Utilizare educațională
Cântecul poate fi folosit în ore de:
- Consiliere școlară: pentru discuții despre despărțire, emoții, asumarea responsabilităților
- Limba și literatura română: pentru compararea cu poezii de război sau pasteluri ale dorului
- Muzică: ca studiu de caz despre adaptarea folclorului în forme moderne
- Istorie / cultură civică: pentru a discuta rolul armatei, stagiul militar, istoria orală

Anexa – RED: activitate didactică pe baza cântecului „Gata, mamă, cufărul”
Titlul activității: Dorul între datorie și iubire – cum exprimăm emoțiile la despărțire
Nivel: gimnazial / liceal
Durată: 50 de minute
Domenii: consiliere, limba română, educație muzicală
Materiale: video de pe YouTube, fișe de lucru, hârtie colorată
Obiective:
- Identificarea emoțiilor exprimate într-un cântec popular contemporan
- Dezvoltarea empatiei față de experiențele de separare
- Transpunerea trăirilor în formă artistică (vers, desen, mesaj scris)
Etapele activității:
1. Ascultare activă (10 min)
   Se redă piesa: https://www.youtube.com/watch?v=iMKKcLTVeJc
   Elevii ascultă și notează o emoție sau o imagine care i-a marcat.

2. Discuție ghidată (15 min)
   – Ce înseamnă să pleci la armată (azi și ieri)?
   – Cum se simte mama, iubita, tânărul?
   – Când ați simțit ultima oară o despărțire importantă?

3. Exercițiu creativ (20 min)
   Elevii aleg una dintre opțiuni:
   - Scriu un SMS imaginar către „mândra” rămasă acasă
   - Desenează „cufărul” cu ce ar lua ei în el
   - Scriu o strofă nouă pentru cântec

4. Reflecție și împărtășire (5 min)
   Elevii voluntari citesc/scriu pe tablă o frază-cheie.
Evaluare:
Evaluare calitativă prin participare, expresivitate, empatie și conexiuni personale.
Transfer
Această RED poate fi adaptată și pentru grupuri vulnerabile (copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, copii în plasament, elevi din medii defavorizate), oferind un spațiu sigur pentru exprimarea trăirilor personale.
Pentru profesori: Activitatea poate fi urmată de o sesiune de feedback în cerc, în care fiecare elev să spună o valoare descoperită sau consolidată în timpul activității (ex: curaj, respect, iubire, demnitate).
– Ce ți-ai dori ca cei dragi să-ți spună înainte de o plecare importantă?
– Care este cea mai puternică emoție pe care ai simțit-o când te-ai despărțit de cineva drag?
– Ce ți-ai lua cu tine dacă ai pleca pentru un an departe de casă?
Sugestii de întrebări pentru jurnalul reflexiv individual:
– Crearea unei expoziții în clasă cu obiecte simbolice ce ar putea fi puse în „cufărul” unui tânăr care pleacă de acasă.
– Realizarea unei benzi desenate inspirate de versurile cântecului.
– Scrierea unei scrisori către sinele viitor, imaginând întoarcerea acasă după armată.
Se pot introduce și metode alternative de exprimare a emoțiilor, cum ar fi:
Resursa poate fi extinsă printr-o colaborare interdisciplinară: profesorul de muzică poate analiza linia melodică și ritmul, în timp ce profesorul de limba română lucrează pe structura poetică, iar consilierul școlar facilitează discuții despre empatie și atașament. https://youtu.be/rDmIwPp3x_E

Concluzie
Cântecul Fraților Filip poate părea o simplă melodie de petrecere, dar conține în el ADN-ul unei întregi culturi: lacrima nevorbită a băiatului care devine bărbat, sub privirea mamei și a iubitei. E o lecție de umanitate, de folosit cu grijă, în clasele noastre.
Bibliografie
- Frații Filip – „Gata, mamă, cufărul”, YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=iMKKcLTVeJc
- Mușat, A., & Runcan, P. L. (2022). Dimensiuni culturale și psihologice în cântecul popular românesc. Editura Presa Universitară Clujeană.
- Chelcea, S. (2019). Emoțiile sociale. Editura Polirom.
- Ghid metodologic pentru consilierea elevilor. Ministerul Educației, 2023.

Melodia „Hai, mireasă, suie-n car!” interpretată de Valeria Peter Predescu este o capodoperă a folclorului nupțial din zona Bistriței și Năsăudului. Cu versuri simple, dar încărcate de emoție, cântecul reface traseul interior și exterior al fetei în ziua nunții – de la amintirea drăguțului la plecarea spre casa mirelui.
Versuri cu dor și înțelepciune
„Hai, mireasă, suie-n car,
Lăsă-ți drăguții-n amar,
Că cel ce ți-o fost drag ție
Te-așteaptă la cununie…”
Aceste versuri nu sunt doar o invitație la drum, ci un prag de trecere între două lumi: copilăria și maturitatea. Dincolo de farmecul melosului popular, descoperim și o pedagogie simbolică – tradițiile populare însoțeau tinerii în cele mai importante momente ale vieții: botezul, nunta, moartea.
Obiceiul miresei în car
În satele de odinioară, mireasa era adusă la cununie sau dusă la casa mirelui într-un car împodobit cu flori, spice de grâu și batiste cusute. Traseul era însoțit de lăutari, strigături și urări de noroc. Fetele și femeile din sat o priveau cu emoție, iar bătrânii făceau semnul crucii – poate de bucurie, poate de grijă.

Obiceiul nu era doar o formă de paradă, ci o formă de legământ comunitar: între neamuri, între generații, între trecut și viitor.
Activitate educațională recomandată
📚 Domeniu: Consiliere și dezvoltare personală / Educație muzicală / Etnologie
👥 Public-țintă: Elevi gimnaziu și liceu
🎯 Propunere:
- Audierea melodiei în clasă
- Discuție despre simbolurile tradiționale ale nunții
- Invitarea unui bunic/bunică pentru a povesti o nuntă de altădată
- Redactarea unei scrisori către „mireasa din car” de către elevi
- Proiect artistic: realizarea unei machete de car nupțial
În loc de încheiere
„Tu mire și tu mireasă,
Vă duceți la voi acasă,
Să roiască binele
Ca vara albinele…”
„Hora de sâmbătă” nu e doar o selecție de cântece, ci o încercare de reconectare. De a pune în armonie cuvintele, amintirile și sufletele. Iar când vocea Valeriei Peter Predescu ne cântă „Hai, mireasă, suie-n car”, parcă ni se face dor de o nuntă pe uliță, cu flori în păr și lacrimi în colțul ochiului.

Fișă de activitate de consiliere
Titlu activitate:
Mireasă-n car cu doru-n inimă – despre schimbare, tradiție și curajul de a păși în viitor
Cadru:
Activitate de consiliere și orientare / Dezvoltare personală
Clasa: gimnaziu (VII–VIII) / liceu (IX–XII)
Durata: 50 minute
Obiective urmărite:
- Dezvoltarea capacității de reflecție asupra tranzițiilor din viață
- Promovarea valorilor tradiționale și a simbolurilor culturale
- Exersarea exprimării emoțiilor și a proiecției în viitor
- Stimularea empatiei și a înțelegerii diferențelor generaționale
1. Moment de captare a atenției (10 min)
Audiție: Cântecul „Hai, mireasă, suie-n car!” – Valeria Peter Predescu
Link: https://www.youtube.com/watch?v=AxmsdnDvwAQ
Întrebări de reflecție:
- Ce emoție îți transmite melodia?
- Care este momentul-cheie pe care îl surprinde cântecul?
- Ce înseamnă pentru tine „a porni într-o nouă etapă”?
2. Explorarea temei (20 min)
Activitate 1 – Povestea miresei
Elevii lucrează în perechi și imaginează „o zi din viața unei mirese de altădată”: ce gândește, ce simte, ce temeri are, ce visuri are.
→ Se prezintă sub forma unei scurte scrisori intitulate „Către mine, cea de mâine”.
Activitate 2 – Linia vieții
Pe o axă simbolică a vieții (naștere – copilărie – adolescență – tinerețe – maturitate), elevii notează câteva „etape de trecere” importante pentru ei: clasa a IX-a, prima alegere importantă, mutarea din casa părinților, primul loc de muncă etc.
→ Se discută despre emoțiile asociate acestor tranziții și cum pot fi pregătite.
3. Dezbatere / reflecție ghidată (15 min)
Tema: Tradițiile sunt ancore sau aripi?
→ Se poate organiza o dezbatere spontană sau o discuție liberă, pornind de la următoarea idee:
„Carul cu boi nu te duce doar înapoi – te duce, de fapt, spre tine însuți.”
4. Concluzie și ancorare în sine (5 min)
Elevii completează în jurnalul personal sau pe o fișă următoarea reflecție:
✍️ Un lucru pe care îl port cu mine din trecut este…
✍️ Un pas important pe care vreau să-l fac în viitor este…
✍️ Când îmi va fi teamă, îmi voi aminti că…
Resurse necesare:
- Dispozitiv audio/video (telefon, boxă, videoproiector)
- Fișe de lucru simple/jurnal de reflecție
- Eventual imagini cu mirese în car din arhive locale
Opțional:
Invită un bunic / o bunică să povestească despre o nuntă din tinerețea sa sau folosește imagini din proiecte etnografice locale.

https://www.youtube.com/watch?v=PIB735VeVis

Bibliografie :

Ghinoiu, I. (2002). Sărbători și obiceiuri românești. București: Editura Elion.
Știucă, M. (2006). Obiceiuri de nuntă din zona Bistriței. București: Editura Grai și Suflet.
Chelcea, S. (2004). Tradiție și modernitate în viața românilor. București: Editura Economică.
Valeria Peter Predescu – Hai, mireasă, suie-n car! [versuri și interpretare]. Accesat online: https://www.youtube.com/watch?v=AxmsdnDvwAQ
Mihăilescu, A. & Zamfir, E. (2002). Educația în societatea contemporană. București: Editura Polirom.
Ministerul Educației (2023). Programă școlară pentru Consiliere și dezvoltare personală, gimnaziu și liceu.
UNESCO (2017). Education and intangible cultural heritage: pedagogical approaches. Paris: UNESCO Publishing.

ChatGPT (2025). Asistență la redactarea conținutului educațional și adaptare etnografică pentru proiectul „Hora de sâmbătă – Episodul 9”. OpenAI.

Rezultatele nu se văd doar în cifre, ci în zâmbetele copiilor, în mesajele creative expuse pe coridoare și în curajul elevilor de a vorbi deschis despre ce simt.
🌟 Concluzie
Etapa a II-a a demonstrat că prevenirea violenței școlare devine eficientă atunci când școala, familia și comunitatea lucrează împreună. Cele șapte unități participante au arătat că schimbarea începe în clasă, dar prinde rădăcini în comunitate.

Programul „Împreună prindem curaj” rămâne o invitație la solidaritate: împreună elevi, părinți, profesori și parteneri putem construi o cultură școlară bazată pe respect, siguranță și curajul de a spune NU violenței.
✍️ Bibliografie
- Rapoarte finale ale unităților de învățământ participante, Etapa a II-a (mai–iulie 2025).
- OpenAI ChatGPT (2025). Asistență în redactarea, editarea și structurarea raportului și articolului.

Fișă de activitate de consiliere școlară
Titlu activitate: Ce ți-o făcut dragostea...
Proiect: Hora de sâmbătă – Episodul 8: Frumoasă vecina noastră
Nivel de studiu: Gimnaziu (VII–VIII) / Liceu
Domeniul de referință: Dezvoltare personală – autocunoaștere și relaționare
Durata: 50 minute
Cadru de desfășurare: activitate de grup (maxim 15 elevi)
Locul desfășurării: cabinet C.S.E.I. / sală multifuncțională / clasă
Obiective:
1. Să identifice în mod conștient emoții și trăiri exprimate prin versuri muzicale;
2. Să formuleze propriile stări emoționale în mod asertiv;
3. Să reflecteze asupra valorilor relațiilor bazate pe grijă, răbdare și empatie;
4. Să dezvolte abilități de exprimare artistică și reflexivă.
Resurse necesare:
- proiector și laptop;
- difuzor audio;
- versurile cântecului: „Frumoasă vecina noastră” – Tiberiu Ceia;
- link YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=kGs-u2ypomM;
- coli A4/A3, post-it-uri, creioane colorate, markere;
- fișe de reflecție individuală;
- 1 plic cu enunțuri „de completat” – pentru provocări emoționale.
Desfășurare:
I. Încălzire emoțională – Vecina din gând (5 min)
Întrebare provocatoare: „Ai avut vreodată în apropiere o persoană pe care ai fi vrut să o cunoști mai bine, dar n-ai avut curaj?”
Elevii răspund spontan sau scriu pe un post-it (anonim).
II. Explorarea versurilor (15 min)
1. Se ascultă integral melodia (proiecție cu sunet bun).
2. Se distribuie versurile pe suport tipărit.
3. Sarcină: fiecare elev subliniază sau încercuiește două versuri care i se par emoționante.
4. Discuție ghidată:
   - Ce emoție se repetă cel mai des în cântec?
   - Cum se exprimă grija față de celălalt?
   - Ce ai face dacă ai ști că ai provocat fără să vrei o suferință?
III. Activitate creativă – Mesaj de la fereastră (15 min)
Elevii creează o scrisoare poetică (sau un mesaj scurt) adresată „vecinei de la fereastră”, o metaforă pentru cineva care suferă în tăcere.

Variante adaptate pentru CES:
- Desenează chipul „vecinei frumoase” și exprimă prin culori starea ei;
- Alege una dintre emoțiile: tristețe, dor, grijă, bucurie, răbdare și povestește un moment în care ai simțit-o.
IV. Provocarea reflecției – Adevărul inimii (10 min)
Elevii extrag câte un enunț incomplet dintr-un plic (ex:
„Aș sta la ușa cuiva dacă...”
„Dacă aș ști că am greșit față de cineva, aș...”
„Îmi place când cineva are grijă de mine pentru că...”).
Completarea se face pe fișe individuale, iar apoi, cine dorește, poate împărtăși.
V. Concluzie și ancorare pozitivă (5 min)
Se încheie printr-un cerc al aprecierii: fiecare elev numește un gest mic de grijă pe care l-a primit în ultima vreme de la cineva apropiat.
Elemente de evaluare:
- Observarea participării și exprimării libere;
- Analiza răspunsurilor de pe fișele de reflecție;
- Calitatea mesajelor/ilustrațiilor;
- Autoevaluare emoțională (la final, pe un smiley colorat: Cum m-am simțit azi în această activitate?).
Variante de extindere:
- Activitate de parteneriat cu ora de muzică sau arte vizuale;
- Realizarea unei expoziții de „mesaje de la fereastră” pe panoul clasei;
- Integrarea într-un mini-proiect tematic: Oameni care așteaptă.

https://www.youtube.com/watch?v=wynTZN__TYE

Bibliografie 
Ceia, T. (interpretează). (n.d.). Frumoasă vecina noastră [Video]. YouTube. https://www.youtube.com/watch?v=kGs-u2ypomM
Ciucă, V., & Cazan, A.-M. (2019). Inteligența emoțională: ghid practic pentru profesori și consilieri. Editura Trei.
Goleman, D. (2021). Inteligența emoțională (ediția a 2-a revizuită). Curtea Veche Publishing.
Mitrofan, N., & Golu, F. (2020). Psihologia copilului și adolescentului. Editura Universitară.
Rogers, C. (2014). A deveni o persoană: Perspectiva unui psihoterapeut. Editura Trei.
Văideanu, G. (2023). Consilierea elevului: metode, tehnici, instrumente. Editura Didactică și Pedagogică.

Pe prima urcare de la Lunca Ilvei, la kilometrul 4 al traseului Via Transilvanica, se află o bornă de piatră care atrage privirea prin zecile de lacăte atârnate pe muchiile sale. Nu este doar un marcaj de drum, ci un simbol colectiv al promisiunilor, al legămintelor și al poveștilor personale.https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=195463
Pe 6 august 2025, în cadrul Ștafetei Prieteniei IPA BN, am ajuns aici după ce am pornit din Lunca Ilvei către Piatra Fântânele, parcurgând poteci și culmi montane. Soarele dimineții se ridica peste munți, iar în spatele nostru rămâneau casele răsfirate ale satului. În față, borna aceasta încărcată de lacăte părea un altar al dorințelor, o mărturie în piatră și metal despre ceea ce oamenii vor să păstreze sau să protejeze în viață.
 

RED – „Lacătele mele de viață”
Domeniu: Consiliere psihopedagogică
Grup țintă: Elevi de gimnaziu și liceu
Durata: 50 minute
Context: Inspirat de borna cu lacăte de la km 4, prima urcare din Lunca Ilvei pe Via Transilvanica, vizitată pe 6 august 2025 în cadrul Ștafetei Prieteniei IPA BN.
1. Obiective
- Dezvoltarea autocunoașterii prin identificarea valorilor și promisiunilor personale.
- Stimularea exprimării simbolice și a creativității.
- Îmbunătățirea coeziunii și comunicării în grupul-clasă.
2. Descrierea activității
Elevii vor explora semnificația lacătelor de pe bornă ca simboluri ale promisiunilor și legăturilor importante din viață. Vor crea un „lacăț personal” (real sau desenat) care să reprezinte o promisiune pe care o fac față de sine sau față de ceilalți.
3. Materiale necesare
- Fotografie cu borna de la km 4 (cu lacăte).
- Fișe de lucru individuale „Lacătele mele de viață”.
- Creioane/markere colorate.
- Opțional: lacăte reale și etichete de hârtie pentru scrierea mesajelor.
4. Etapele activității
1. Introducere (5 min) – Prezentarea imaginii cu borna și a poveștii locului. Discuție scurtă despre ce înseamnă pentru oameni să lase un lacăt acolo.

2. Reflecție individuală (10 min) – Elevii notează pe fișă răspunsuri la întrebările:
   - Ce promisiune îmi fac mie însumi pentru următoarea perioadă?
   - Ce legătură vreau să păstrez și să protejez?

3. Crearea simbolului (15 min) – Desenarea sau decorarea lacătului personal pe fișă / scrierea mesajului pe eticheta de hârtie.

4. Împărtășire (15 min) – Elevii prezintă, dacă doresc, simbolul lor și semnificația. Se discută despre diversitatea valorilor și a motivațiilor.

5. Încheiere (5 min) – Concluzii despre importanța promisiunilor asumate și a valorilor personale.
. Rezultate așteptate
- Elevii identifică clar cel puțin o valoare sau un obiectiv personal important.
- Elevii își dezvoltă capacitatea de exprimare simbolică și emoțională.
- Clasa își consolidează sentimentul de apartenență prin împărtășirea experiențelor.
6. Extensii
- Crearea unei „Borne simbolice” în clasă unde se adună toate lacătele desenate.
- Realizarea unei expoziții cu fotografii și simboluri personale.
- Continuarea activității printr-un jurnal al promisiunii, revizuit după 6 luni.

https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=195465
Bibliografie 
Bandura, A. (2021). Social cognitive theory of self-regulation. Organizational Behavior and Human Decision Processes, 50(2), 248–287. https://doi.org/10.1016/obhd.1991.1074
Schunk, D. H., & DiBenedetto, M. K. (2020). Motivation and social-emotional learning: Theory, research, and practice. Contemporary Educational Psychology, 60, 101830. https://doi.org/10.1016/j.cedpsych.2019.101830
Zimmerman, B. J. (2020). Becoming a self-regulated learner: An overview. Theory Into Practice, 41(2), 64–70. https://doi.org/10.1207/154304502753458703
OpenAI. (2025). ChatGPT (Mar 2025 version) [Large language model]. https://chat.openai.com

📚 Utilizare ca RED: Această activitate poate fi inclusă în portofoliul de bune practici în cadrul cabinetului de asistență psihopedagogică, în proiecte de educație emoțională sau în ateliere interdisciplinare (ex. limba română + consiliere).
Concluzie
Prin această activitate, elevii pot descoperi nu doar expresivitatea folclorului românesc, ci și un mod sănătos de a reflecta asupra propriilor trăiri. Cântecul „Săracă inima mea”, în interpretarea profundă a lui Nicolae Furdui Iancu, devine un instrument valoros în consilierea educațională, oferind ocazia exprimării autentice și a descărcării emoționale într-un context sigur și empatic.
Bibliografie
Furdui Iancu, N. (n.d.). *Săracă inima mea* [Video]. YouTube. https://www.youtube.com/watch?v=xGQCtyLnIZE
Mihai, R. C. (2022). *Contractul invizibil – activitate anti-bullying pentru grupa de vârstă 10–14 ani*. Resursă educațională deschisă. iTeach.ro.
Zlate, M. (2004). *Psihologia mecanismelor cognitive*. Editura Polirom.

ChatGPT (OpenAI). Contribuții la redactarea și structurarea textului articolului, 20 august 2025.

Fișă de activitate – Consiliere școlară
Săracă inima mea
🧠 Tema: Exprimarea emoțiilor și identificarea mecanismelor personale de reziliență
🎯 Scop: Dezvoltarea capacității de autoobservare și exprimare a trăirilor interioare
📚 Domeniu: Consiliere psihopedagogică / Educație emoțională
⏱️ Durată: 50 minute
👥 Grup-țintă: elevi de gimnaziu sau liceu (adaptabil)
Obiective operaționale:
- Să identifice emoții exprimate într-un mesaj muzical (doina);
- Să verbalizeze trăiri personale asociate ascultării cântecului;
- Să reflecteze asupra modalităților proprii de gestionare a durerii emoționale;
- Să propună metode sănătoase de vindecare emoțională.
Resurse necesare:
- Dispozitiv audio cu internet / boxe
- Link YouTube: Ileana Rus – „Săracă inima mea” (https://www.youtube.com/watch?v=xGQCtyLnIZE)
- Fișe de lucru (atașate mai jos)
- Creioane colorate / foi A4 (pentru activitate creativă opțională)
Etape de desfășurare:
1. Introducere (10 min)
• Întrebare de încălzire: „Ce face o inimă când suferă?”
• Se notează pe tablă/flipchart emoțiile sugerate de elevi.
• Se prezintă scopul activității: „Vom asculta un cântec vechi care vorbește despre o inimă obosită de atâta durere și vom încerca să înțelegem ce ne învață despre suferință și vindecare.”
2. Ascultare activă (5 min)
• Audierea piesei „Săracă inima mea”.
• Rugăminte: „Închideți ochii, respirați adânc și lăsați cuvintele și melodia să ajungă în voi.”
3.  Discuție ghidată (15 min)
• Ce ați simțit ascultând această horă?
• Ce spune cântecul despre suferință și vindecare?
• Ce face personajul din cântec când nu mai găsește leac la doctor?
• Ați simțit vreodată că nu există „leac” pentru o durere? Ce v-a ajutat să mergeți mai departe?
4. Exercițiu de introspecție (10 min)
• Elevii completează fișa de reflecție individuală:
Fișă de lucru – „Ce îi spune inima mea...”
1. Trei emoții pe care le-am simțit în timp ce ascultam cântecul:
– ………………………………………
– ………………………………………
– ………………………………………
2. Ce aș spune inimii mele dacă ar fi o persoană?
– ………………………………………
3. Ce „leac” pentru durere funcționează cel mai bine la mine?
– ………………………………………
4. Desenează în partea de jos un simbol al inimii tale: așa cum e ea azi.
5. Concluzii (10 min)
• Elevii care doresc pot citi o parte din reflecție.
• Se reia ideea că exprimarea emoțiilor este o formă de vindecare.
• Se notează pe tablă ideile de „leacuri sănătoase” descoperite.
Evaluare:
- Autoevaluare verbală: „După această activitate, mă simt…”
- Consilierul notează nivelul de implicare și profunzimea răspunsurilor pentru analiza ulterioară.
Variante de adaptare:
- În loc de cântecul audio, se poate citi doar textul liric.
- Poate fi integrată într-un modul mai amplu despre reziliență sau abordarea empatică a propriei suferințe.

Că doruțu' ce-am avut
Într-o seară l-am pierdut.
Batăr, cât l-am tot cătat,
Eu doruțu' n-am aflat.

Strigă doru' dragostea
Ea nu vre' a-l aștepta
Doru' fuge ca vântu'
Iar dragostea ca gându'...

Eu cat urma dorului
În frunzuca fagului,
Eu cat urma, rătăcesc
Și doruțu' nu-l găsesc...

Eu cat urma, rătăcesc
Și doruțu' nu-l găsesc....
Despre Victoria Darvai
Victoria Darvai (1926–2016) este considerată prima interpretă profesionistă de muzică populară din Maramureș. A debutat în 1948 și a lăsat în urmă un repertoriu cules cu migală și cântat cu autenticitate. A studiat canto popular sub îndrumarea Mariei Tănase și a Elisabetei Moldoveanu, a dus folclorul maramureșean peste granițe și a oferit lumii cântece de neuitat – între care și acest „Câte frunze îs pe nuc”.
Educația prin cântec
În activitatea mea educațională, folosesc adesea cântece tradiționale pentru a deschide discuții despre emoții, rădăcini, valori și identitate. Cântecul Victoriei Darvai devine astfel un instrument de lucru în atelierele de consiliere sau dezvoltare personală, un punct de plecare pentru reflecții despre pierdere, memorie și sens.
Resursă pentru cadre didactice și consilieri
Am pregătit o fișă de activitate educativă, care poate fi descărcată și folosită cu elevii la orele de consiliere, dezvoltare personală sau chiar limba română:

Fișa include:

✅ Ascultare activă
✅ Jurnal de reflecție
✅ Analiză simbolică
✅ Expresie artistică
✅ Întrebări pentru dialog emoțional
Ascultă melodia:
🔗 YouTube – Victoria Darvai: „Câte frunze îs pe nuc”
https://www.youtube.com/watch?v=UfqGwSFHjdc
„Câte frunze îs pe nuc” nu e doar un cântec vechi – e o punte spre noi înșine. Iar în fiecare sâmbătă, câte o horă ne apropie mai mult de ceea ce suntem.

Fișă de activitate – „Dorul care nu se mai întoarce”

Titlu activitate: Câte frunze îs pe nuc – ascultare, reflecție, expresie
Domeniu: Consiliere / Educație socio-emoțională / Educație muzicală / Limba și literatura română
Grup țintă: Gimnaziu (clasele VII–VIII) / Liceu
Obiective:
• Să identifice emoțiile exprimate într-un cântec tradițional.
• Să reflecteze asupra temelor dorului, pierderii și căutării.
• Să exprime în mod creativ propriile trăiri legate de o amintire.
Etapele activității:
1. Ascultare activă a cântecului „Câte frunze îs pe nuc” – https://www.youtube.com/watch?v=UfqGwSFHjdc
2. Analiză de text:
   – Ce simbolizează frunza?
   – Ce înseamnă „dorutul” în cântec?
   – Care e legătura dintre dor, dragoste și memorie?
3. Jurnal de gânduri:
   – Scrie un paragraf în care descrii o amintire dragă pe care nu ai reușit să o regăsești niciodată.
4. Expresie artistică (opțional):
   – Realizează un colaj de imagini sau desene inspirate de tema cântecului.
Întrebări pentru reflecție în grup:
• Ai trăit vreodată sentimentul de „a căuta ceva ce nu se mai poate găsi”?
• Cum ne pot ajuta cântecele vechi să înțelegem mai bine emoțiile noastre?
• Ce am învățat despre noi înșine ascultând acest cântec?

Bibliografie
1. Darvai, Victoria. Câte frunze îs pe nuc [Înregistrare audio]. Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=UfqGwSFHjdc (accesat la 14 august 2025).
2. Tănase, Maria & Moldoveanu, Elisabeta – coordonatori artistici (menționați în contextul formării Victoriei Darvai).

3. ChatGPT (OpenAI). Contribuții la redactarea și structurarea textului articolului, 14 august 2025.

📍 Locație: între Lunca Ilvei și Piatra Fântânele
📅 Data: 6 august 2025
👣 Eveniment: Ștafeta Prieteniei IPA BN
🛤️ Distanță: 20,07 km | ⏱️ Timp: 5h 23min
Bornă cu simboluri: patinatoare, ciclist, arc solar

Anexă – RED Consiliere psihopedagogică
Borna …: Grație, Forță și Lumină în Drumul Vieții

Domeniu: Consiliere psihopedagogică
Grup țintă: Elevi de gimnaziu și liceu
Durata: 50 minute
Resursă: bazată pe experiența din Ștafeta Prieteniei IPA BN, segmentul Lunca Ilvei – Piatra Fântânele, 6 august 2025

1. Obiective
- Dezvoltarea capacității de autocunoaștere prin asocierea simbolică cu imagini/metafore.
- Îmbunătățirea exprimării emoționale și a gândirii reflexive.
- Creșterea motivației pentru atingerea obiectivelor personale.
2. Descrierea activității
Pornind de la povestea Bornei 3 – o bornă de andezit cu trei fațete și trei simboluri (patinatoarea/dansatoarea, ciclistul, arcul solar) – elevii vor explora în plan personal semnificațiile acestor imagini și modul în care ele pot fi aplicate în propria viață.
3. Materiale necesare
- Fotografie cu Borna cu simbolurile sale.
- Fișă de lucru individuală cu cele trei simboluri.
- Markere/creioane colorate.
- Flipchart sau tablă.
4. Etapele activității

1. Introducere (5 min) – Prezentarea pe scurt a contextului real: Ștafeta Prieteniei, traseul, descoperirea bornei și semnificația ei.
2. Explorare simbolică (15 min) – Elevii primesc fișa cu cele trei simboluri și răspund la întrebări:
   - Care dintre aceste simboluri te reprezintă cel mai mult acum?
   - Care ți-ai dori să te reprezinte în viitor?
   - Cum vezi legătura dintre aceste simboluri și drumul vieții tale?
3. Lucru în grupuri mici (15 min) – Fiecare grup alege un simbol și îl interpretează.
4. Reflecție personală (10 min) – Elevii completează o propoziție de tipul:
   „Pe drumul meu aleg să merg cu… pentru că…”
5. Încheiere (5 min) – Concluzii despre importanța de a combina echilibrul, energia și orientarea clară în viață.

5. Rezultate așteptate
- Elevii își identifică resursele personale (grație, forță, orientare).
- Creșterea conștientizării propriului drum și a stilului personal de viață.
- Consolidarea încrederii în sine prin metafore pozitive.
6. Extensii
- Crearea unui colaj vizual personal inspirat de cele trei simboluri.
- Organizarea unei „borne simbolice” în clasă.
- Integrarea activității în programul „Săptămâna Altfel” sau în atelierele de autocunoaștere.
 
Fișă de lucru – Borna 3: Drumul meu în grație, forță și lumină
Nume: ___________________________        Data: _____________

Instrucțiuni: Privește imaginile și gândește-te la semnificațiile lor. Alege ce te reprezintă acum, ce vrei să dezvolți și cum se leagă acestea de drumul tău.
1. Patinatoarea / Dansatoarea ⛸️
Grație, echilibru, libertate de exprimare
💭 Ce parte din mine este asemenea unei patinatoare?
................................................................................
................................................................................
2. Ciclistul 🚴
Forță, viteză, curaj de a străbate lumea cu energie
💭 Unde îmi arăt forța și curajul în viața mea?
................................................................................
................................................................................
3. Arcul solar 🌞
Timp, direcție, renaștere
💭 Ce mă ajută să rămân pe direcția bună și să cresc?
................................................................................
4. Alegerea mea pentru drumul vieții
Completează: „Pe drumul meu aleg să merg cu __________________________ pentru că ____________________________.”
📌 Reflecție finală: Desenează într-un colț al paginii cum ar arăta „borna” ta personală și ce simboluri ai pune pe ea.

Bibliografie:

• Zimmerman, B. J. (2020). Becoming a self-regulated learner: An overview. Theory Into Practice, 41(2), 64–70. https://doi.org/10.1207/154304502753458703
• Bandura, A. (2021). Social cognitive theory of self-regulation. Organizational Behavior and Human Decision Processes, 50(2), 248–287. https://doi.org/10.1006/obhd.1991.1074
• Schunk, D. H., & DiBenedetto, M. K. (2020). Motivation and social-emotional learning: Theory, research, and practice. Contemporary Educational Psychology, 60, 101830. https://doi.org/10.1016/j.cedpsych.2019.101830
• OpenAI. (2025). RED Generat cu ajutorul inteligenței artificiale ChatGPT-4o.

https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=194587.

Simplă, rotundă, din andezit, sculptată cu o siluetă de om în mers. Fără chip, dar atât de grăitoare. Era acolo călătorul – universal și anonim. Eu. Tu. Ceilalți. Oricine a pășit vreodată pe un drum cu rost sau fără.

Și atunci, dintr-o parte a potecii, a apărut un câine. Nu l-am chemat. N-a lătrat. Doar s-a apropiat, s-a uitat în ochii mei și s-a așezat. Am stat împreună, fără vorbe, ca doi tovarăși care știu că nu e nevoie de cuvinte.

După o vreme, s-a ridicat și a plecat mai departe, pe drumul lui. Fără să se uite înapoi.

Iar eu am rămas. Cu imaginea unei borne care nu cere nimic și a unui câine care a știut exact când să vină și când să plece.

Asta e horea de azi: o horă a tăcerii și a prezenței, bătută între pașii celui care merge și ochii celui care însoțește fără să ceară nimic.

Anexă RED – Resursă Educațională Deschisă
Titlu activitate: „Călătorul fără chip și câinele prieten”
Public-țintă: elevi din gimnaziu și liceu (12–18 ani)
Durată: 45–60 minute
Domeniu: consiliere și dezvoltare personală / educație nonformală
Obiective:

Să exploreze simbolurile călătoriei interioare și ale însoțirii necondiționate;

Să reflecteze asupra rolului întâlnirilor neplanificate în dezvoltarea personală;

Să dezvolte empatia și gândirea metaforică.

Desfășurare:
Lectură ghidată: Elevii citesc (sau ascultă) textul „Silueta călătorului și câinele din Ciosa”.

Discuție în cerc (metoda pălăriilor gânditoare):

Ce gânduri v-a trezit silueta fără chip?

Ce simbolizează câinele? Ați avut și voi astfel de „întâlniri tăcute”?

Cum ați reacționa în locul naratorului?

Scriere creativă / desen: „Desenează-ți borna personală” sau „Scrie o scurtă povestire cu titlul Pe drumul meu a apărut…”.

Reflecție finală: Completați propoziția: Când pășesc pe drumul meu…

Materiale necesare:
Textul tipărit sau proiectat

Foi albe, creioane colorate

Jurnal de reflecție (opțional)

Bibliografie / Surse de inspirație:

Asociația Tășuleasa Social. Via Transilvanica – Drumul care unește. https://www.viatransilvanica.com

Bornele de andezit ale Via Transilvanica – Sculpturi simbolice realizate de studenții Universității Naționale de Arte din București.

Jurnale de călătorie personale, notițe din teren (segmentul Lunca Ilvei – Ciosa – Piatra Fântânele, parcurs în august 2025).

Borna din Ciosa – O oprire cu sens pe Via Transilvanica

https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=194581
Pe dealurile liniștite ale Ciosei, într-o zi în care norii păreau că se aștern cuminți peste munți, am întâlnit una dintre bornele de andezit care ghidează pașii călătorilor pe Via Transilvanica. O bornă simplă, dar cu suflet, sculptată cu grijă, păzind cu demnitate drumul care unește nordul și sudul României.
Drumul care spune povești
Via Transilvanica nu e doar un traseu de drumeție. Este o călătorie inițiatică, un fir nevăzut care leagă identități, oameni, sate și obiceiuri. Fiecare pas pe acest drum este o reîntoarcere la esență. Iar fiecare bornă – o oprire simbolică între lumi.
Ciosa – între cer, piatră și rugăciune
În Ciosa, județul Bistrița-Năsăud, am regăsit acea liniște rară, pe care doar muntele o poate oferi. În fundal, o biserică de lemn veghează satul. În fața mea – borna de piatră, marcată cu un „T” portocaliu și cu o biserică sculptată în relief, semn că și piatra poate spune o rugăciune.
Bornele de pe Via Transilvanica sunt lucrate manual din andezit, fiecare fiind unică. Sculptorii care le-au realizat au transpus în ele esența fiecărui loc: reliefuri cu simboluri locale, motive tradiționale, arhitectură sau peisaje. Sunt opere de artă în mijlocul naturii.
Gând de drum
A te opri lângă o bornă nu înseamnă că te oprești din drum. Înseamnă că îți acorzi un moment să asculți locul, să-l simți, să-l înțelegi. Poate că Via Transilvanica nu e despre a ajunge dintr-un punct în altul, ci despre a te regăsi pe tine între borne, pași și povești.

📍 Loc: Ciosa, județul Bistrița-Năsăud
🪨 Borna: sculptură în andezit, cu biserică în relief
🛤️ Segment: Ținutul de Sus – Via Transilvanica
📷 Fotografie: Pavelea Tudor Daniel
🚶‍♂️ Parcurs: 20 km între Lunca Ilvei și Tășuleasa Social, în cadrul Ștafetei Prieteniei – IPA BN, 6 august 2025
Bibliografie 
• Asociația Tășuleasa Social. (n.d.). Via Transilvanica – Drumul care unește. Recuperat de la https://www.viatransilvanica.com
• Grăjdeanu, M. (2021). Via Transilvanica – Artă în piatră. Sculptură și identitate locală. Interviu, arhiva Via Transilvanica.
• Rusu, A. (2022). Via Transilvanica – traseu, borne și povești din piatră. România pitorească, 4, 24–29.
• Tășuleasa Social. (2023). Album foto-documentar: Via Transilvanica – 1.400 km prin inima României. Cluj-Napoca: Editura Tășuleasa.
• Ținutul de Sus – Via Transilvanica. (n.d.). Segmentul Ciosa. Recuperat de la https://www.viatransilvanica.com/segment/tinutul-de-sus
• Dascălu, R. (2023). Ciosa – Între cer, piatră și rugăciune. În Jurnal de drumeție (Vol. II, pp. 87–89). Editura Montis.
• Pavelea, T. D. (2025, august 6). Notițe și fotografii realizate pe segmentul Ciosa – Via Transilvanica. Material propriu.