Proiectul eTwinning „Unleash Your Best” 2025 se înscrie în demersurile europene de susținere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, punând un accent deosebit pe ODD4 – Educație de calitate. Conceput pentru a sprijini elevii în pregătirea lor pentru viitor, proiectul promovează o cultură echitabilă și incluzivă, în care fiecare copil este valorizat, implicat și încurajat să-și atingă potențialul maxim.

Pornind de la cele cinci convingeri fundamentale – fiecare elev poate participa, poate reuși, este văzut, este iubit și este valoros – inițiativa construiește un mediu educațional în care incluziunea devine norma, nu excepția. Această abordare reflectă nu doar angajamentul față de echitate, ci și dorința sinceră de a crea oportunități reale pentru TOȚI elevii, cu un accent special pe cei proveniți din medii vulnerabile.

Proiectul eTwinning „Unleash Your Best” 2025 integrează dezvoltarea competențelor- cheie ale secolului al XXI-lea, cum ar fi literația, gândirea critică, colaborarea, creativitatea, alfabetizarea digitală și empatia, oferindu-le elevilor șansa de a deveni cetățeni activi, adaptabili și pregătiți pentru lumea în continuă schimbare. Activitățile sunt concepute astfel încât toți elevii să aibă acces egal la resurse, sprijin și experiențe semnificative de învățare.
Prin  conceptul „Unleash Your Best”, școala devine un spațiu al încrederii, al inspirației și al respectului, în care educația de calitate se construiește pornind de la și pentru fiecare  elev, fiind un pas hotărâtor  spre un viitor în care educația formează nu doar minți, ci și caractere.
Proiectul eTwinning „Unleash Your Best” reprezintă un demers inovator care susține cu fermitate transformarea școlii într-un spațiu în care fiecare copil contează. Pornind de la Obiectivul de Dezvoltare Durabilă ODD4 – Educație de calitate, proiectul promovează accesul egal la învățare pentru TOȚI elevii, indiferent de statut social, cultural sau economic.

Prin valorile sale fundamentale – participare, succes, vizibilitate, iubire și valorizare – proiectul creează un cadru prietenos și incluziv, în care elevii nu sunt doar prezenți, ci și  implicați activ, ascultați și încurajați să strălucească. Învățarea devine un proces colaborativ, iar fiecare elev se simte sprijinit în a-și construi încrederea în sine și a-și valorifica pasiunile.
Un punct forte al proiectului este integrarea competențelor- cheie ale secolului  al XXI-lea, competențe necesare pentru un viitor incert și dinamic: literația, gândirea critică, rezolvarea problemelor, comunicarea eficientă, colaborarea, creativitatea, responsabilitatea socială și competențele digitale. Activitățile  proiectate sunt diverse și centrate pe elev, oferind contexte reale de aplicare a acestor abilități.

„Unleash Your Best” devine, astfel,  mai mult decât un proiect educațional – este o mișcare de responsabilizare și transformare, care redefinește succesul prin prisma incluziunii, respectului și empatiei. Școala devine un mediu în care elevii nu doar învață, ci se și  dezvoltă ca persoane, ca cetățeni  pregătiți să contribuie activ la o societate echitabilă și sustenabilă.
Aceasta este viziunea „Unleash Your Best 2025”: o educație în care fiecare copil este văzut, susținut și încurajat să devină cea mai bună versiune a sa.
 

The eTwinning project "Healthy Europe" is an innovative initiative designed to promote well-being and sustainable development among students from various European countries. It embraces an interdisciplinary approach, integrating subjects like science, health education, language and literature, and environmental studies, fostering a holistic perspective on healthy living. 

A cornerstone of this project is project-based learning, encouraging students to explore real-world health challenges, conduct research, and collaborate across borders. Through interactive activities, students develop essential key competences, such as critical thinking, digital literacy, and communication, which are vital for their future personal and professional development. 

The project aligns closely with the Sustainable Development Goals (SDGs), emphasizing topics like healthy lifestyles, environmental sustainability, and social inclusion. By raising awareness about nutrition, mental health, and active living, students gain a comprehensive understanding of how personal habits contribute to a healthier society. 

Language and literature play a crucial role in this initiative. The study of Romanian language and literature, alongside other European languages, allows students to exchange cultural perspectives, analyze texts related to health and sustainability, and create creative content that enhances their linguistic skills. 

By engaging in collaborative activities, students not only expand their academic knowledge but also strengthen their ability to work in multicultural environments. "Healthy Europe" is more than just a project—it is a transformative educational experience that empowers young individuals to adopt healthy habits and become active contributors to a sustainable future. 

Proiectul eTwinning Europa Sănătoasă: O abordare multidisciplinară
a educației durabile

Proiectul  eTwinning "Healthy Europe" este o inițiativă inovatoare menită să promoveze starea de bine  și dezvoltarea durabilă în rândul elevilor din diverse țări europene. Acesta adoptă o abordare multidisciplinară, integrând discipline precum științele, educația pentru sănătate, limba și literatura și studiile de mediu, oferind o perspectivă holistică asupra unui stil de viață sănătos. 

Un element central al proiectului este învățarea bazată pe proiecte, care încurajează elevii să exploreze provocările reale legate de sănătate, să desfășoare cercetări și să colaboreze internațional. Prin activități interactive, elevii își dezvoltă competențele-cheie, precum gândirea critică, alfabetizarea digitală și comunicarea, esențiale pentru viitorul lor personal și profesional. 

Proiectul se aliniază cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), abordând teme precum stiluri de viață sănătoase, sustenabilitatea mediului și incluziunea socială. Prin promovarea nutriției echilibrate, sănătății mintale și activității fizice, elevii dobândesc o înțelegere complexă a modului în care obiceiurile personale contribuie la o societate mai sănătoasă. 

Limba și literatura joacă un rol esențial în această inițiativă. Studiul limbii și literaturii române, alături de alte limbi europene, le permite elevilor să schimbe perspective culturale, să analizeze texte legate de sănătate și sustenabilitate și să creeze un  conținut original cu rol important în dezvoltarea abilităților  lingvistice. 

Prin activități colaborative, elevii își extind cunoștințele academice și își consolidează capacitatea de a lucra în medii multiculturale. "Healthy Europe" nu este doar un proiect—este o experiență educațională transformatoare, care îi încurajează pe tineri să adopte obiceiuri sănătoase și să contribuie activ la un viitor sustenabil. 

Abstract. The Erasmus+ TC Unleash the Creator project Cisnădioara, Romania, 2023-3-RO01-KA153-YOU-000171855, was intended for youth workers/teachers who want to improve their competencies in the field of inclusive education, through non-formal methods, to develop their skills regarding group dynamics and conflict resolution, integrating Art in inclusive education, in their classroom work with students with different special educational requirements, in working with neurodivergent and neurotypical people. The Erasmus+ project, fully funded by the European Union, brought together youth workers/facilitators/teachers from Romania, Greece, Italy, Portugal, Morocco, Turkey, and Hungary, selected according to the quality of their application form and the thematic interview, in general, people with a certain academic experience and with international studies, premises of the understanding of the theorized concepts and the implemented methodology.
Keywords: inclusive education, nonformal methods, arts, key-competences, Erasmus+

În ultima vreme, termenul „incluziune” a căpătat o circulație extinsă în spațiul educațional european. Deși, în general, incluziunea este percepută, în școli,  ca receptivitate la  problemele de accesibilitate a elevilor cu dizabilități, există o tendință notabilă către lărgirea sferei semantice în favoarea altor  domenii ale relaţiilor sociale şi  a introducerii unor grupuri noi, vulnerabile la discriminare, știut fiind că  Incluziunea este un sistem de prevenire a discriminării și este necesară în toate domeniile de activitate și în orice grup. Din păcate, popularitatea noțiunii nu înseamnă înțelegerea corectă a acesteia, frecvent confruntându-ne cu situații în care  sensul „incluziunii” este distorsionat și nesocotit în defavoarea unei  componente  cruciale a incluziunii – abordarea valorică  și holistică a diversității umane, respectul și grija pentru alţii. Fiecare elev  contează și contează în mod egal- acesta este mottoul de pe frontispiciul templului Incluziunii. Incluziunea necesită transformare, schimbare individuală – pentru o schimbare reală  de paradigmă în filozofia și practica educației – departe de o abordare „unică pentru toți”.
În contextul celebrării a  30 de ani de la semnarea Declarației de la Salamanca, Spania, se impune să ne reamintim de imperativele educației incluzive în școala românească, întrebându-ne în ce măsură programul Erasmus+ ne facilitează munca zilnică la catedră. În ciuda progreselor semnificative în ceea ce privește incluziunea și integrarea tututor elevilor, în spațiul educațional românesc, este nevoie de foarte mult efort în  ceea ce privește transferul bunelor practici cu rezultate verificate deja în alte țări europene. Unui număr incredibil de tineri încă li se refuză dreptul la educație: sărăcia, zona  geografică, sexul, limba, dizabilitățile, etnia, migrația continuă  să dicteze și să limiteze oportunitățile de educație.Se impune, de asemenea,  să ne amintim  de sistemele educaționale europene cu tradiție în domeniul incluziunii și de textele care postulează necesitatea incluziunii. Astfel, Declarația de la Salamanca adoptată și susținută pe scară largă la Conferința Mondială organizată de UNESCO și de Ministerul Educației  din Spania la Salamanca, Spania, în anul 1994, a stabilit principiul fundamental al incluziunii la școală: „Toți copiii ar trebui să învețe împreună, acolo unde este posibil, indiferent de  dificultățile  sau diferențele pe care le pot avea. Școlile incluzive trebuie să recunoască și să răspundă nevoilor diverse ale elevilor lor”. Participanții de la Salamanca au luat în considerare schimbările fundamentale de politici necesare pentru promovarea educației incluzive, și anume asigurarea faptului că școlile deservesc toți copiii, în special pe cei definiți ca „persoane cu cerințe educaționale speciale”. [3]
Din anul 1994, conceptul de incluziune s-a extins, subliniind necesitatea de a ajunge la toți elevii, pornind de  la  premisa  conform căreia  fiecare elev  contează în mod egal și are dreptul de a primi oportunități educaționale relevante, echitabile și eficiente.  În acest sens, este util să ne reamintim că termenul  „educație incluzivă”, pentru prima dată conceptualizat de către UNESCO, în cadrul Declarației de la Salamanca( 1994), a pornit de la următoarele principii: fiecare copil are dreptul  fundamental la educație și trebuie să primească  oportunitatea de a realiza și menține un nivel acceptabil de învățare;  fiecare copil are caracteristici, interese, abilități și nevoi de învățare unice; sistemele educaționale  și programele educaționale trebuie concepute  și  implementate, luând în considerare  marea diversitate a acestor caracteristici și nevoi; elevii cu cerinţe educaţionale speciale trebuie să aibă acces la şcoli obişnuite care ar trebui să-i familiarizeze cu o pedagogie centrată pe copil, capabilă să răspundă acestor nevoi; școlile de masă, obișnuite cu această orientare incluzivă sunt cele mai eficiente mijloace de combatere a atitudinii  discriminatorii, creând comunități primitoare, oferind o educație eficientă pentru majoritatea copiilor,  îmbunătățind,  în cele din urmă, rentabilitatea întregii educații.[1]
Deși lucrăm permanent la dezvoltarea de  practici incluzive în educație, avem nevoie de receptivitate  la teoriile, metodele și bunele practici puse la dispoziție în cadrul cursurilor de formare ale programului european Erasmus+, singura instituție care girează strategii verificate  de implementare a  Incluziunii, respectiv a Incluziunii prin Artă [2].Un asmenea curs de formare l-a reprezentat Unleash the Creator, curs Erasmus+ inițiat și  desfășurat  de către Asociația Altă Perspectivă, la  Cisnădioara-Sibiu, în perioada 19 iulie- 6 august 2024. În cadrul cursului, ni s-a reamintit de puterea incredibilă a Artei înzestrate cu virtutea de a crește gradul de conștientizare cu privire la luptele cu care se confruntă comunitățile marginalizate, cu privire la  stereotipurile și  prejudecățile dăunătoare, distrugând bariere și  construind, în schimb, punți între comunități  mai incluzive. Scopul principal  al Asociației Altă Perspectivă este de a ajuta  lucrătorii de tineret/ profesorii care lucrează cu tinerii să își modeleze  competența de a crea și de a gestiona echipe mai incluzive prin Artă și  prin  metodología nonformală.  Prin Artă, ne-am (re)descoperit sinele, corpul,emoțiile și esența Comunicării. Prin exerciții de scriere creativă, de improvizație teatrală și  mișcare, am îmbrățișat o „altă perspectivă” asupra educației. Experimentarea diferitelor perspective prin metode artistice ne-a ajutat să ne înțelegem mai bine pe noi înșine, premisă a  empatiei și a compasiunii.
Misiunea Asociației Altă Perspectivă este tocmai de a crea  „poduri” între oameni, prin intermediul Artei, pentru o societate mai incluzivă, mai armonioasă, propunându-și în cadrul cursului de formare Unleash the Creator  integrarea terapiei prin  scriere, muzică, dans și mișcare, angajând creativ întreaga personalitate umană pentru a-și exercita integral funcțiile-emoțională, cognitivă, fizică și  de integrare  socială.
Enumerăm aici câteva dintre teoriile, metodele și exercițiile experimentate creativ în cadrul programului de formare Erasmus+: exerciții de energizare de tip individual/ în perechi/ grup, exerciții de fixare terminologică și taxonomică, exerciții de scriere creativă, de scriere cu antonime individualizatoare, Piramida Învățării, Diagrama Traumei, Fereastra Toleranței, exerciții de explorare a naturii înconjurătoare, exerciții pentru dicție, exerciții de ascultare activă, de tip „mirroring”, exerciții de improvizație teatrală, tipuri de stări mentale, stiluri de interacțiune, diferențe individuale, tipuri de dereglări senzoriale, tipuri de emoții, moduri de comunicare nonverbală, instrumente pentru sănătatea mentală („ tracking, resourcing, grounding”), tipuri de evaluare a sesiunilor de facilitare a activităților.
Ne-am reamintit că Arta a fost mult timp un instrument puternic pentru auto-exprimare, explorare culturală și  liant  societal, inspirând, provocând  gândirea, uneori contestând  normele societale. Diversitatea și incluziunea în artă ne asigură că diferite perspective, experiențe și narațiuni au voce. Când ne vedem pe noi înșine și poveștile noastre reflectate în artă, ne simțim validată  experiența, trăind un  puternic sentiment de apartenență și incluziune. Oamenii din comunitățile marginalizate au fost,  din punct de vedere istoric, subreprezentați sau în mod denaturat reprezentați  în arta curentă, iar această lipsă de reprezentare poate perpetua stereotipurile și consolida dezechilibrele de putere.
În urma participării la acest curs Erasmus+, putem promova incluziunea, creativitatea și arta, în cunoștință de cauză, oferind tuturor elevilor instrumente educaționale, dar mai ales, un context educațional bazat pe cercetări și metodologii  recente, un spațiu adecvat  pentru a-și împărtăși poveștile,  de a contesta normele societale și de a încuraja înțelegerea și empatia. Când elevi  din medii diferite se reunesc, ei aduc cu sine un set unic de perspective, idei și, totodată, diferite  abordări artistice. Această amalgamare a diverselor influențe promovează un mediu educațional și  creativ bogat. Mai mult, provocările cu care se confruntă elevii  marginalizați dau adesea naștere la modalități inovatoare de exprimare. Acești elevi  își pot folosi arta pentru a revendica narațiuni, pentru a contesta sistemele opresive și a-și celebra identitățile.
Arta are puterea de a provoca  schimbări sociale și de a contesta status quo-ul, încorporând voci și perspective diverse, devenind  un catalizator pentru conversații semnificative despre egalitate, dreptate și incluziune, permițându-ne  să examinăm problemele sociale din unghiuri diferite, stimulând empatia și înțelegerea dintre oameni, dând putere elevilor  să devină agenți ai schimbării.
Diversitatea și incluziunea prin  artă îmbunătățesc experiența educațională atât pentru elevi, cât și pentru profesori, extinzându-ne propriile  orizonturi de înțelegere a lumii, încurajându-ne să ne punem la îndoială convingerile și preconcepțiile.
Participarea la acest curs de formare mi-a oferit oportunități de creștere și învățare, colaborând cu  alți formatori  din medii diferite, în activități educaționale facilitate cu sens, în care polenizarea  încrucișată de idei și de  experiențe pot inspira alte activități facilitate pentru elevi, vibrante și  dinamice. Diversitatea și incluziunea prin  artă nu sunt simple cuvinte la modă, ci esențiale pentru crearea unei societăți mai incluzive, empatice, mai „umane”.
Schimbarea feței actuale a școlii românești  este posibilă  numai cu educatori motivați, pregătiți și în acest sens, receptivi la reforme și  politici ce presupun  schimbarea sănătoasă a mentalităților. Progresul real al educației românești este posibil numai cu educatori care au înțeles necesitatea asimilării strategiilor,  tehnicilor și ințiativelor de management al schimbării, pentru o educație de calitate ce integrează: promovarea multilingvismului și a valorilor comune, asigurarea investițiilor de calitate în educație și formare, implementarea  programului Erasmus+, punerea în aplicare a cadrului european de calitate pentru sisteme de educație și îngrijire a copiilor, cadrul strategic al SEE și, mai ales, dezvoltarea competențelor-cheie atât de necesare tinerilor în vederea includerii active pe piața actuală a muncii. În acest sens , este bine să ne amintim că, în fapt, competențele- cheie includ tocmai  cunoștințele, abilitățile și atitudinile necesare tuturor tinerilor pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru  angajare, incluziune socială și cetățenie activă. Cele 8 competente- cheie  sunt cât se poate de necesare pentru împlinirea personală, pentru  un stil de viață sănătos și durabil, pentru  capacitatea de angajare, pentru  cetățenia activă și incluziunea socială: literație/  alfabetizare, multilingvism, abilități numerice, științifice și de inginerie, competențe digitale și bazate pe tehnologie, abilități interpersonale și capacitatea de a adopta noi competente, cetăţenie activă, antreprenoriat și conștientizare  și exprimare  culturală.
Pornind de la cadrul conceptual fixat de inițiatorii acestor curente educaționale, am înțeles, de exemplu,   că DMT( Dance Movement Therapy ) este o disciplină specializată în terapiile artistice creative care includ literatura, muzica, teatrul, psihodrama și poezia. DMT este definită  de American Dance Therapy Association  drept  „utilizarea mișcării ca proces psihoterapeutic care promovează integrarea emoțională, cognitivă, socială și fizică a individului” (American Dance Therapy Association, 2013). Pe de altă parte, conceptul „Modurile de a vedea”, program  de antrenament DMT, este bazat pe teoria sănătății mintale a bebelușului, subliniind  atenția profundă pe care terapeuții mișcării de dans o acordă expresiilor nonverbale. Observarea acțiunilor și gesturilor nonverbale ale participanților, ca expresii comunicative,   este modalitatea principală prin care ajungem  să ne cunoaştem şi să ne angajăm în dialog.
Un principiu esențial al „Modurilor de a vedea” este că trăirea simțită a corpului este experiența – nucleu de organizare din care reies toate celelalte aspecte ale sinelui. Abordarea lui Winnicott față de relația „psihe-soma”  în contextul învățării  experiențiale integrează nevoia  de a fi văzut de mamă, condiție a dezvoltării unui sine sănătos a viitorului adult. Reproducem mai jos principiile de bază ale metodei  WOS ( Ways of Seeing) utile pentru  fiecare educator : fiecare individ creează un stil de mișcare nonverbal compus dintr-o combinație unică; aceste calități sunt stilul expresiv / comunicativ al copilului, indiferent de cât de convențional sau atipic ar putea fi; este nevoie de receptivitate la  nivelurile dezvoltării abilităților  în contextul comportamentului nonverbal al copilului ; chiar și limitările severe de mișcare conțin un element calitativ .[4]
În concluzie,  evaluând retrospectiv, consider  proiectul Erasmus+ Unleash the Creator, o   foarte valoroasă experiență de învățare, atât  în ceea ce privește dezvoltarea competențelor profesionale, cât și în ceea ce privește dezvoltarea personală, din perspectiva comunicării cu formatori  cu studii internaționale variate,  aflați în stadii  superioare  ale carierei lor academice, implicați, de asemenea, în stagii  de formare/ predare în străinătate, fie în cadrul programului Erasmus+, fie în afara acestuia,majoritatea participanților fiind   activi  în cercetarea internațională sau în  alte activități de internaționalizare a instituțiilor lor, surse reale de  autentice schimburi de practici educaționale.

Referințe bibliografice
1. Celebrating Inclusion in Education: 30th Anniversary of Salamanca Declaration,©2024[citat 30.08.2024]. Disponibil: https://www.unesco.org/en/articles/celebrating-inclusion-education-30th-anniversary-salamanca-statement
2. CONSTANZE, Engel,  The impact of Erasmus mobility on the professional career: Empirical results of international studies on temporary student and teaching staff mobility, Belgeo,©2012 [citat 30.08.2024]. Disponibil: http://journals.openedition.org/belgeo/6399 
3. European Agency for Special Needs and Inclusive Education, THE SALAMANCA STATEMENT AND  FRAMEWORK FOR ACTION ON SPECIAL NEEDS EDUCATION WORLD CONFERENCE ON SPECIAL NEEDS EDUCATION: ACCESS AND QUALITY Salamanca, Spain,©7-10iunie 1994[citat 30.08.2024]. Disponibil: https://www.european-agency.org/sites/default/files/salamanca-statement-and-framework.pdf
4. Spelman, M.B., & Thomson-Salo, F. (Eds.). (2015). The Winnicott Tradition: Lines of Development-Evolution of Theory and Practice over the Decades (1st ed.). Routledge. [citat 30.08.2024].  Disponibil: https://doi.org/10.4324/9780429483769

Inițiatori: Alta Pavin Banovic ( Croația)  și Alina Bălan ( România)

Literatura fără frontiere este titlul  proiectului în care partenerii – profesori și elevi - au decis ce opere literare vor fi citite,în vederea stimulării competențelor de lectură, ca abilități de viață. https://school-education.ec.europa.eu/en/etwinning/projects/literature-without-borders 
Elevii  au participat la dezbateri literare,  completarea chestionarelor, ateliere, întâlniri la distanță, prezentând lucrări sub forma unor eseuri, poeme,  fotografii, postere, videoclipuri, texte argumentative, booktrailere, test de verificare ,postere online, Kahoot etc.
La sfârșitul proiectului, profesorii coordonatori și elevii vor publica  rezultatele  într-un produs colaborativ de tip Bookcreator prezentat pe site-urile profesionale

Literatura fără frontiere este denumirea proiectului în care elevii au citit o operă literară selectată în mod independent și cu voce tare, iar pe baza conținutului citit, elevii au dezbătut  teme actuale precum:  identificarea și vindecarea traumelor prin lectură, abilități de viață inspirate de cărți,dezvoltarea rezilienței și a încrederii în sine,strategii de Comunicare, arta de a iubi etc.
Scopul proiectului  este de a dezvolta autonomía în învățare a elevilor: elevii  si-au format  în mod independent  și  creativ noi competențe,  folosind cărțile -suport, tehnologia informației și comunicării , rețelele sociale și site-urile web pe care și-au publicat  lucrările, ghidați  de principiul siguranței și al  respectului pentru drepturile de autor, comunicând cu omologii lor europeni  într-un mediu digital sigur, cu ajutorul instrumentelor  online.

Rezultate așteptate sunt: Jurnal Bookcreator, lucrări publicate pe Twinspace, expoziții virtuale, booktrailere, postere, creații literare
 

                                                                                           PROIECT W.I.W.A.C.Europe

                                                               Wellbeing is Welldoing Through Arts and Communication

Fondatori

 Alina Bălan și Alta Pavin Banovic

Descriere

Pornind de la premisa „Bunătatea și facerea de bine determină starea de bine”, ne propunem să adăugăm valoare școlilor europene care au făcut progrese în utilizarea Artelor  și Comunicării, pentru a susține sănătatea și starea de bine, abordând oportunitățile existente în programele  noastre școlare care promovează necesitatea dezvoltării tuturor competențelor-cheie ale secolului al XXI-lea, propunând perspective moderne  și transcurriculare asupra  Artelor  și Comunicării.

Scopul acestui proiect este de a dezvolta activități,  în parteneriat cu alte școli europene, implicând elevii școlii, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la provocările pe care viața contemporană le reprezintă pentru sănătatea fizică, emoțională și psihică.
Noi propunem, în final, un ” medicament eficient”  numit W.I.W.A.C.  Magazine menit „să ne vindece” și să ne faciliteze procesul de metamorfozare a personalității. https://read.bookcreator.com/PfknIgWZvNZHODwfPVVR1QdAgrc2/w9SRINAJRKuUsn6YMRa9Nw
Sursele noastre de inspirație sunt constituite atât de analiza chestionarelor de nevoi ale elevilor, de  tema anuală  eTwinning „Starea de bine  la școală”, cât și de  raportul făcut public de Organizația Mondială a Sănătății, care subliniază valoarea potențială a artei, ca determinant de bază al  sănătății.
Revista noastră virtuală realizată în mod colaborativ cu partenerii croați și turci include activități interactive și creative menite să facă învățarea la școală și în afara  ei „un miracol” zilnic aducător de bucurie și de bunăstare. 

Țări partenere
• LICEUL TEHNOLOGIC TOMA SOCOLESCU PLOIEȘTI  ROMANIA
• MEDICINSKA SCHOOL CROATIA
• BAGLICA ANATOLIAN LISESI HIGH SCHOOL TURKEY

Obiective
• Stimularea stării generale de sănătate emoțională a elevilor, ca principal factor al motivației și stării de bine
• Stimularea stimei de sine a elevilor, element determinant al prevenirii bullyingului
• Dezvoltarea competențelor de comunicare, element de bază pentru Wellbeing și Welldoing
• Stimularea potențialului maxim/ de Excelență în învățare, prin arte și comunicare

Rezultate
• Formulare Google: analiza nevoilor elevilor
• Formulare Google: competențe de voluntariat, abilități de viață, bunăstare și cărți
• Articole publicate, prezentări de diapozitive
• Revista Bookcreator
• Logoul Proiectului WIWAC
• Videoclipuri tematice
• Creații ale elevilor – picturi, eseuri,poeme,  texte argumentative
• Un nivel crescut de maturitate emoțională
• O viziune clară asupra viitorului social și profesional
• O creștere evidentă a motivației pentru învățare
• Reducerea fenomenului de bullying
• Conștientizarea importanței abilităților de viață: abilități de comunicare, empatie, caracter, managementul timpului, inteligență socială, motivație și sentiment de autoeficiență

În contextul actual al nevoilor educaționale impuse de societatea digitalizată a secolului al XXI-lea,uneori cu caracter imprevizibil, se impune o scurtă analiză a a riscurilor utilizării excesive a  dispozitivelor, a tehnologiei, în lumina tuturor tipurilor de EDUCAȚIE: formală- nonformală- informală.
Este cât se poate de adevărat că trăim într-o societate modernă ultratehnologizată, ,ce necesită dezvoltarea  multor arii de competențe, printre care cele de natură digitală sunt parcă mai mult decât vitale astăzi,  când mijloacele de comunicare online, care asigură rulajul rapid al informaţiilor, accesul la cele mai recente cercetări , descoperiri, cărți în format digital nu pot fi deloc subestimate sau neexploatate. Însă, cum observația directă și studiile demonstrează, utilizarea excesivă a calculatorului/ Internetului are certe efecte negative, conducând la dependenţă , afectând  sănătatea, omului, viaţa socială, și  chiar structura sa morală.
Utilizarea calculatorului/ internetului se manifestă în prezent ca un adevărat fenomen, având atât implicaţii benefice de netăgăduit,cum ar fi accesul rapid la informaţie, posibilitatea de a comunica, cât și limite ,ce se cer analizate și conștientizate, cum ar fi încurajarea sedentarismului, apariția unor boli precum: scolioza( din cauza șederii îndelungate și a ergonomiei defectuoase),  diferite  probleme ale vederii, la  nivel psiho-somatic,  disfuncții ale activității neuronale. De pildă ,scolioza, o  deviație gravă  a coloanei vertebrale, poate deveni  sursa unor suferințe fizice serioase: reducerea capacitătii respiratorii, asimetria toracelui și afectarea organelor intratoracice, dar poate produce și  suferinte emotionale care  conduc la  degradarea stimei de sine, la izolare si dificultati de intregrare în societate.  Statistici europene (http://kidshealth.org/en/kids/scolio.html ) arată că România este țara cu cele mai multe cazuri de scolioză de pe continent, 2%-3% dintre copii și adolescenți fiind diagnosticati  anual cu scolioză; scolioza este de patru ori mai frecventă în rândul fetelor decât al băieților,din pricina slăbirii musculaturii și ligamentelor pe fondul modificărilor hormonale între 9 și 12 ani.
O altă dimensiune a pleadoariei noastre  pentru consumul  „verde”,rațional  al  calculatorului/Internetului  o constituie riscul apariției depresiei, a fobiei sociale  și a agresivității. Pe fondul izolării sociale și al expunerii excesive sau accidentale la  violență/pornografie, se poate ajunge chiar la depresie și pervertire morală .Influenţa se manifestă mai ales asupra celor mai mici, care se află în plin proces de dezvoltare ,adesea victime ale asaltului informațional.
Ultimele studii efective au pus in evidenţă faptul ca majoritatea copiilor își petrec aproape şase ore pe zi navigând pe internet, diminuând astfel timpul alocat pentru alte activităţi, de exemplu  învăţatului şi chiar comunicării cu persoanele din jur .
   Cercetările  recente  demonstrează că , îndiferent de conținutul programului TV sau al  site-ului virtual, activitatea electrică a creierului (așa-numitele trasee electroencefalografice) a celor care  privesc la TV sau utilizează computerul, dobândesc, după numai două minute de vizonare , o configurație specifică, nouă, neîntâlnită în nicio altă activitate umană. Alftel spus, suntem ceea ce vedem: putem deveni agresivi , dacă privim în mod constant programe/ jocuri ce implică violența. În plus, experimentele realizate în SUA de către John P. Murray de la Kansas State University, utilizând metoda Rezonanției Magnetice Nucleare, analizând activitatea corticală a subiecților în timpul expunerii lor la materiale video cu un reprobabil conținut violent, au ajuns la concluzia că mintea umană nu diferențiază violența ficțională a micului monitor de violența reală, grație intervenției undelor alfa și teta, ,care devin preponderente în asemenea momente, unde ce apar în stările de pasivitate, în hipnoză sau în starea de somn ușor, suspendând controlul rațional sau atenția activă ,făcând din oameni ființe ușor sugestionabile.
Studii neuropsihologice desfășurate în ultimii ani au afirmat în mod categoric că mărirea timpului de navigare pe internet presupune „ prelungirea stării maladive în care se află cortexul prefrontal,ceea ce va avea grave consecințe asupra dezvoltării acestuia”(Emery). Cortextul prefrontal este responsabil de toate procesele mentale superioare, de  atenție, motivație, de controlul comportamentelor și al emoțiilor, diferențiindu-l pe om de animal, căci la nivelul acestui centru executiv al creierului uman se realizează sinteza dintre gândire, emoție și comportament.
   Experimentele realizate de Cristakis, Zuimmerman și colaboratorii săi arată că fiecare oră petrecută zilnic în fața televizorului și a calculatorului în prima perioadă  a vieții(1-3 ani) crește cu 28% posibilitatea  apariției problemelor de atenție  în intervalul de vârstă 1-7 ani. Astfel, televizorul și calculatorul devin factori de risc pentru dezvoltarea părții superioare a creierului uman.De cele mai multe ori, utlizarea internetului nu  favorizează conversația sau implicarea copiilor în rezolvarea de probleme, nici vorbirea internă ( reflecția,  în general), ca, de altfel, niciuna dintre modalitățile prin care s-ar cultiva configurarea și dezvoltarea ariilor corticale ale cortexului prefontal, iar vătămarea ariilor prefontale presupune apariția unor dificultăți ușor sesizabile la mulți adolescenți ai vremurilor noastre:1.Dificultăți de concentrare,tendința de a se lăsa ușor distrași de stimuli;2.Incapacitatea de a inhiba comportamentul distructiv și autodistructiv;3.Dificultatea de a amâna recompensa, din incapacitatea de a prefigura un scop/ o țintă;4.Slaba dezvoltare a comportamentului de automanagement , de organizare , planificare și programare a vieții cotidiene;5.Defazarea dintre vorbire și urmărirea gândului,6.Sărăcia vocabularului,dificultăți în exprimare,utilizarea unor stereotipii verbale ;7.Diminuarea discernământului, a creativității și gândirii critice.
    Astfel, ne avertizează profesorul Sartori, excesul de consum de „bytes” de către internauții adolescenți poate conduce la un anumit tip de dezumanizare, prin diminuarea controlului comportamentului instinctiv, prin apariția unor boli precum anorexia, bulimia,erotismul precoce.
   Mai mult , McLuhan afirmă că racordarea la realitatea lumii virtuale echivalează cu regresiunea la universul tribal, la cultura primitivă, întrucât „shortcutul electric al culturii audio-video” presupune reducerea individului la condiția de animal, prin exacerbarea pulsiunilor sexuale, ,a agresivității,prin eliminarea operațiilor superioare ale gândirii și a emoțiilor, generând nașterea unui om infirm mintal, moral și sufletește , a unui potențial pericol social.
În lumina acestor date, pledăm pentru utilizarea cu măsură a tehnologiei și pentru căutatea periodică a reconectării cu natura în cadrul activităților educaționale de  nonformale de tip outdoor.
Potrivit lui Coombs, educația non-formală și educația informală în țările industrializate sunt  menite să compenseze și să completeze deficiențele din sistemul de educație formală, pentru a  asigura mobilitatea pe piața muncii; conversia profesională a  persoanelor neangajabile în persoane angajabile Perfecționare continuă  pentru productivitate; Îmbunătățirea calității vieții; îmbunătățirea calității timpului liber (odihnă).
În  anul 1996, miniștrii educației din OCDE au convenit să dezvolte strategii pentru „învățare pe tot parcursul vieții pentru toți”, iar abordarea lor  a fost susținută de miniștrii muncii, de miniștrii afacerilor sociale și de Consiliul OCDE la nivel ministerial. Conceptul de „de la leagăn la mormânt” include, astfel,  învățarea formală, non-formală și informală. Factorii de decizie din multe țări OCDE și dincolo de acestea încearcă  să inițieze și să  dezvolte strategii pentru a utiliza toate abilitățile, cunoștințele și competențele care asigură creșterea economică și competitivitatea globală. Cu un caracter mai puțin formal, educația non-formală are același rezultat formativ.
Acțiunile educaționale, care se încadrează în acest tip de învățământ, sunt flexibile și abordează anumite nevoi specifice identificate anterior. Activitățile educaționale nonformale, ce integrează o serie de  exerciții de tip outdoor, se particularizează  prin următoarele caracteristici: răspund în mod specific unor nevoi; permit momente de reflecție prin extragerea cunoștințelor din activități cu caracter  practic; înlătură funcția dominantă  de predare  din educație, lăsând loc funcției autentice  de învățare; elevii sunt implicați activ în proiectarea, organizarea și desfășurarea acestor activități; nu se acordă note, nu se face o evaluare  stresantă și riguroasă; permite valorificarea unicității elevilor, a aptitudinilor și intereselor copiilor și tinerilor, cunoscând o mare diversitate de abordări, metode, facilitând munca în echipă și o abordare transcurriculară.
Potrivit Legii Educației Naționale nr. 1/2011, învățarea în contexte non-formale este considerată o formă de învățare integrată în cadrul activităților planificate, cu obiective de învățare, care nu urmează în mod explicit un curriculum și poate  diferi ca durată. Acest tip de învățare depinde de intenția cursantului și nu conduce automat la certificarea cunoștințelor și abilităților dobândite.
Competențele și atitudinile dezvoltate elevilor în învățarea non-formală implică: abilități interpersonale, abilitate de lucru în echipă, încredere în sine, disciplină, responsabilitate, abilități de planificare, coordonare și organizare/management de proiect, capacitatea de a rezolva probleme practice etc. Metodele nonformale sunt destul de diferite de pedagogia folosită în educația formală. În cazul educației non-formale, se pune accent pe învățarea experiențială, pe învățarea de la colegi/ „peer to peer learning” și pe voluntariat.
În documentele noastre naționale de reglementare există un cadru normativ care definește învățarea și recunoașterea rezultatelor învățării în contexte non-formale și informale, activități educaționale, școlare și extracurriculare, Programul Erasmus +, Programul „Școala  Altfel”, proiecte  și parteneriate, competiții extracurriculare naționale.
Participarea la o serie de cursuri de formare Erasmus+ ce  au integrat Educația non-formală de tip outdoor m-a inspirat să  regândesc importanța relației dintre cunoștințe, aptitudini, abilități și competențe, atât în contextul orelor mele de Consiliere, cât și  în cadrul  orelor mele de Limba și literatura română, fără a nega ponderea cunoștințelor declarative ( informațiile știinșifice, datele  despre fenomenul lingvistic sau literar), procedurale (cum să folosim datele, cum să rezumăm,să argumentăm, să descriem  un personaj, să analizăm  un incipit...) sau textuale (a ști unde, când și de ce să folosim ceea ce știm  și ce știm  să facem (știind unde, când și de ce să folosesim cunoștințe speciale despre sintaxă și argumentare, de exemplu)
   Pe lângă „a ști” („know” echivalent cu  tipul de cunoaștere declarativă), trebuie plasat un alt verb precum „a ști să faci” („know how), sinonim pentru cunoașterea procedurală și contextuală.
În opinia noastră, dimensiunea educațională „know how” este mai importantă, întrucât include categorii care depășesc domeniul cognitiv, inclusiv „a ști să fii” („know to be”) și „a ști să devii” („ know to become"), setul  de "variabile interne" ale unui individ - competențe, atitudini, valori, sentimente, emoții, motivații.
Învățarea în aer liber acoperă dobândirea sau perfecționarea cunoștințelor și abilităților specifice, precum și schimbările mai subtile în comportamente și atitudini, care conduc la creșterea sănătății și bunăstării și la dezvoltarea sensibilității pentru natura înconjurătoare.
Punctul de plecare va fi întotdeauna  formularea următoarelor   întrebări: Cum se întâmplă învățarea? Ce metode, abordări, pedagogie sau andragogie descriu modul în care oferiți învățare în aer liber? Ce activități și experiențe? Ce provocări specifice, aventuri, educație pentru mediu, studii de teren, tabere, expediții, sporturi și activități în aer liber etc. folosesti? Unde are loc? Care sunt locațiile și habitatele în care oferiți învățare în aer liber pe uscat, pe mare și în aer?  Cine participă? Lucrezi cu participanți dintr-o anumită școală, organizație, interval de vârstă, comunitate, locație, nevoie etc.? De ce are valoare? Care sunt rezultatele, rezultatele și impactul intenționate și reale ale învățării în aer liber pe care le oferiți?
De pildă, din cufărul personal  cu bune practici pot extrage o serie de activități desfășurate în afara clasei, activități cu caracter literar al căror  principal obiectiv a fost înțelegerea și interpretarea textului  liric, prin identificarea elementelor structurale ale unor poeme pe tema naturii, integrând  dezbateri pe tema naturii, dar și elemente de tehnologie, aplicații web de recunoaștere a plantelor, precum PlantSnap, de exemplu.. Impactul unor asemenea activități de tip outdoor  nu poate fi negat: elevii s-au simțit mai stimulați să se exprime liber, mai  empatici, în comuniune cu natura și, mai ales, au fost stimulați să se documenteze suplimentar pe tema specificului diferitelor plante, arbuști și arbori descoperite în grădina școlii,exersând o serie de competențe curriculare și trasncurriculare, în contextul larg al unei educații holistice și integratoare.
Un alt atelier care s-a desfășurat dincolo de zidurile reci ale clasei a fost Atelierul-Ceremonial funebru Adio, emoții rele!Bun-venit, emoții bune! Premisa atelierului este importanța cultivării unei atitudini pozitive, proactive, orientate către rezultatele pe care dorim  să le obținem, rezultate bune  ce vor veni de la sine:„O atitudine pozitivă înseamnă să fim pregătiți să lăsăm emoțiile rele,  negativismul în urma noastră și să ne îndreptăm atenția către toate lucrurile frumoase care ne înconjoară, generatoare de emoții bune. Nu putem stopa total emoțiile rele, dar putem încerca să ne focalizăm mai mult pe cele pozitive, ele sunt cele care au potențial de creștere... De câte ori ne gândim la ceva care ne oferă o stare de bine. Nimic nu este imposibil și nimic nu este irealizabil, totul se reduce la atitudinea pe care o avem față de un obiectiv pe care dorim să îl realizăm, față de un vis pe care dorim să îl îndeplinim, față  de noi și de modul în care ne percem. Prin acest exercițiu de „îngropare” a emoțiilor negative colectate în „cufărul nefast” și de substituire  cu cele bune, am avut șansa de a observa  importanța dezvoltării unui model de gândire pozitivă  în rândul elevilor,  care să  le permită acestora să acționeze constructiv cu un impact pozitiv  pentru viața lor sau a comunității în care trăiesc.  Activitatea  a constat în implementarea unui joc haios, aparent lipsit de importanță, născut din povestioara „Înmormântarea lui Nu Pot” extrasă din „Supa de pui pentru suflet” ,carte scrisă de  Jack Canfield si Mark Victor Hansen.
În concluzie, resursele metodologice ce integrează educația de tip outdoor  sunt în total acord cu  nevoile reale ale tinerilor, cu noile cerințe ale educației secolului al  XXI-lea, care solicită dezvoltarea celor 8 competențe-cheie, implicând strategii didactice moderne precum brainstorming,arta povestirii,scrierea creativă,dezbatere, teambuilding, joc de rol, simulare, în cadrul natural avut la dispoziție,  contribuind la îmbunătățirea sănătății, a  stimei de siner și, în același timp, a motivației elevilor  pentru învățare.

                        Bibliografie

1. Aparici, R. and Osuna, S (2010). Educomunicación y digital culture en Aparici, R. (Coord.) Educomunicación más allá del 2.0. Barcelona: Gedisa, pp. 307–318.
2.  Coombs, Philip Hall (2006). "V. La crisis mundial de la educación (in Spanish). Madrid: Santillana. p. 206.
3. Colom Canellas, Antonio. Continuidad y complementaridad entre la educación formal y no formal  (PDF). Education magazine (September 6, 2005). Archived from the original (PDF) on 4 March 2016. Retrieved 5 October 2
4.  https://edu.ro/educatie-non-formala-informala
5. https://education.ec.europa.eu/focus-topics/green-education/about-green-education .  Green education initiatives
6. Efectele micului ecran asupra minții copilului, Gheorghe Virgiliu,Criveanu Nicoleta,Drăgulinescu Andrei,Ed. Prodromos, Asociația pentru Apărarea Familiei și a Copilului,București, 2008
7. The Future of the Library: From Electronic Media to Digital Media. Marshall McLuhan and Robert K. Logan,2016,Peter Lang. ISBN 9781433132643
8. https://www.outdoor-learning.org/Good-Practice/Research-Resources/About-Outdoor-Learning
9. https://serresnet.weebly.com/non-formal-education-examples.html

Proiectul: numele proiectului
YOUTH ON THE MOVE 2017

Echipa de proiect (opțional):
Clasa a IX –a F,clasa a X-a A

Motivaţia proiectului: Situaţia migranţilor (emigranți și imigranți români,sirieni deopotrivă) este foarte bine cunoscută acum,în momente de  confruntare cu  o criză europeană reală. Cei mai mulți dintre ei se confruntă cu o nouă călătorie  existențială labirintică și periculoasă,într-o  lume nefamiliară, în care nu cunosc nimic despre țara-gazdă sau o lume în care  europenii adoptivi au  idei  distorsionate despre cultura, civilizația și religia sirienilor.
Tinerii, mai ales, sunt „aruncați” în situaţii  pe care de cele mai  multe ori nu le  pot gestiona. Tinerii - gazde şi imigranti- trebuie să devină conştienţi de identitatea lor, de obiceiurile lor, de tradiţiile, de cultura lor, în general, si mai ales, de necesitatea analizării  stereotipurilor etnice, de  mesajele pe care le transmit , creând împreună un mozaic de culturi europene,
într-o lume  multiculturală și  coerentă , într-o  lume europeană comunitară.
La sfârşitul proiectului, studentii și-au asimilat instrumentele necesare în vederea  creării unei lumi mai bune ,strategii comunicaționale noi , concentrate asupra inserției sociale.
Astfel,scopul  principal al proiectului a fost  determinarea conştientizării la  elevii noștri  a valorii diversității ,prin asumarea responsabilităţii individuale, atât la nivel micro/ individual / local/ comunitar , cât  şi de la nivel macro ,la nivel  contextual european.

Scopul: Dezvoltarea conștiinței interculturale și a abilităților de comunicare în scopul promovării diversității și a  multiculturalismului,din perspectiva Migrației și a situației e ( i) migranților.

Obiective specifice:

1. stimularea înțelegerii la elevi a conceptelor de „ liberă circulație”, „diversitate”, „incluziune socială ”, „migrație ”
2. investigarea/ documentarea pe teme de probleme culturale europene comune şi valori europene consacrate de Tratatele Europene/ textele legislative în vigoare
3. organizarea de sesiuni / ateliere de lucru specifice , utilizând metode şi instrumente  nonformale( Dezbaterea, Storrytelling, Teatru –forum)
4. crearea unei reviste online

Grup ţintă:
Direct: : 300 de elevi( 20 elevi cu CES-activități specifice), 50 cadre didactice
Indirect : părinţii copiilor implicaţi în proiect, partenerii implicaţi (Poliția Prahova,DJASPC Prahova,,Casa de Cultură „I.L.Caragiale”Ploiești ,Biblioteca Județeană „N.Iorga”Ploiești, comunitatea locală, şcoli în care s-a diseminat proiectul, mass-media

Perioada de desfăşurare:  octombrie 2016-iunie 2017

Parteneri:Poliția Prahova,DJASPC Prahova,,Casa de Cultură „I.L.Caragiale”Ploiești ,Biblioteca Județeană „N.Iorga”Ploiești,Patricia Costela Colegio Marista Champagnat, León Spain.Armine Safaryan,Tairov secondary school, Tairov Armenia;Ayhan SEZDİRMEZ,Vakıfbank Atatürk Secondary School, Anamur Turkey Maria Anversa Grasso,IISS "Medi", Barcellona Pozzo di Gotto (ME) Italy.

Resurse :
• Umane:elevi-profesori-părinți- reprezentanți ONG-uri-psihologi,specialiști Departamentul pentru Migrație, Poliția Prahova
• materiale:Calculatoare conectate la internet;Videoproiector;Ecran de proiectie;CD-playere; Imprimate multifunctionale ;Whiteboard + markere etc.
• informaţionale:  cărți, Internet,platforma Twinspace

Rezultate aşteptate:
-atragerea copiilor în activităţi cu caracter cultural- artistic;
-creşterea prestigiului unităţii;
-materiale informative despre activităţile desfăşurate;
-campanie locală ”Youth on the Move 2017”;
-revista online issuu /Calameo http://www.calameo.com/read/005231784cd1c905b070a
-realizarea unor afişe, pliante, chestionare, CD cu imagini din timpul expoziţiei , panouri
-realizare de website-uri : http://youthonthemove2017.weebly.com/
https://spark.adobe.com/sp/design/page/edfbb2c0-f7df-4c83-8d92-5e5f4c452acf#
-Plaforma Twinspace :https://twinspace.etwinning.net/24537/home

Planul de activitate:

Activitatea 1 – Standing for Our Rights

Perioada de desfășurare:Septembrie 2016-Octombrie 2016
Metode și tehnici de lucru: Teatru –Forum
Metoda de lucru a reprezentat-o TEATRUL-FORUM ,metodă nonformală  interactivă , numită și „ Teatrul oprimaților”, unde actorii( oameni obișnuiți, fără studii de actorie neapărat) prezintă o scurtă scenetă, cu atitudini/ comportamente „anti-model”.Ulterior, la cererea publicului,se  schimbă rezultatul, astfel încât protagonistul „câştigă”. Orice persoană din public ,pur şi simplu, zice „STOP!" sau bate din palme atunci când dorește  să modifice acţiunea, apoi se alătură actorilor de pe scenă pentru a își asuma rolul de „protagonist oprimat” . (Boal , Augusto ,„Teatrul legislativ". New York: Routledge, 1998, numește publicul participant „ spect-actor”, pentru că auditoriul devine  actor,dar cu dorința schimbării în bine).Teatrul- forum/ Teatrul social este un teatru pentru dezvoltarea aptitudinilor sociale, încurajând improvizația actoricească şi participarea auditoriului.„Spectacolul”  a durat  aproximativ 10 minute , la finalul acestuia publicul fiind  invitat la  discuție. JOKERUL /Profesorul a coordonat discuția prin întrebări  tematice , cu referire la  ce au reținut din piesă, la  atitudinile și comportamentele actorilor.
Scopul final al teatrului social a fost schimbarea  comportamentală a publicului (deşi ,în realitate, schimbarea  nu este atât de uşor cuantificabilă).
Asigurând  echilibrul dintre teorie și practică, între informaţii şi partea aplicativă,metoda a utilizat tehnici eficiente de comunicare, permiţând tuturor participanţilor( desi numai clasa a IX-a ) să răspundă  aşteptărilor şi nevoilor personale, prin abordarea progresivă şi  oferirea unei  experienţe de învăţare valoroase, după cum se poate observa  pe bilețelele pe care  elevii  le-au completat cu ale lor observații/ comentarii/ sugestii finale.
Activitatea 2 – Atelier „Înțelege diferențele și comunică eficient!”
Perioada de desfăşurare: luna a III-a iunie 2017
Metode și tehnici de lucru: Elevii au înțeles importanța stimulării abilităților de comunicare, din perspectiva   acceptării diferențelor etnice,de gen,de vârstă, social-economice etc,prin participare activă la  atelierul „Înțelege diferențele și comunică eficient!”.S-au aplicat  metode ale educației nonformale,jocul de rol ,storytelling, librăria vie( deprinse în timpul programului  Pestalozzi,Viena)

Evaluarea proiectului:
- planificarea în detaliu a activităţilor propuse

- întâlniri şi discuţii cu partenerii din proiect;

-constituirea unei baze de date( Twinspace) cu numărul de copii implicați, cadrele didactice, școlile   participante la proiect ;

-constituirea unor website-uri , în care participanții /vizitatorii și-au împărtășit părerile,  impresiile și emoțiile cu referire la lucrările elevilor;

-publicarea articolelor/ interviurilor în revista online(ISSUU);

-evaluarea fişelor de feed-back

-premierea proiectului de către Comisia Europeană în cadrul Concursului ” Move2Learn,Learn2Move”2017,ERASMUS+