Proiectul își propune să dezvolte copiilor conștiința trecerii timpului şi a transformării/schimbării lucrurilor, obiceiurilor şi oamenilor, prin intermediul progresului tehnologic.Proiectul urmărește să realizeze o explorare a orientării copiilor în timp şi spaţiu, a istoriilor  personale ale  familiilor acestora, a contribuţiei individuale şi în grup la evoluţia societăţii,în general. Totodata proiectul are avut un caracter interdisciplinar prin dezvoltarea unor competențe de comunicare ( în limba materna și o limba straină-engleza). În primul rând copiii vor realiza o cronologie a zilelor de naștere proprii, zilele de naștere ale părinților li bunicilor. După aceasta ei își vor intervieva bunicii  despre teme cum ar fi:viata lor, timpul liber, jocuri, școală, feluri de mâncare, rutina zilnica și le compare cu propria lor experiență.De asemenea, copiii vor  cauta documente și imagini despre instrumentele/obiecte din trecut, jucării, haine, tehnologii. etc., și vor descoperi diferențele și / sau asemănarea între trecut și prezent și totodată între cultura lor și cea a țărilor partenere.Pentru fiecare domeniu al proiectului, copiii vor realiza carduri/jetoane reprezentând obiecte din prezent și obiecte din trecut. Aceste carduri/jetoane vor fi utilizate ca un de joc de memorie și se va realiza un joc ”Twin game” care va cuprinde toate carduri/lejetoanele realizate de parteneri.

Scopul proiectului

Crearea unui mediu de învăţare care să motiveze şi să stimuleze curiozitatea copiilor pentru cunoaşterea şi înţelegerea aspectelor referitoare la trecerea timpului şi a transformării/schimbării lucrurilor, obiceiurilor şi oamenilor, prin intermediul progresului tehnologic.

Obiective generale
• Dezvoltarea conștientizării trecerii timpului
• Îmbunătățirea cunoștințele de limba engleză
• Dezvoltarea atenției și imaginației
• Crearea de noi modalități privind implicarea copiilorcu diferite stiluri de învățare
• Îmbunatățirea abilităților sociale și individuale.
• Îmbunatățirea motivației de a învăța.

Obiective specifice
Istorie:
• Copiii pot spune diferenta dintre trecut și prezent folosind exemple din propria lor viață și din viața altor oameni.
• Copiiipot plasa obiecte în ordine, de la cea mai veche la cea mai recentă și pot folosi cuvinte ca: ieri, azi, mâine, mult timp în urmă, în trecut.
• Copiii pot răspunde la întrebări despre trecut, folosind obiecte, cărți, în domeniul TIC.
• Copiiipot identifica câteva modalități diferite în care trecutul este reprezentat de exemplu tablouri, obiecte, haine, clădiri.
• Copiii pot răspunde la întrebări despre trecut, pe baza observațiilor proprii.

Limba engleză:
• Copiii pot scrie mesaje scurte folosind cuvinte și structuri privind membrii familiei, produse alimentare, jucării, haine, rutina zilnică, de școală, de timp liber.
• Copiiise pot introduce specificarea numele și vârsta, ceva cu privire la școală, membri ai familiei, mancarea preferata, jucarii, timp liber, rutina zilnică.
• Copiii pot formula propozitii simple în ceea ce privește școala, membri ai familiei, mancarea preferata, jucarii, timp liber, rutina zilnică.

Artă:
• Copiii pot desena carduri/jetoane  cu privire la instrumente și tehnologii în ceea ce privește trecut și prezent.
• Copiii pot face jucării simple, vechi (lână și paie păpuși, etc.)
• Copiii pot realiza fotografii în timpul fazele proiectului
• Copiii pot asambla toate piesele proiectului în vederea realizării produselor finale (cărți, un joc, o carte)
Matematică:
• Copiii pot face grafice simple,
• Copiii pot face programe utilizând simple tabele.
TIC:
• Copiii pot scrie fraze simple, folosind Word.
• Copiii pot comunica cu ceilalți parteneri  folosind Skype
• Copiii pot căuta informații și imagi privind timpul prezent și trecut pe web.
• Copiii pot asambla toate fotografiile, desenele, etc pentru a face o prezentare power point sau un film a proiectului.

Efectele proiectului la nivelul copiilor

-Copiii își vor îmbunătăți ascultarea, înțelegerea , exprimarea într-o libă străină-engleză
-Copiii vor cunoaşte şi înţelege aspectele referitoare la trecerea timpului şi a transformării/schimbării lucrurilor, obiceiurilor şi oamenilor, prin intermediul progresului tehnologic

-Copiii vor realiza că timpul schimbă lucrurile, oameni, civilizația lor și civilizație al altor țări.

-Copiii își vor dezvolta aptitudinile de a lucra împreună și de a coopera.

Activități și mod de lucru

Septembrie (De la începutul școlii până la sfârșitul lunii septembrie
Introducerea și prezentarea copiilor celorlalți parteneri
Realizarea unui scurt un film pentru introducerea copiilor: numele, varsta, clasa/grupa
Realizarea unui grafic cu toate zilele de naștere.
Octombrie 
Realizarea unui interviu cu bunicul / bunica despre rutina zilnică și despre școală.
Compararea datele obținute cu prezentul-scurt film cu înregistrarea interviului
Noiembrie 
Realizarea unui interviu cu bunicul / bunica despre jocurile specifice copilăriei și petrecerea timpului liber.
Realizarea unor jetoane despre timpul liber de prezent și trecut.
Decembrie (Din data de 1 decembrie la închiderea școlii pentru Crăciun.)
Copiii(în grupuri) desenează  imagini despre interviul, jocurile prezent și jocuri din trecut, lucruri, școala/grădiniță, etc.
..............

Durata:1 an școlar

Integrare în curriculum

Curriculum preşcolar actual prevede derularea unor teme anuale ca:"Cine sunt/suntem","Cum a fost,este şi va fi pe Pământ" astfel încât  integrarea proiectului în curriculum a fost optimă.Având un caracter interdisciplinar implică o metodologie variată,generând interes şi motivând copiii pentru activitate, raspunzând interesului şi nevoii de cunoaştere al acestora.Proiectul  permite completarea curriculum-ului cu aspecte practice sporind dimensiunea aplicativă a cunoştintelor

PROIECT  NAŢIONAL
EDUCAŢIE PENTRU SĂNATATE

ÎMPREUNĂ PENTRU SĂNĂTATEA               COPIILOR NOŞTRI

Prof. Rîşnoveanu Nicoleta
       Grupa,, Ciupercuţe’’
G.P.P. nr. 10 Ciupercuţa, Buzău.

ALIMENTAŢIE  SĂNĂTOASĂ, ACASĂ  DAR ŞI LA GRĂDINIŢĂ
PRIN METODE DE BUNE PRACTICI.

O persoană sănătoasă trăieşte în armonie cu sine, cu semenii, cu mediul înconjurător.
Drepturile copilului:
,,Familia constituie elemental fundamental al societăţii. Ea ocroteşte copilul şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii.” (Declaraţia Universală a Drepturilor omului, art. 1)
Educaţia pentru sănătate reprezintă o verigă a educaţiei pentru societate. Sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un mod de viaţă echilibrat. Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate din fragedă vârstă pentru a pătrunde cât mai adânc în modul de viaţă cotidian. Optimizarea activităţilor de educaţie pentru sănătate  se poate realiza şi prin folosirea proverbelor şi zicătorilor, în cadrul activităţilor de lectură după imagini, poveşti, povestiri, basme, precum şi diferite situaţii adaptate programului zilnic desfăşurat în grădiniţă. Multe proverbe şi zicători pot fi adaptate unor situaţii ivite prin activităţile practice, artistico-plastice făcându-se referiri la modul cum au lucrat, cum s-au comportat.

GHICITORI
Te consultă şi-ţi prescrie                                             Mărul, para ,şi căpşuna
Potrivita doctorie                                                        Piersica, cireaşa, pruna
Cum să nu fi bucuros                                                         Strugurele cel zemos,
Când te face sănătos (medicul.)                                Pepenele cel gustos,
                                                                                Împreună au un nume,
                                                                                Ştiţi voi care e anume? (fructe)

O altă metodă de abordare in cadrul activităţilor de Educaţie pentru sănătate o constituie jocurile didactice, convorbirile, textele literare, cântecele, jocurile de rol, activităţile interdisciplinare, concursurile cu teme de sănătate, imaginile ppt, activitaţi integrate, dramatizări etc.
Jocuri: Spune la ce foloseşte, Săculeţul cu surprize, De-a cofetarii, De-a  brutarii, La dentist, La spital.
Texte literare:Murdărica, Ce-i bine şi ce-i rău?, Praful –Fl. Iordache, Maricica  de Luiza Vlădescu, Iedul cu trei capre de Octav Panciu Iaşi,etc
Convorbiri:  Curăţenia-mama sănătăţii, Microbii-duşmanii noştrii, Minte sănătoasă în corp sănătos. Ce mâncăm , cum mâncăm?
Cântece: A plecat mama la piaţă, Batista.
Activitaţi practice constituite din următoarele exemple: Ştim să primim musafiri?, La ziua unui coleg, Arănjăm masa.
La domeniul Ştiinţă se pot realiza jocuri didactice despre sănătate pe diverse teme de legume, fructe, etc,  exerciţiu cu material individual, de descompunere şi compunere a unui număr, fişe de lucru, labirinturi pentru copii isteţi.
Elefănţelul curios - poveste  pentru copii.
A fost odată, demult, un elefănţel foarte curios. Într-o  zi s-a trezit cu o nouă întrebare:  ,,Ce mănâncă crocodilul seara?”
Aşa că a plecat prin pădure să întrebe animalele şi s-a întâlnit cu ursuleţul şi-l întreabă:
-Ursuleţule, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns ursuleţul, dar du-te la lac şi vei afla.
Şi a plecat mai departe elefănţelul să caute lacul .Pe drum s-a întâlnit cu o broscuţă:
-Broscuţo, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar elefănţelul s-a intâlnit cu şarpele boa:
-Şarpe, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar uite lacul aici, sunt sigur că vei afla răspunsul.
Tocmai atunci ieşea din apă crocodilul. Elefănţelul s-a apropiat de el, dar nu ştia că vorbeşte chiar cu crocodilul:
-Scuză-mă te rog, ştii cumva ce mănâncă crocodilul seara?
Crocodilul şiret îi spune:
-Vino mai aproape să-ţi spun la ureche să nu ne audă nimeni. Elefănţelul s-a apropiat şi crocodilul – haţ! l-a apucat de nas, că pe vremea aia elefănţelul avea nas ca toate nasurile, micuţ aşa ca al tău.
Şi cum se chinuia bietul elefănţel să scape din gura crocodilului a venit repede, repede şarpele boa, care se afla în apropiere şi a început să-l tragă pe elefănţel de coadă. Şi atâta a tras crocodilul de nas şi şarpele boa de coadă, că până la urmă şarpele a reuşit să-l salveze pe elefănţel, dar nasul i se întinsese atât de tare că aproape îi atârna pe jos. Şi uite aşa, de atunci are elefănţelul trompă.
Alte exemple practice:
Parteneriat Educaţional pentru sănătate în colaborare cu Clinica Sante Buzău .
-Vizită la Clinica Sante.
-Intâlnire cu un cadru medical in incinta grădiniţei.
-Program artistic de educaţie pentru sănătate.
-Concurs de cunoştinţe ,,Micii sanitari”,faza pe unitate, dar şi faza judeţeană.
Sfaturi pentru a fi sănătos:
-Spală-te pe mâini înainte de a te aşeza la masă!
-Dinţii trebuie spălaţi după fiecare masă.
-Nu-ţi roade unghiile, nu introduce degetele în nas, nu introduce nici un obiect în urechi.
-Nu împrumuta obiecte de uz personal.
-Fructele se spală înainte de a fi consumate.
-Mănâncă cât mai multe legume proaspete.
O metodă de fixare, consolidare şi evaluare .
-Desenaţi un fruct sau se dă desenul .
-Compartimentaţi-l
-Desenaţi în fiecare compartiment, vitaminele pe care le conţine.
O altă metodă.Blazonul –produse din grâu.
Avem desenat un spic de grâu.
Găsiţi împreună produsele realizate din grâu.Desenaţi sau aşezaţi imagini cu produse obţinute din grâu. Produse: pâine, prăjituri, covrigi, făină, griş, fidea, macaroane, biscuiţi, etc.
Imagini din timpul activitaţilor: La ziua unei fetiţe, La spălător, Activitate practică.

Plantele medicinale fac parte din Farmacia Verde a Naturii.

În natură le găsesc
Pentru ceai le folosesc.(plante medicinale)

-Gălbenelele- filimica. Se folosesc :florile,tulpinile,şi frunzele.Boli:grăbeşte vindecarea rănilor, boli de ficat, stomac, intestine.etc.
-Teiul. Se folosesc florile.Boli: calmant în crizele de tuse,astm, astenie, bronşite, insomnii, durere de cap.
-Izma bună-menta. Se folosesc: frunzele  Şi părţile înflorite din vârful tulpinii.Boli:infecţii la stomac şi intestine, diaree, stări de vomă.
-Sunătoarea –pajarniţă.Se folosesc : florile şi frunzele.Boli: dureri de stomac,boli de ficat, boli de rinichi.
Vulpiţa Hoţomană.

            1.Hoţomana, roşcovană 2. Plânse vulpea mea spăşită
Umblă noaptea la poiată.     Că acuma-i pocăită.
Dar a prins-o tanti Miţa     Şi suspină şi se vaită,
Şi i-a scărmănat blăniţa.    Ea mănâncă pui de baltă.

3.Ţipă că doar ţine post  4.-Eu acum vă dau de ştire,
Şi se vaită fără rost.                           Mă retrag la mănăstire,
Ea tot strigă-n gura mare,     Mure, fragi, năut şi linte,
Să audă fiecare.     Voi mânca de-acu-nainte.

,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de povăţuitor.’’

Bibliografie: -Alexandrina Popovici Domnul ,,Doctor Muşeţel’’
-J’ pizza pentru cei mici.
-Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu,Mihaela Fulga
Metode interactive de grup.,Ghid metodic.

Educaţia incluzivă are în vedere îndepărtarea sau diminuarea barierelor de orice tip din calea învăţarii şi participarea în egală măsură a tuturor copiilor,  acordându-se o atenţie specială celor din familii cu grad de vulnerabilitate sau cu un risc de excluziune şi marginalizare. Grădiniţa incluzivă şi interculturală este o grădiniţă deschisă tuturor , cu un curriculum care reprezintă diversitatea culturală a populaţiei locale, în care fiecare copil beneficiază de acces egal la o educaţie de calitate.
Promovarea educaţiei incluzive este o direcţie importantă a reformei educaţiei în România, inclusiv a reformei educaţiei timpurii.
Educaţia incluzivă implică o participare activă a copiilor la educaţie, indiferent de mediul cultural al familiilor lor şi de comunităţile din care provin , necesită o schimbare fundamentală de atitudine faţă de responsabilitaţile sistemului de învăţământ, inclusiv la nivelul preşcolar, din partea cadrelor didactice şi a comunităţilor , dar mai necesită şi cunoştinţe specifice, capacităţi şi strategiei educaţionale adaptate.  Acest tip de educaţie presupune o abordare participativă a cooperării între cadre didactice, între cadre didactice şi copii, între copii,  părinţi şi administraţia educaţională.Dacă un grup minoritar situat într-o societate majoritară îşi pierde identitatea propie şi se deschide spre comunicare cu restul societăţii,avem o situaţie de asimilare. Dacă pierderea identităţii este însă asociată cu izolare faţă de restul societăţii avem situaţia de marginalizare. Dacă grupul îşi menţine şi dezvoltă o identitate culturală proprie stabilă şi puternică, dar nu promovează relaţii de comunicare cu restul societăţii,  avem o situaşie de separare, iar dacă aceasta este impusă de majoritate , vorbim de segregare.
Situaşia dezirabilă este însă cea de integrare, în care cele două grupuri, minoritar şi majoritar, îşi menţin şi dezvoltă propriile identităţi culturale, angajându-se totodată în procese de comunicare interculturală.
Romii sunt, fără îndoială, o minoritate cu statut particular, nu doar în România, ci şi la nivel european. Definitoriu pentru cultura dominantă  în ceea ce priveşte mentalitatea faţă de romi este stereotipul, în majoritatea cazurilor negativ, conducând la stigmarea identităţii rome , la  internalizarea acestui stigmat şi la negarea, de multe ori, de către unii romi, a apartenenţei la etnia romilor.
Discriminarea poate fi de mai multe tipuri . Discriminare directă este cel al refuzului înscrierii copiilor romi la o anumită grădiniţă. Discriminarea indirectă dezavantajează anumite persoane. Un exemplu poate fi achiziţionarea de către părinţi a unor materiale educative cu costuri ridicate ceea ce are drept consecinţă concentrarea copiiilor proveniţi din medii defavorizate  în grădiniţe care nu au astfel de solicitări. Discriminarea structurală se referă la slaba reprezentare a unor categorii de persoane în anumite domenii. Un element esenţial în tentativele de combatere a discriminării este legat de stimularea conştientizării discriminării, atât de către cei care o produc, cât şi de către victime.
Modalităţi concrete ce pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei ar putea fi –oferirea de exemple pozitive de romi auto-identificaţi, deci care îşi asumă
Identitatea romă cu reuşită profesională şi socială, să pună copiii romi de a experimenta atitudini pozitive ale celorlalţi, să permită celorlalţi să depăşescă stereotipurile şi prejudecăţile vehiculate la nivelul societăţii.
Întregul proces educativ din serviciile de educaţie timpurie va avea în vedere formarea la fiecare copil a unei imagini de sine pozitive,  care să includă dimensiunea apartenenţei etnoculturale, dezvoltarea unei atitudini pozitive la toţi copiii faţă de cei cu apartenenţe culturale diferite şi faţă de diversitate în general. Copiii care au nevoi speciale trebuie susţinuţi suplimentar datorită apartenenţei la grupuri defavorizate din punct de vedere social sau cultural. Activităţile educative scot in evidenţă în mod echilibrat faptul ca între copii există atât asemănări cât şi diferenţe. Un cadru didactic modern se asigură că toţi copiii se simt speciali şi apreciaţi.Prin formularea de aprecieri pozitive cu orice ocazie, fără a compara copiii între ei, fără a crea ierarhii de grup, pot fi cocepute activităţi prin care fiecare copil să fie pus în situaţia de a se simţi special. Dacă o sarcină nu este realizată, în loc să spunem data viitoare să te străduieşti mai mult, putem opta să concluzionăm ,,va trebui să găsim o metodă mai bună prin care să înveţi să faci asta’’.Includerea unor legături cu cultura romilor va avea un efect pozitiv asupra stimei de sine a copiilor romi, dar va facilita şi învăţarea şi va dezvolta atitudini pozitive ale celorlalţi copii.
Este utilă implicarea unor adulţi romi care pot reprezenta modele de succes cu care să se identifice copiii romi, de exemplu tineri romi care îşi asumă apartenenţa la etnia romilor şi care, eventual, vorbesc limba romani.
Cadrele didactice care lucrează cu copii romi au nevoie de eforturi suplimentare de a stabili o relaţie de comunicare eficientă şi de colaborare cu părinţii romi.Vizitele la domiciliu pot reprezenta o modalitate de a cunoaşte diferite aspecte care să ajute la înţelegerea mediului familial al copiilor romi. Cadrul didactic are responsabilitatea de a gestiona situaţiile conflictuale între copii şi cele care implică părinţii copiiilor din grupa.
Părinţii pot fi invitaţi să se implice în conceperea şi susţinerea unor activităţi voluntare la grădiniţă. Poate fi vorba de :
-asistenţă directă , zugrăvire, donaţie de haine, reparaţii,etc.
-însoţirea copiilor cu ocazia excursiilor,
-strângerea de fonduri cu scopuri caritabile,
-dezbateri tematice pe teme de interes pentru părinţi,
-organizarea de evenimente sociale sau culturale,
-persoană resursă într-o anumită învăţare.
Activităţile care pot fi propuse părinţilor trebuie să fie multiple, variate şi să corespundă diferitelor nevoi şi posibilităţi pe care le au aceştia.
Pentru a motiva părinţii să dezvolte o legătură strânsă cu grădiniţa este esenţială recunoaşterea, atât în cadrul interacţiunilor individuale , cât şi în public, atunci când este posibil, a contribuţiei părinţilor, oricât de modestă ar fi aceasta, cu atenţie însă la faptul că aceste aprecieri să nu genereze frustrări şi diviziuni în rândul părinţilor. În oferta grădiniţei pot fi incluse şi activităţi adresate direct părinţilor, sesiuni de consiliere individuală sau de grup, activităţi de dezvoltare a coeziunii grupului,  cursuri şi informări pe teme legate de creţerea copiilor sau pe teme de dezvoltare personală.

Prof.preşcolar
Rîşnoveanu Nicoleta
GPP.Nr.10 Buzău

Bibliografie:
Proiectul pentru
Educaţie Timpurie  Incluziva

http://www.didactic.ro/materiale/proiectele-etwininngo-sansa-europeana-de-formare

Când şi unde?

11 noiembrie, Liceul Teoretic Molesti, Rep. Moldova. O activitate de observare la clasa, disciplina "Educatie plastica", clasa a V-a.

Prima "surpriza"...

Am intrat in clasa dupa inceperea lectiei, elevii lucrau in doua grupuri. Pictau impreuna ceva, un grup folosind culori calde, alt grup folosind culori reci. Erau foarte familiarizati cu lucrul in grup - fiecare isi cunoastea bine rolul, normele de comunicare in astfel de situatii etc. Erau atat de captivati de lucrul lor, incat aproape nici nu au observat intrarea mea. De cele mai multe ori, la observari, elevii intorc din cand in cand capul spre "musafir", intrebatori... Aici nu s-a intamplat deloc asa.

Apoi altele...

Profesoara (care nu era de specialitate, avea aceasta disciplina in completare de catedra) punea din cand in cand o intrebare fiecarui grup cu rolul de a puncta etapa respectivei activitati, oferea sprijin, amintea cat timp de lucru mai au (orele de curs in Republica Moldova dureaza 45 de minute). O atmosfera placuta, calma si calda, un "zumzet" civilizat (firesc, de altfel, cand se lucreaza in grup). In fiecare grup, un elev avea rolul de a scrie un scurt text (sau o strofa de poezie) legata de tema lectiei si de activitatea grupului. Dupa lucrul in grup (care nu a permis neaparat finalizarea picturilor), cele doua planse mari au fost expuse pe tabla, iar elevii s-au asezat fiecare cum a dorit - unii in semicerc la tabla, in jurul propriei lucrari, altii intr-o banca). Criteriile de evaluare a planselor erau scrise pe tabla, iar elevii au analizat singuri picturile pe baza acestora. Profesoara a intrebat fiecare grup cine a lucrat cel mai bine in grupul respectiv. Elevii s-au consultat si au facut nominalizarile. Doua eleve au primit diploma "Artist in devenire" si nota 10.

Reamintirea ideilor principale ale lectiei s-a facut intr-un mod foarte interesant. Profesoara a luat o minge mica si a aruncat-o in podea, punand o intrebare ("Despre ce am invatat azi?), elevul care prindea mingea raspundea la intrebare. A doua intrebare a fost adresata tot de profesor, alt elev prinzand mingea si raspunzand, dupa care profesoara i-a spus elevului care a prins mingea sa o arunce mai departe si sa adreseze o intrebare altui coleg. A urmat o serie de intrebari si raspunsuri intre elevi. Mi s-a parut un mod foarte simplu, dar foarte potrivit pentru a sumariza o activitate. In plus, faptul ca elevii au formulat intrebarile a insemnat un salt semnificativ in dezvoltarea competentelor generic numite "a invata sa inveti".

Follow-up

Profesoara ii intreaba pe elevi "Ce veti spune parintilor despre ce ati facut azi la scoala?"... iarasi o intrebare extrem de relevanta, care provoca elevii la metacognitie si facea discret legatura scoala-familie.

Tema pentru acasa - elevii nu trebuie sa deseneze sau sa picteze, nici sa scrie un referat sau un eseu despre culorile calde si culorile reci... Trebuie doar sa observe in casa lor unde si cum sunt folosite culorile calde sau culorile reci! O tema care stimuleaza capacitatea de observare, de analiza si de argumentare. O tema care nu asociaza emotii de genul "am uitat sa fac desenul" sau "am uitat sa scriu referatul", fiind posibil de rezolvat chiar ad-hoc, prin analiza din memorie a unor obiecte din casa lor. In fond, o tema care isi atinge scopul indiferent cand si unde este efectuata si cu un consum minim de resurse, mai ales de timp.

Activitatea 1 : EUropoveşti – activitatea îşi propune reînvierea poveştilor popoarelor europene prin ilustrarea lor. Elevii se împart în grupe de 2, fiecare grupă având ca sarcină realizarea unui produs artistic (desen, colaj, altă tehnică la alegere) care să ilustreze un episod dintr-o poveste europeană.

Instrumente ale spaţiului virtual folosite:

-          Forum - pentru discutarea diferitelor aspecte ale acestei activităţi;

-          Biblioteca de documente (arhiva) – folosită pentru încărcarea şi stocarea fişierelor sau dosarelor în lucru sau terminate;

-          Galerie de imagini – imagini reprezentative pentru etapele parcurse; produsele finale ale activităţii;

-          Blog – opinii ale elevilor despre această activitate; oferă feed-back; auto-evaluare şi evaluare;

Activitatea 2 : Hai-hui prin Europa – activitatea îşi propune realizarea unor mini-ghiduri turistice pentru ţările europene. Ca finalitate, se lucrările vor fi evaluate sub forma unui concurs, cele mai reuşite 3 ghiduri vor fi premiate.

Instrumente ale spaţiului virtual folosite:

-          Forum - pentru discutarea diferitelor aspecte ale acestei activităţi;

-          Biblioteca de documente (arhiva) – folosită pentru încărcarea şi stocarea fişierelor sau dosarelor în lucru sau terminate;

-          Galerie de imagini – imagini reprezentative pentru etapele parcurse; produsele finale ale activităţii;

-          Wiki – spaţiu de lucru pentru crearea paginilor în colaborare;

-          Blog – opinii ale elevilor despre această activitate; oferă feed-back; auto-evaluare şi evaluare;

Activitatea 3 : Să creăm EUropa – activitatea îşi doreşte a fi o activitate creativă semi-liberă în cadrul căreia elevii, în grupe de doi şi sub îndrumarea profesorului, vor crea o poveste/legendă despre Europa. Echipajul va avea următoarea componenţă: scriitorul  - va avea sarcină de a crea povestea, iar pictorul  va realiza o ilustrare a acesteia folosind o tehnică artistică la alegere. Activitatea îşi propune încurajarea muncii în echipă, îmbunătăţirea abilităţilor sociale, etc.

Instrumente ale spaţiului virtual folosite:

-          Forum - pentru discutarea diferitelor aspecte ale acestei activităţi;

-          Biblioteca de documente (arhiva) – folosită pentru încărcarea şi stocarea fişierelor sau dosarelor în lucru sau terminate;

-          Galerie de imagini – imagini reprezentative pentru etapele parcurse; produsele finale ale activităţii;

-          Wiki – spaţiu de lucru pentru crearea paginilor în colaborare;

-          Blog – opinii ale elevilor despre această activitate; oferă feed-back; auto-evaluare şi evaluare;

Intenţionăm să folosim Cancelaria pentru a planifica şi reflecta asupra activităţilor elevilor, pentru a fec schimb de idei, informaţii, documente, cu ceilalţi profesori ce predau la clasă, pentru a socializa. Fiind vizibilă doar profesorilor, Cancelaria poate fi folosită şi ca spaţiu de evaluare a activităţilor, din perspectiva curriculumului educaţional şi a materialului de studiu la clasă.

Pot fi folosite cu succes instrumente ca:

-          Forum, chestionare, videoconferinţe – pentru evaluarea etapelor şi produselor finale; diseminarea rezultatelor;

-          Calendar, hărţi mentale - pentru a planifica termenele limită şi  a ţine evidenţa activităţilor planificate (Bubbl.)

-          Galerie de imagini – diseminarea rezultatelor

Vom folosi Colţul elevilor ca o modalitate de lucru în echipă, un spaţiu în care elevii îşi vor pune întrebări referitoare la sarcinile de lucru, vor lucra efectiv la activităţile propuse, vor schimba informaţii, vor dezvolta relaţii interpersonale şi vor lega prietenii.

Instrumentele folosite vor fi:

-          Forum, chestionare, discuţii – cu rol de informare, discutare, diseminare; subiectele vor fi, pe alocuri, diferite, elevii putând aborda şi teme ca muzica preferată, moda, jocuri video, etc.; Elevii pot crea ei-înşişi temele de discuţie, pot răspunde întrebărilor adresate:

-          Wiki – spaţiu dedicat lucrului în comun la activităţi; elevii pot crea şi contribui la acest spaţiu.

-          Galerie de imagini – diseminarea rezultatelor prin fotografii, prezentări power point (Picasa, Photostory, slideshare, etc.)

-          Blog 

Spaţiul virtual etwinning va fi folosit ca o sală de clasă, un loc în care elevii vor partaja fişiere, vor discuta despre activităţi şi vor propune chiar ei alte activităţi de continuare a proiectului.

Membrii spaţiului virtual vor fi:

-          Profesorul coordonator al proiectului – rol de adminsitrator – planifică activităţile;

-          Alţi profesori – membri sau vizitatori

-          Elevii participanţi efectiv la activităţi – membri

-          Din rândul elevilor se poate alege şi un reprezentant, cu rol de adminsitrator

-          Părinţi - vizitatori  pentru a vedea efectiv cum lucrează propriii copii

Consider că ar trebui să fie publice în principal elementele principale ale spaţiului virtual folosit: pagina de start, activităile proiectului, calendarul de desfăşurare a acestora, galeria de imagini, unele discuţii de pe forum.

Proiectul „Traditions in modern days” îşi propune, prin intermediul unui experiment intercultural autentic, să promoveze elementele caracteristice ale spiritualităţii ţărilor partenere printr-un proiect de corespondenţă şcolară. Domeniile abordate, seminariile centrate pe identitatea naţională, conturează un univers magic şi spiritual  unde spiritul tradiţional se regăseşte din plin.

Proiectul face referire la ceea ce numim „cultura savantă”, având drept scop ajutarea ţărilor europene să înţeleagă în profunzime societatea şi realităţile din ziua de azi, ancorându-le în tradiţii. 

În contemporaneitate uităm adesea rolul tradiţiei ca păstrător al spiritualităţii unui popor. Atelierele de creaţie propuse în cadrul proiectului vor pune în evidenta această spiritualitate, adesea uitată, adesea nealterată. Copiii vor avea şansa de a învăţa caracteristicile ceramicii tradiţionale, elementele definitorii ale meseriilor tradiţionale, de a folosi arta ţărănească pentru a exprima sentimentele lor şi bucuria de a trăi. Ei vor avea ocazia de a “lucra” ceramica într-un atelier tradiţional, de a coase o ie românească, de a experimenta viaţa într-un sat tradiţional. De asemenea, vor avea ocazia să pregătească şi să guste mâncăruri tipice, să înveţe un dans folcloric tradiţional, să practice muzica şi dansul specific unei regiuni sau alteia.

Accentul va fi pus pe interacţiunea dintre tradiţie şi contemporaneitate, pe rolul şi importanta tradiţiilor în viaţa cotidiană.

Obiective la nivelul parteneriatului:

¨      cunoaşterea specificităţii cultural-artistice a ţărilor participante

¨      îmbogăţirea experienţei culturale şi lingvistice prin forme autentice de comunicare

¨      asumarea identităţii naţionale

¨      experimentarea elementelor inedite de cultură şi civilizaţie europeană

¨      îmbogăţirea cunoştinţelor prin compararea elementelor distinctive ale ocupaţiilor tradiţionale specifice ţărilor partenere

¨      abordarea interdisciplinară a temelor

Obiective la nivelul elevilor:

¨      înţelegerea contextului european cu privire la civilizaţia tradiţională

¨      cunoaşterea identităţii naţionale

¨      schimb de idei şi cunoştinţe cu privire la identităţi culturale specifice

¨      conştientizarea apartenenţei la o comunitate culturală

¨      înţelegerea metodelor moderne de comunicare şi contact – Internet, mail, messenger, etwinning, etc.

Activităţi propuse în vederea atingerii obiectivelor:  

¨      Seminarii / Prezentări Power Point - civilizaţie tradiţională, ceramica tradiţională, dansul popular, costumul popular tradiţional, sărbători, gastronomie.

¨      Workshop-uri - învăţarea unui dans popular, realizarea unor obiecte din ceramică, învăţarea unui cântec tradiţional, realizarea unui model de muzeu ideal, ia românească – modalităţi de realizare, punerea în scenă a unei sărbători tradiţionale, realizarea unui produs specific bucătăriei tradiţionale etc.

¨      Editarea unei broşuri informative cu privire la activităţile desfăşurate.

Pentru realizarea acestor activităţi, copiii vor trebui să se documenteze, să aleagă documentele cele mai reprezentative, să realizeze interviuri, să comunice rezultatele obţinute şi să aleagă cele mai potrivite elemente pentru punerea în practică a proiectului. Pentru aceasta, un rol important îl vor avea noile tehnologii IT care vor ocaziona o mai bună colaborare între copiii din ţările partenere.   

Posibilităţi de integrare a proiectului în curriculum-ul şcolar: 

¨      În măsura posibilului, şcolile partenere vor propune introducerea în curriculum-ul instituţiei fie a unor discipline opţionale referitoare la ocupaţii tradiţionale, fie a unor activităţi extraşcolare centrate pe diseminarea activităţilor realizate în cadrul proiectului.