Limba şi literatură română este percepută ca o „disciplină de frontieră (aşezată în zona de intersecţie a ştiinţelor limbii şi literaturii cu ştiinţele educaţiei şi psihologia educaţională), disciplină orientată deopotrivă teoretic şi practic” (A.Pamfil), așadar ea produce efecte colaterale evidente, efecte  care trebuie controlate şi evaluate prin prisma formării la elevi a competenţei de comunicare  și a dezvoltării performanţei lor comunicative la toate celelalte discipline din planurile de învăţământ.
            Modelul comunicativ-funcţional, vizează studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului (literar/nonliterar), accentul punându-se  pe abordarea funcţională a limbii române care presupune învăţarea limbii şi a literaturii, elevul ajungând astfel  de la activităţile de receptare la cele de producere a mesajului, de la înţelegerea pasivă la crearea activă a textului. De asemenea, modelul comunicativ-funcţional este comun pentru disciplinele cuprinse în aria curriculară «limbă şi comunicare», ceea ce asigură o perspectivă unitară în abordarea competențelor.    
            Studiul limbii şi al literaturii române în clasele primare urmăreşte formarea celor patru deprinderi de bază – ascultarea, vorbirea, citirea şi scrierea –elevii devin astfel, receptori şi producători de texte orale şi scrise. Așadar, orice act de comunicare comportă două tipuri de procese: (a) producerea (emiterea, exprimarea în scris sau oral) a mesajelor; (b) receptarea (ascultarea sau lectura) mesajelor. În acest fel, limba și literatură română, că disciplină ce asigura  educaţia lingvistică şi literar-artistică, asigura însuşirea corectă de către elevi a celor trei funcţii impuse de psiholingvistică:
- Conţinutul (mesajul care trebuie comunicat);
- Structura şi competenţa lingvistică (modalitatea  de formulare a mesajului din punct de vedere gramatical);
- Valoarea psihologică şi motivaţia expunerii (starea emoțională, atitudinea vorbitorului faţă de ascultător şi invers, atitudinea faţă de cele comunicate etc.).
            Prin prisma modelului comunicativ-funcțional literatura devine un domeniu dinamic care presupune atât cunoaştere cât și comunicare. Focusarea se va realiza dinspre produs (opera literară)  spre proces (lectura operei) şi astfel receptorul va întra într-un dialog deschis cu textul, pe care-l va interogha şi căruia  îi va oferi răspunsuri personale. Domeniul limbii capătă  o altă dimensiune, prin faptul că nu învaţarea regulilor gramaticale este prioritară, ci felul în care elevii pot aplica în propria comunicare cele învăţate.
            Literatura oferă disciplinelor din domeniul limbă şi comunicare materiale diverse sub aspect textual (diverse modalităţi de structurare a textului, diverse tipuri textuale - narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ, expozitiv), lingvistic (diverse moduri de organizare a elementelor de construcţie a comunicării la nivelul propoziţiei şi al frazei) şi discursiv sau situaţional (adaptarea discursului la diversele de situații de comunicare și  tipuri de interacţiuni). Cunoaşterea elementelor de construcţie a comunicării (circumscrise domeniului limbii) oferă studiului textului literar sau nonliterar instrumente utile pentru descifrare, analiză şi interpretarea sensurilor. Achiziţiile din domeniul limbii sunt importante și pentru domeniul comunicării, pentru că ele oferă elevului cunoaşterea legilor de combinare şi selecţie a elementelor de construcţie a comunicării. Literatura este privită că un act de comunicare, bazat pe un pact între autor şi cititor. Limba este văzută ca aplicare a achiziţiilor din acest domeniu în receptarea sau în producerea mesajelor. Comunicarea  este un mijloc de învăţare, folosit de toate disciplinele şcolare (elevii aplică, deci, strategiile învăţate în domeniul comunicării nu doar pentru a discuta un text sau pentru a înţelege anumite probleme de limbă, ci în orice altă disciplină pe care o studiază în şcoală). Aşadar, comunicarea poate fi analizată pe trei paliere distincte: (a) structurează pe alte principii domeniul disciplinei limba şi literatura română, înglobând limba şi literatura; (b) se regăseşte şi în alte discipline că mijloc al învăţării; (c) deschide şcoala spre viaţă, spre realitate, oferindu-le elevilor competenţe şi cunoştinţe pe care le pot aplică în experienţa lor cotidiană prezentă şi viitoare.
            Modelul comunicativ se axează asupra problematicii comunicării care se  realizează în două etape: prima etapă se  focalizează asupra formării capacităţilor iar cea de a două etapă integrează capacităţile în reţeaua conceptuală a competenţei de comunicare (A. Pamfil, 2004).  „Statuarea competenţei de comunicare drept finalitate a studiului limbii şi literaturii române este expresia directă a unui principiu de coerenţă: el pune în acord a) primarele cu gimnaziul şi liceul, precum şi b) limba română cu limba a doua, cu limbile moderne şi clasice. Ca structură supraordonată studiului maternei, modelul asigură continuitatea în timp a învăţării disciplinei şi evită pericolul sincopelor, atât de evidente în programele anterioare [...]. Dar modelul asigură şi consonanţa dintre toate disciplinele şcolare al căror obiect de studiu este limba, discipline grupate în aria curriculară «limbă şi comunicare». Avantajele sunt multiple şi constau în aşezarea demersurilor monodisciplinare într-un spaţiu interdisciplinar şi, prin aceasta, în posibilitatea de a realiza o dezvoltare sinergică a competenţei de comunicare.” (A. Pamfil, 2004, pp. 30-31)

Bibliografie:
Chiș, O.,  Strategii de alfabetizare timpurie,  Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Departamentul de Științe ale Educației, Cluj-Napoca.
Golubițchi S., Popa N., Repere teoretico-aplicative pentru ghidarea studiului individual al studenților,  Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” , Chișinău.
Norel, Mariana, (2010), Metodica predării limbii și literaturi române în învățământul primar, Editura Art, București.
Pamfil, Alina,. (2004). Limba și Literatura Română în Gimnaziu - Structuri Didactice Deschise. Editura Paralelă 45.
Pamfil, Alina, (2016), Limba şi literatura română în şcoala primară. Perspective contemporane,  Editura Art.
Tudec, A.,R., (2018). Modelul comunicativ funcțional – articol, E-profesor Branistean – revista educațională on-line, nr. IV, februarie-iunie, 2018, Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște”, Lugoj