Autor: Prof. gr. did. I Religie Ortodoxă, Codilă Adrian Petru

Personaje:
Ioan Botezătorul
Herod Antipa (regele Irod )
Irodiada (soția lui Antipa)
Salomeea (fiica Irodiadei)
Ostaș (paznic al temniței)
Naratorul (poate fi preot, profesor sau copil mai mare)
Ucenicii lui Ioan (2–3 elevi, roluri scurte)
Decor și costume:
Temnița: un colț întunecat cu o masă și lanțuri simbolice.
Curtea regală: masă cu pahare, fructe, decorațiuni.
Costume: Ioan – haină simplă de „păr de cămilă”; Herod – haină împărătească; Irodiada – veșmânt bogat; Salomeea – rochie de dans; Ostaș – scut și sabie.
Scena I – Glasul din pustie
(Naratorul în față, Ioan în spate, cu mâinile ridicate spre cer.)

Naratorul:
În vremea aceea, un om trimis de Dumnezeu striga în pustiu: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”. El era Ioan, Înaintemergătorul, prorocul adevărului.

Ioan (cu glas puternic):
Nu-ți este îngăduit, Iroade, să trăiești cu femeia fratelui tău! Legea lui Dumnezeu e veșnică, nu jucărie pentru poftele omului!

(Apare Herod, tulburat.)

Herod( Irod ):
O, Ioane, te ascult cu plăcere, dar cuvintele tale mă dor! Cum aș putea să te las liber, când toți mă privesc?

(Intră doi ostași și îl duc pe Ioan în „temniță”.)

Scena II – Ospățul
(Masa bogată, Herod și Irodiada stau împreună, cu invitați simbolici. Salomeea dansează.)

Naratorul:
La ziua ospățului, Herod a chemat boieri și căpetenii. Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat, și tuturor le-a plăcut.

Herod (vesel):
Cere-mi ce vrei și îți voi da, chiar și jumătate din împărăția mea!

(Salomeea aleargă spre mama sa.)

Salomeea:
Mamă, ce să cer?

Irodiada (șoptind cu ură):
Cere acum, fără întârziere, capul lui Ioan Botezătorul pe tipsie!

(Salomeea se întoarce spre Herod.)

Salomeea:
Doamne, vreau pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul!

(Herod se ridică, mâhnit.)

Herod:
Vai, ce-ai cerut! Dar pentru jurământul meu și pentru cei ce mă privesc... așa să fie.

(Face semn ostașului.)

Scena III – Martiriul
(În temniță, Ioan se roagă. Intră Ostașul cu sabia.)

Ioan:
Doamne, întărește-mă! Tu ești Lumina și Adevărul, pentru Tine trăiesc și pentru Tine mor.

(Ostașul mimează lovitura, fără cruzime. Intră apoi cu o tipsie simbolică. O duce la Herod și Irodiada. Aceștia o privesc, dar Naratorul intervine.)

Naratorul (cu voce solemnă):
Așa a căzut capul prorocului, dar Adevărul n-a putut fi ucis. Glasul lui Ioan răsună și astăzi: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”

Scena IV – Ucenicii
(Intră ucenicii, ridică trupul lui Ioan și se roagă.)

Ucenicul 1:
Să-l îngropăm cu cinste, căci a fost profetul lui Dumnezeu.

Ucenicul 2:
Să vestim Domnului nostru Iisus ce s-a întâmplat!

Naratorul (încheie):
Frați și surori, Ioan nu a trăit pentru plăcere, ci pentru Adevăr. Adevărul lui Hristos nu moare niciodată. Astăzi, Biserica îl prăznuiește cu post și rugăciune.

Final – Toți împreună
(Toți actorii pe scenă, spun în cor):
„Sfinte Ioane Botezătorule, roagă-te pentru noi, ca să rămânem statornici în Adevăr și în iubirea lui Hristos!”