilul nostru de învăţare global sau analitic. Unii elevi învaţă mai uşor atunci când informaţiile sunt prezentate pas cu pas, într-un model secvenţial, prin care se construieşte o înţelegere a conceptelor. Alţii învaţă mai uşor fie atunci când înţeleg mai întâi conceptul şi se concentrează apoi pe detalii sau când introducerea informaţiilor se face printr-o povestire cu umor sau o anecdotă legată de experienţa lor şi susţinută cu example şi grafice (Dunn, 1995, p. 18).

Emisferele cerebrale

Emisfera stângă:     analitică, logică, secvenţială, pas cu pas, raţională, părţi-întreg
Emisfera dreaptă: holistică, fortuită, intuitivă, subiectivă, sintetizatoare

 

Inteligenţele multiple ale lui Howard Gardner

În ultimul deceniu, tot mai mulţi pedagogi au îmbrăţişat teoria lui Howard Gardner despre inteligenţele multiple. Inteligenţele logico-matematică şi cea lingvistică, cele două modalităţi de gândire cel mai apreciate în şcoală, sunt doar două dintre cele opt inteligenţe descrise de Gardner pe baza unor cercetări culturale şi în domeniul biologiei. În plus, Gardner identifică inteligenţele spaţială, muzicală, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală şi naturalistă.

Inteligenţe multiple

Logico-matematică Capacitatea de a detecta tipare, de a raţiona deductiv şi de a gândi logic. Acest tip de inteligenţă este asociată cel mai adesea cu gândirea ştiinţifică şi matematică.
Lingvistică Stăpânirea limbii. Această inteligenţă include capacitatea de a manipula efectiv limba pentru a se exprima retoric sau poetic. Tot această inteligenţă ne permite să utilizăm limba ca mijloc prin care ne amintim informaţiile.
Spaţială Capacitatea de a manipula şi de a crea imagini mentale pentru a rezolva probleme. Această inteligenţă nu se limitează la domeniile vizuale - Gardner menţionează că inteligenţa spaţială se dezvoltă şi la copii care nu pot vedea.
Muzicală Capacitatea de a-şi utiliza capacităţile mentale pentru a-şi coordona propriile mişcări corporale. Această inteligenţă pune în discuţie credinţa populară conform căreia activităţile fizice şi cele mentale nu au legătură (ERIC, 1996, p. 2).
Corporal-chinestezică  The ability to use one's mental abilities to coordinate one's own bodily movements. This intelligence challenges the popular belief that mental and physical activity are unrelated (ERIC, 1996, p. 2).
Interpersonală Capacitatea centrală de a observa distincţii la alţii; în special, contraste în ceea ce priveşte dispoziţiile, temperamentele, motivaţiile şi intenţiile (Gardner, 1993, p. 42).
Intrapersonală  Acces la propria viaţă sentimentală, propriile emoţii, capacitatea de a face deosebiri între aceste emoţii şi în cele din urmă de a le califica şi de a le folosi ca mijloc pentru înţelegerea şi orientarea propriului comportament (p. 44).
Naturalistă  Expertiză în recunoaşterea şi clasificarea plantelor şi animalelor. Aceste capacităţi de observare, colectare şi calificare pot fi aplicate şi mediului „uman”… (Campbell, 2003, p. 84).

 

Stilurile de învăţare şi capacităţile de gândire

Un elev care se bazează pe presimţiri, sentimente şi intuiţie pentru a lua decizii poate avea dificultăţi în a recunoaşte valoarea unui proces de gândire care pune preţ pe analiza atentă a afirmaţiilor şi pe cântărirea dovezilor. Pe de altă parte, un elev obişnuit cu gândirea lineară şi descompunerea raţională a argumentelor poate să i se pară foarte dificilă gândirea globală, conectată. În orice caz, putem da dovadă de diferite stiluri de învăţare şi de gândire în contexte diferite, iar dobândirea unei noi modalităţi de a procesa informaţiile poate dezvolta abilitatea unei persoane de a lua decizii inteligente în viaţă. Pentru a-i ajuta pe toţi elevii să-şi folosească pe deplin potenţialul de gândire, este necesar nu numai să-i învăţăm ce înseamnă un bun mod de gândire, ci şi să găsim modalităţi pentru a-i convinge pe elevi de valoarea utilizării unor strategii de gândire care, la început, pot părea neobişnuite şi incomode.

La clasă: stilurile de învăţare în funcţiune

Învăţământ primar. Concept: maşini simple

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Căutaţi imagini ale unor mecanisme simple în ziare sau în filme
Auditiv Ascultaţi şi priviţi un muncitor în construcţii în timp ce vă explică cum utilizează un mecanism simplu la lucru
Chinestezic Construiţi un mecanism simplu din lut, lego sau jucării
Emisfera cerebrală strângă/ Emisfera cerebrală dreaptă Emisfera cerebrală strângă Urmăriţi indicaţiile pas cu pas pentru a construi un mecanism simplu
Emisfera cerebrală dreaptă Discutaţi rolul pe care îl au mecanismele în viaţa noastră
Inteligenţe multiple Logică-matematică Descompuneţi maşini complexe în mecanisme simple
Lingvistică Scrieţi pe hârtie sau ţineţi un discurs în care să descrieţi importanţa unui mecanism
Spaţială Creaţi o prezentare în care să arătaţi diferite moduri de utilizare a unui mecanism simplu.
Muzicală Compuneţi o melodie despre un mecanism simplu utilizând un vocabular adecvat.
Corporal-chinestezică Utilizaţi obiecte din viaţa de zi cu zi pentru a crea un mecanism simplu
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a realiza un film despre mecanisme simple pentru copii preşcolari
Intrapersonală Ţineţi un jurnal în care să reflectaţi asupra procesului propriu de învăţare a mecanismelor simple
Naturalistă Găsiţi exemple de mecanisme simple în natură, cum ar fi ciocurile păsărilor folosite ca pârghie

 

Învăţământ secundar. Concept: interpretarea alegoriilor în literatură

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Vizionaţi unul din filemele din seria Stăpânul inelelor şi interpretaţi-l ca o alegorie
Auditiv Ascultaţio predică care include parabole şi alegorii din perspectivă religioasă
Chinestezic Faceţi un film despre o alegorie
Tipuri de personalitate Introvertit Găsiţi o alegorie care are o semnificaţie deosebită pentru voi şi scrieţi o lucrare în care să îi explicaţi înţelesul.
Extravertit Participaţi la o discuţie despre o alegorie din Împăratul muştelor
Senzorial Compuneţi o alegorie pe baza unei realităţi pe care aţi observat-o în şcoala voastră
Intuitiv Studiaţi alegorii din culturi diferite şi identificaţi tipare
Reflexiv Aplicaţi componentele unei alegorii la aspecte specifice din viaţa de zi cu zi
Afectiv Scrieţi o alegorie prin care să abordaţi un an aspect al experienţei umane care afectează fericirea oamenilor
Judecător Scrieţi un plan de proiect detaliat pentru elaborarea unei alegorii animate
Perceptiv Generaţi o listă de posibile proiecte legate de alegorii şi alegeţi unul la care să lucraţi mai în detaliu
Inteligenţe multiple Logică-matematică Interpretaţi o alegorie şi discutaţi implicaţiile pe care le presupune într-un context diferit
Lingvistică Scrieţi o alegorie originală
Spaţială Relaizaţi un model care să reprezinte o alegorie
Muzicală Analizaţi componentele alegorice din „American Pie”, de Don McLean’s
Corporal-chinestezică Interpretaţi o alegorie
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a produce o prezentare multimedia despre o alegorie
Intrapersonal Aplicaţi semnificaţia unei alegorii la propria viaţă
Naturalistă Scrieţi o alegorie inspirată de comportamentul animalelor în natură

 

Bibliografie

Campbell, B. (2003). The naturalist intelligence. Seattle, WA: New Horizons for Learning. www.newhorizons.org/strategies/mi/campbell.htm*

Cotton, K. (1998). Education for lifelong learning: Literature synthesis. ED 422608. Washington, DC: OERI.

Dunn, R. (1995). Strategies for educating diverse learners. Bloomington, IN: Phi Delta Kappa.

Ennis, R. H. (2000). Goals for a critical thinking curriculum and its assessment. In A. L. Costa (Ed.), Developing minds: A resource book for teaching thinking, (pp. 44-46). Alexandria, VA: ASCD.

ERIC (1996). Multiple intelligences: Gardner's theory. ED 410226. Washington, DC: OERI.

Gardner, H. (1993). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Harper Collins.

Miller, P. (2001). Learning styles: The multimedia of the mind. ED 451340.

 

]]>

Diferenţe de învăţare

Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte forte şi altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea bazată pe proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza punctele forte ale elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.

Sarcinile de proiect care le dau elevilor posibilitatea de a-şi folosi stilurile individuale de învăţare nu sunt totuşi o cale directă pentru dezvoltarea gândirii de nivel superior. Este posibil să se creeze produse care reflectă o gândire superficială. (Ennis, 2000). Cu toate acestea, factorii motivaţiei asociaţi cu alegerea, atunci când stilurile individuale de învăţare sunt vizate în cadrul proiectelor, sugerează că predarea în vederea dezvoltării capacităţilor de gândire în contextul stilurilor individuale de învăţare sporeşte probabilitatea ca elevii să dezvolte aceste capacităţi.

Folosirea tehnologiei în proiecte le oferă de asemenea elevilor oportunităţi de a alege cum să înveţe, permiţându-le să valorifice punctele forte ale propriilor stiluri de învăţare. Folosirea soft-urilor şi a componentelor hard pentru crearea filmelor, prezentărilor, publicaţiilor şi a compoziţiilor muzicale îi poate ajuta pe elevi să înveţe conţinuturile şi să-şi dezvolte capacităţile de gândire în moduri care ţin cont de aptitudinile şi interesele lor.

Stilurile vizual, auditiv şi chinestezic

Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se bazează pe simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic learning styles), acest cadru descrie stilurile celor care învaţă ca vizual, auditiv sau chinestezic. Cei cu un stil de învăţare vizual procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei cu stil de învăţare auditiv înţeleg cel mai bine ascultând şi cei cu un stil chinestezic/tactil învaţă mai bine prin atingere şi mişcare. Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un stil chinestezic/tactil (Miller, 2001).

Stilurile de învăţare vizual, auditiv şi chinestezic

Vizual imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele
Auditiv lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări
Chinestezic interpretare, joc de roluri, modelare în lut

 

Există multe inventare şi chestionare online care ajută la determinarea stilului preferat de învăţare. Deşi cele mai multe nu se bazează pe studii ştiinţifice, oferă o înţelegere a preferinţelor legate de modul de învăţare. Profesorii trebuie să dea totuşi dovadă de precauţie cu privire la stilurile de învăţare ale elevilor pe care aceştia le-au determinat ei înşişi. Cercetătorii Barbe, Milone şi Swassing (citaţi de Cotton, 1998) susţin că preferinţele celor care învaţă nu reprezintă neapărat şi domeniile în care aceştia se descurcă cel mai bine. În plus, un stil de învăţare nu este potrivit pentru orice tip de conţinut. Deşi e posibil să înveţi câte ceva despre conducerea unei maşini urmărind sau ascultând pe cineva vorbind despre asta, puţini dintre noi am fi dispuşi să mergem cu o maşină condusă de cineva care nu are suficientă experienţă practică de condus. Alegerea unor metode de predare în funcţie de stilurile de învăţare bazate pe simţuri necesită o cunoaştere aprofundată a materiei şi o judecată solidă din partea profesorului.

Diferenţe de învăţare în funcţie de emisferele cerebrale

O altă metodă de a distinge stilurile individuale de învăţare este cea care ia în calcul emisferele cerebrale. Asselin şi Mooney (citaţi de Miller, 2001) descriu din acest punct de vedere stilurile de învăţare ca global, bazat pe emisfera dreaptă, sau analitic, bazat pe emisfera stângă. În general, cei cu un stil global „percep lucrurile ca pe un întreg, fac distincţii generale între concepte, sunt orientaţi către oameni şi învaţă într-un context social” (p. 3). Cei cu un stil de învăţare analitic, pe de altă parte, percep lucrurile prin părţile lor mai degrabă decât ca întreg şi impun o anumită structură sau restricţii asupra informaţiilor şi conceptelor” (Miller, 2001, p. 3).

Felul în care ne concentrăm asupra informaţiilor noi şi dificile şi ni le reamintim este legat de stilul nostru de învăţare global sau analitic. Unii elevi învaţă mai uşor atunci când informaţiile sunt prezentate pas cu pas, într-un model secvenţial, prin care se construieşte o înţelegere a conceptelor. Alţii învaţă mai uşor fie atunci când înţeleg mai întâi conceptul şi se concentrează apoi pe detalii sau când introducerea informaţiilor se face printr-o povestire cu umor sau o anecdotă legată de experienţa lor şi susţinută cu example şi grafice (Dunn, 1995, p. 18).

Emisferele cerebrale

Emisfera stângă:     analitică, logică, secvenţială, pas cu pas, raţională, părţi-întreg
Emisfera dreaptă: holistică, fortuită, intuitivă, subiectivă, sintetizatoare

 

Inteligenţele multiple ale lui Howard Gardner

În ultimul deceniu, tot mai mulţi pedagogi au îmbrăţişat teoria lui Howard Gardner despre inteligenţele multiple. Inteligenţele logico-matematică şi cea lingvistică, cele două modalităţi de gândire cel mai apreciate în şcoală, sunt doar două dintre cele opt inteligenţe descrise de Gardner pe baza unor cercetări culturale şi în domeniul biologiei. În plus, Gardner identifică inteligenţele spaţială, muzicală, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală şi naturalistă.

Inteligenţe multiple

Logico-matematică Capacitatea de a detecta tipare, de a raţiona deductiv şi de a gândi logic. Acest tip de inteligenţă este asociată cel mai adesea cu gândirea ştiinţifică şi matematică.
Lingvistică Stăpânirea limbii. Această inteligenţă include capacitatea de a manipula efectiv limba pentru a se exprima retoric sau poetic. Tot această inteligenţă ne permite să utilizăm limba ca mijloc prin care ne amintim informaţiile.
Spaţială Capacitatea de a manipula şi de a crea imagini mentale pentru a rezolva probleme. Această inteligenţă nu se limitează la domeniile vizuale - Gardner menţionează că inteligenţa spaţială se dezvoltă şi la copii care nu pot vedea.
Muzicală Capacitatea de a-şi utiliza capacităţile mentale pentru a-şi coordona propriile mişcări corporale. Această inteligenţă pune în discuţie credinţa populară conform căreia activităţile fizice şi cele mentale nu au legătură (ERIC, 1996, p. 2).
Corporal-chinestezică  The ability to use one's mental abilities to coordinate one's own bodily movements. This intelligence challenges the popular belief that mental and physical activity are unrelated (ERIC, 1996, p. 2).
Interpersonală Capacitatea centrală de a observa distincţii la alţii; în special, contraste în ceea ce priveşte dispoziţiile, temperamentele, motivaţiile şi intenţiile (Gardner, 1993, p. 42).
Intrapersonală  Acces la propria viaţă sentimentală, propriile emoţii, capacitatea de a face deosebiri între aceste emoţii şi în cele din urmă de a le califica şi de a le folosi ca mijloc pentru înţelegerea şi orientarea propriului comportament (p. 44).
Naturalistă  Expertiză în recunoaşterea şi clasificarea plantelor şi animalelor. Aceste capacităţi de observare, colectare şi calificare pot fi aplicate şi mediului „uman”… (Campbell, 2003, p. 84).

 

Stilurile de învăţare şi capacităţile de gândire

Un elev care se bazează pe presimţiri, sentimente şi intuiţie pentru a lua decizii poate avea dificultăţi în a recunoaşte valoarea unui proces de gândire care pune preţ pe analiza atentă a afirmaţiilor şi pe cântărirea dovezilor. Pe de altă parte, un elev obişnuit cu gândirea lineară şi descompunerea raţională a argumentelor poate să i se pară foarte dificilă gândirea globală, conectată. În orice caz, putem da dovadă de diferite stiluri de învăţare şi de gândire în contexte diferite, iar dobândirea unei noi modalităţi de a procesa informaţiile poate dezvolta abilitatea unei persoane de a lua decizii inteligente în viaţă. Pentru a-i ajuta pe toţi elevii să-şi folosească pe deplin potenţialul de gândire, este necesar nu numai să-i învăţăm ce înseamnă un bun mod de gândire, ci şi să găsim modalităţi pentru a-i convinge pe elevi de valoarea utilizării unor strategii de gândire care, la început, pot părea neobişnuite şi incomode.

La clasă: stilurile de învăţare în funcţiune

Învăţământ primar. Concept: maşini simple

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Căutaţi imagini ale unor mecanisme simple în ziare sau în filme
Auditiv Ascultaţi şi priviţi un muncitor în construcţii în timp ce vă explică cum utilizează un mecanism simplu la lucru
Chinestezic Construiţi un mecanism simplu din lut, lego sau jucării
Emisfera cerebrală strângă/ Emisfera cerebrală dreaptă Emisfera cerebrală strângă Urmăriţi indicaţiile pas cu pas pentru a construi un mecanism simplu
Emisfera cerebrală dreaptă Discutaţi rolul pe care îl au mecanismele în viaţa noastră
Inteligenţe multiple Logică-matematică Descompuneţi maşini complexe în mecanisme simple
Lingvistică Scrieţi pe hârtie sau ţineţi un discurs în care să descrieţi importanţa unui mecanism
Spaţială Creaţi o prezentare în care să arătaţi diferite moduri de utilizare a unui mecanism simplu.
Muzicală Compuneţi o melodie despre un mecanism simplu utilizând un vocabular adecvat.
Corporal-chinestezică Utilizaţi obiecte din viaţa de zi cu zi pentru a crea un mecanism simplu
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a realiza un film despre mecanisme simple pentru copii preşcolari
Intrapersonală Ţineţi un jurnal în care să reflectaţi asupra procesului propriu de învăţare a mecanismelor simple
Naturalistă Găsiţi exemple de mecanisme simple în natură, cum ar fi ciocurile păsărilor folosite ca pârghie

 

Învăţământ secundar. Concept: interpretarea alegoriilor în literatură

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Vizionaţi unul din filemele din seria Stăpânul inelelor şi interpretaţi-l ca o alegorie
Auditiv Ascultaţio predică care include parabole şi alegorii din perspectivă religioasă
Chinestezic Faceţi un film despre o alegorie
Tipuri de personalitate Introvertit Găsiţi o alegorie care are o semnificaţie deosebită pentru voi şi scrieţi o lucrare în care să îi explicaţi înţelesul.
Extravertit Participaţi la o discuţie despre o alegorie din Împăratul muştelor
Senzorial Compuneţi o alegorie pe baza unei realităţi pe care aţi observat-o în şcoala voastră
Intuitiv Studiaţi alegorii din culturi diferite şi identificaţi tipare
Reflexiv Aplicaţi componentele unei alegorii la aspecte specifice din viaţa de zi cu zi
Afectiv Scrieţi o alegorie prin care să abordaţi un an aspect al experienţei umane care afectează fericirea oamenilor
Judecător Scrieţi un plan de proiect detaliat pentru elaborarea unei alegorii animate
Perceptiv Generaţi o listă de posibile proiecte legate de alegorii şi alegeţi unul la care să lucraţi mai în detaliu
Inteligenţe multiple Logică-matematică Interpretaţi o alegorie şi discutaţi implicaţiile pe care le presupune într-un context diferit
Lingvistică Scrieţi o alegorie originală
Spaţială Relaizaţi un model care să reprezinte o alegorie
Muzicală Analizaţi componentele alegorice din „American Pie”, de Don McLean’s
Corporal-chinestezică Interpretaţi o alegorie
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a produce o prezentare multimedia despre o alegorie
Intrapersonal Aplicaţi semnificaţia unei alegorii la propria viaţă
Naturalistă Scrieţi o alegorie inspirată de comportamentul animalelor în natură

 

Bibliografie

Campbell, B. (2003). The naturalist intelligence. Seattle, WA: New Horizons for Learning. www.newhorizons.org/strategies/mi/campbell.htm*

Cotton, K. (1998). Education for lifelong learning: Literature synthesis. ED 422608. Washington, DC: OERI.

Dunn, R. (1995). Strategies for educating diverse learners. Bloomington, IN: Phi Delta Kappa.

Ennis, R. H. (2000). Goals for a critical thinking curriculum and its assessment. In A. L. Costa (Ed.), Developing minds: A resource book for teaching thinking, (pp. 44-46). Alexandria, VA: ASCD.

ERIC (1996). Multiple intelligences: Gardner's theory. ED 410226. Washington, DC: OERI.

Gardner, H. (1993). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Harper Collins.

Miller, P. (2001). Learning styles: The multimedia of the mind. ED 451340.

 

]]> Diferenţe de învăţare

Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte forte şi altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea bazată pe proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza punctele forte ale elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.

Sarcinile de proiect care le dau elevilor posibilitatea de a-şi folosi stilurile individuale de învăţare nu sunt totuşi o cale directă pentru dezvoltarea gândirii de nivel superior. Este posibil să se creeze produse care reflectă o gândire superficială. (Ennis, 2000). Cu toate acestea, factorii motivaţiei asociaţi cu alegerea, atunci când stilurile individuale de învăţare sunt vizate în cadrul proiectelor, sugerează că predarea în vederea dezvoltării capacităţilor de gândire în contextul stilurilor individuale de învăţare sporeşte probabilitatea ca elevii să dezvolte aceste capacităţi.

Folosirea tehnologiei în proiecte le oferă de asemenea elevilor oportunităţi de a alege cum să înveţe, permiţându-le să valorifice punctele forte ale propriilor stiluri de învăţare. Folosirea soft-urilor şi a componentelor hard pentru crearea filmelor, prezentărilor, publicaţiilor şi a compoziţiilor muzicale îi poate ajuta pe elevi să înveţe conţinuturile şi să-şi dezvolte capacităţile de gândire în moduri care ţin cont de aptitudinile şi interesele lor.

Stilurile vizual, auditiv şi chinestezic

Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se bazează pe simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic learning styles), acest cadru descrie stilurile celor care învaţă ca vizual, auditiv sau chinestezic. Cei cu un stil de învăţare vizual procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei cu stil de învăţare auditiv înţeleg cel mai bine ascultând şi cei cu un stil chinestezic/tactil învaţă mai bine prin atingere şi mişcare. Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un stil chinestezic/tactil (Miller, 2001).

Stilurile de învăţare vizual, auditiv şi chinestezic

Vizual imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele
Auditiv lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări
Chinestezic interpretare, joc de roluri, modelare în lut

 

Există multe inventare şi chestionare online care ajută la determinarea stilului preferat de învăţare. Deşi cele mai multe nu se bazează pe studii ştiinţifice, oferă o înţelegere a preferinţelor legate de modul de învăţare. Profesorii trebuie să dea totuşi dovadă de precauţie cu privire la stilurile de învăţare ale elevilor pe care aceştia le-au determinat ei înşişi. Cercetătorii Barbe, Milone şi Swassing (citaţi de Cotton, 1998) susţin că preferinţele celor care învaţă nu reprezintă neapărat şi domeniile în care aceştia se descurcă cel mai bine. În plus, un stil de învăţare nu este potrivit pentru orice tip de conţinut. Deşi e posibil să înveţi câte ceva despre conducerea unei maşini urmărind sau ascultând pe cineva vorbind despre asta, puţini dintre noi am fi dispuşi să mergem cu o maşină condusă de cineva care nu are suficientă experienţă practică de condus. Alegerea unor metode de predare în funcţie de stilurile de învăţare bazate pe simţuri necesită o cunoaştere aprofundată a materiei şi o judecată solidă din partea profesorului.

Diferenţe de învăţare în funcţie de emisferele cerebrale

O altă metodă de a distinge stilurile individuale de învăţare este cea care ia în calcul emisferele cerebrale. Asselin şi Mooney (citaţi de Miller, 2001) descriu din acest punct de vedere stilurile de învăţare ca global, bazat pe emisfera dreaptă, sau analitic, bazat pe emisfera stângă. În general, cei cu un stil global „percep lucrurile ca pe un întreg, fac distincţii generale între concepte, sunt orientaţi către oameni şi învaţă într-un context social” (p. 3). Cei cu un stil de învăţare analitic, pe de altă parte, percep lucrurile prin părţile lor mai degrabă decât ca întreg şi impun o anumită structură sau restricţii asupra informaţiilor şi conceptelor” (Miller, 2001, p. 3).

Felul în care ne concentrăm asupra informaţiilor noi şi dificile şi ni le reamintim este legat de stilul nostru de învăţare global sau analitic. Unii elevi învaţă mai uşor atunci când informaţiile sunt prezentate pas cu pas, într-un model secvenţial, prin care se construieşte o înţelegere a conceptelor. Alţii învaţă mai uşor fie atunci când înţeleg mai întâi conceptul şi se concentrează apoi pe detalii sau când introducerea informaţiilor se face printr-o povestire cu umor sau o anecdotă legată de experienţa lor şi susţinută cu example şi grafice (Dunn, 1995, p. 18).

Emisferele cerebrale

Emisfera stângă:     analitică, logică, secvenţială, pas cu pas, raţională, părţi-întreg
Emisfera dreaptă: holistică, fortuită, intuitivă, subiectivă, sintetizatoare

 

Inteligenţele multiple ale lui Howard Gardner

În ultimul deceniu, tot mai mulţi pedagogi au îmbrăţişat teoria lui Howard Gardner despre inteligenţele multiple. Inteligenţele logico-matematică şi cea lingvistică, cele două modalităţi de gândire cel mai apreciate în şcoală, sunt doar două dintre cele opt inteligenţe descrise de Gardner pe baza unor cercetări culturale şi în domeniul biologiei. În plus, Gardner identifică inteligenţele spaţială, muzicală, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală şi naturalistă.

Inteligenţe multiple

Logico-matematică Capacitatea de a detecta tipare, de a raţiona deductiv şi de a gândi logic. Acest tip de inteligenţă este asociată cel mai adesea cu gândirea ştiinţifică şi matematică.
Lingvistică Stăpânirea limbii. Această inteligenţă include capacitatea de a manipula efectiv limba pentru a se exprima retoric sau poetic. Tot această inteligenţă ne permite să utilizăm limba ca mijloc prin care ne amintim informaţiile.
Spaţială Capacitatea de a manipula şi de a crea imagini mentale pentru a rezolva probleme. Această inteligenţă nu se limitează la domeniile vizuale - Gardner menţionează că inteligenţa spaţială se dezvoltă şi la copii care nu pot vedea.
Muzicală Capacitatea de a-şi utiliza capacităţile mentale pentru a-şi coordona propriile mişcări corporale. Această inteligenţă pune în discuţie credinţa populară conform căreia activităţile fizice şi cele mentale nu au legătură (ERIC, 1996, p. 2).
Corporal-chinestezică  The ability to use one's mental abilities to coordinate one's own bodily movements. This intelligence challenges the popular belief that mental and physical activity are unrelated (ERIC, 1996, p. 2).
Interpersonală Capacitatea centrală de a observa distincţii la alţii; în special, contraste în ceea ce priveşte dispoziţiile, temperamentele, motivaţiile şi intenţiile (Gardner, 1993, p. 42).
Intrapersonală  Acces la propria viaţă sentimentală, propriile emoţii, capacitatea de a face deosebiri între aceste emoţii şi în cele din urmă de a le califica şi de a le folosi ca mijloc pentru înţelegerea şi orientarea propriului comportament (p. 44).
Naturalistă  Expertiză în recunoaşterea şi clasificarea plantelor şi animalelor. Aceste capacităţi de observare, colectare şi calificare pot fi aplicate şi mediului „uman”… (Campbell, 2003, p. 84).

 

Stilurile de învăţare şi capacităţile de gândire

Un elev care se bazează pe presimţiri, sentimente şi intuiţie pentru a lua decizii poate avea dificultăţi în a recunoaşte valoarea unui proces de gândire care pune preţ pe analiza atentă a afirmaţiilor şi pe cântărirea dovezilor. Pe de altă parte, un elev obişnuit cu gândirea lineară şi descompunerea raţională a argumentelor poate să i se pară foarte dificilă gândirea globală, conectată. În orice caz, putem da dovadă de diferite stiluri de învăţare şi de gândire în contexte diferite, iar dobândirea unei noi modalităţi de a procesa informaţiile poate dezvolta abilitatea unei persoane de a lua decizii inteligente în viaţă. Pentru a-i ajuta pe toţi elevii să-şi folosească pe deplin potenţialul de gândire, este necesar nu numai să-i învăţăm ce înseamnă un bun mod de gândire, ci şi să găsim modalităţi pentru a-i convinge pe elevi de valoarea utilizării unor strategii de gândire care, la început, pot părea neobişnuite şi incomode.

La clasă: stilurile de învăţare în funcţiune

Învăţământ primar. Concept: maşini simple

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Căutaţi imagini ale unor mecanisme simple în ziare sau în filme
Auditiv Ascultaţi şi priviţi un muncitor în construcţii în timp ce vă explică cum utilizează un mecanism simplu la lucru
Chinestezic Construiţi un mecanism simplu din lut, lego sau jucării
Emisfera cerebrală strângă/ Emisfera cerebrală dreaptă Emisfera cerebrală strângă Urmăriţi indicaţiile pas cu pas pentru a construi un mecanism simplu
Emisfera cerebrală dreaptă Discutaţi rolul pe care îl au mecanismele în viaţa noastră
Inteligenţe multiple Logică-matematică Descompuneţi maşini complexe în mecanisme simple
Lingvistică Scrieţi pe hârtie sau ţineţi un discurs în care să descrieţi importanţa unui mecanism
Spaţială Creaţi o prezentare în care să arătaţi diferite moduri de utilizare a unui mecanism simplu.
Muzicală Compuneţi o melodie despre un mecanism simplu utilizând un vocabular adecvat.
Corporal-chinestezică Utilizaţi obiecte din viaţa de zi cu zi pentru a crea un mecanism simplu
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a realiza un film despre mecanisme simple pentru copii preşcolari
Intrapersonală Ţineţi un jurnal în care să reflectaţi asupra procesului propriu de învăţare a mecanismelor simple
Naturalistă Găsiţi exemple de mecanisme simple în natură, cum ar fi ciocurile păsărilor folosite ca pârghie

 

Învăţământ secundar. Concept: interpretarea alegoriilor în literatură

Vizual, auditiv, chinestezic Vizual Vizionaţi unul din filemele din seria Stăpânul inelelor şi interpretaţi-l ca o alegorie
Auditiv Ascultaţio predică care include parabole şi alegorii din perspectivă religioasă
Chinestezic Faceţi un film despre o alegorie
Tipuri de personalitate Introvertit Găsiţi o alegorie care are o semnificaţie deosebită pentru voi şi scrieţi o lucrare în care să îi explicaţi înţelesul.
Extravertit Participaţi la o discuţie despre o alegorie din Împăratul muştelor
Senzorial Compuneţi o alegorie pe baza unei realităţi pe care aţi observat-o în şcoala voastră
Intuitiv Studiaţi alegorii din culturi diferite şi identificaţi tipare
Reflexiv Aplicaţi componentele unei alegorii la aspecte specifice din viaţa de zi cu zi
Afectiv Scrieţi o alegorie prin care să abordaţi un an aspect al experienţei umane care afectează fericirea oamenilor
Judecător Scrieţi un plan de proiect detaliat pentru elaborarea unei alegorii animate
Perceptiv Generaţi o listă de posibile proiecte legate de alegorii şi alegeţi unul la care să lucraţi mai în detaliu
Inteligenţe multiple Logică-matematică Interpretaţi o alegorie şi discutaţi implicaţiile pe care le presupune într-un context diferit
Lingvistică Scrieţi o alegorie originală
Spaţială Relaizaţi un model care să reprezinte o alegorie
Muzicală Analizaţi componentele alegorice din „American Pie”, de Don McLean’s
Corporal-chinestezică Interpretaţi o alegorie
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a produce o prezentare multimedia despre o alegorie
Intrapersonal Aplicaţi semnificaţia unei alegorii la propria viaţă
Naturalistă Scrieţi o alegorie inspirată de comportamentul animalelor în natură

 

Bibliografie

Campbell, B. (2003). The naturalist intelligence. Seattle, WA: New Horizons for Learning. www.newhorizons.org/strategies/mi/campbell.htm*

Cotton, K. (1998). Education for lifelong learning: Literature synthesis. ED 422608. Washington, DC: OERI.

Dunn, R. (1995). Strategies for educating diverse learners. Bloomington, IN: Phi Delta Kappa.

Ennis, R. H. (2000). Goals for a critical thinking curriculum and its assessment. In A. L. Costa (Ed.), Developing minds: A resource book for teaching thinking, (pp. 44-46). Alexandria, VA: ASCD.

ERIC (1996). Multiple intelligences: Gardner's theory. ED 410226. Washington, DC: OERI.

Gardner, H. (1993). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Harper Collins.

Miller, P. (2001). Learning styles: The multimedia of the mind. ED 451340.

 

]]>