Proiectul: Marș pentru educație

Echipa de proiect (opțional):
• Director, prof. Zăloagă Ana-Maria
• Director-adjunct, prof. Sava Cristinica Viorica
• Consilier educativ
• Cadre didactice

Motivaţia proiectului:
Proiectul Marş pentru educaţie s-a născut din dorinţa de a marca Ziua Internaţională a Educaţiei (5 octombrie) într-o manieră care să permită valorizarea potenţialului elevilor din cadrul unităţii şcolare, să promoveze idealurile educaţiei atât în rândul beneficiarilor primi ai procesului instructiv-educativ, cât şi în mijlocul comunităţii locale.
Acest proiect reprezintă şi o modalitate de a diversifica gama activităţilor de educaţie nonformală oferite de CTMC Roman, implicit, de a contribui la formarea tinerilor, la dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale acestora, dar şi la consolidarea parteneriatului dintre şcoală şi familie, dintre şcoală şi comunitate.
Organizaţi sub forma unor echipe, liceenii de la clasele IX-XII vor desfăşura activităţi de pregătire, prin ateliere de creație, sub îndrumarea profesorilor, în vederea confecţionării materialelor şi standurilor expoziţionale. Se urmăreşte stimularea gândirii critice şi creatoare a elevilor, precum şi cultivarea spiritului de echipă, prin realizarea de semne de carte, pliante, fluturaşi, pe care elevii să le împartă, în cadrul flashmobului din zona centrală trecătorilor, din dorinţa de a semnala importanţa educaţiei penmtru noi toţi. Totodată, elevii şi cadrele didactice vor pregăti, standuri expoziţionale, ateliere mobile, reprezentaţii în curtea şcolii, prin care vor promova cercurile şi cluburile şcolare, revistele şcolare şi alte activităţi extraşcolare din cadrul unităţii şcolare.
În acest mod, prin activităţi educaţionale, distractive, practice se urmăreşte dezvoltarea abilităţilor sociale, de relaţionare şi comunicare în rândul elevilor claselor IX-XII, dar şi dezvoltarea unor capacităţi (de colaborare şi comunicare) în rândul elevilor şi al cadrelor didactice. În mod deosebit, se dorește atragerea atenției asupra importanței educației, sensibilizarea comunității locale, a factorilor decidenți cu privire la reducerea abandonului școlar, a absenteismului.

Scopul:
• de a sensibiliza comunitatea cu privire la importanţa educaţiei, de a actualiza atributele umane, valorile prime precum: libertatea, toleranţa, nondiscriminarea, echitatea, egalitatea de şanse.

Obiective specifice:

1. Dezvoltarea competenţelor de comunicare a grupurilor de elevi din ciclul liceal;
2. Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa socială;
3. Dezvoltarea şi cultivarea valorilor morale;
4. Stimularea potenţialului creativ al copiilor;
5. Formarea şi dezvoltarea spiritului civic.

Grup ţintă:
• Direct: elevii unității școlare, aproximativ 1000
• Indirect: părinţii, cadrele didactice, comunitatea locală.

Perioada de desfăşurare:

Proiectul se va desfăşura în două etape:
1. 28.09 – 02.10 – pregătirea materialelor de prezentare pentru marş şi pentru standurile expoziţionale
2. 05.10 – desfăşurarea activităţilor în incinta unităţii şcolare şi organizarea flashmobului în zona centrală de către reprezentanţi ai elevilor şi ai cadrelor didactice

Parteneri:
• Asociaţia Tinerilor Romaşcani de Promovare a Drepturilor Omului Miron Costin,   reprezentant: prof. Ina Dăscăliţa
• Asociaţia Părinţilor Miron Costin
• Clubul Impact din cadrul CTMC Roman, reprezentant: prof. Anda Murariu
• Asociaţia Filantropica, reprezentant: prof. Mihaela Dana Rusu
• Consiliul Şcolar al Elevilor din cadrul Colegiului Tehnic „Miron Costin” Roman
• Primăria municipiului Roman
• Mass media locală

Resurse :
• umane:  1000 de elevi de la clasele  IX-XII, 70 de cadre didactice, 8 reprezentanţi ai partenerilor (asociaţii, club, ONG), conducerea unităţii şcolare, personalul nedidactic şi auxiliar.
• materiale: standuri, costume, mascote, steaguri, baloane, insigne, flyere, pliante, afișe, semne de carte, machete etc.

Rezultate aşteptate:
- creşterea gradului de informare a elevilor de liceu cu privire la activităţile extraşcolare derulate în unitatea şcolară (cercuri, cluburi, echipe sportive, reviste etc.);
- dezvoltarea atitudinii de toleranţă şi de implicare în viaţa comunităţii;
- creşterea vizibilităţii unităţii şcolare în plan local.

Planul de activitate:

Activitatea 1 – Atelier de creație
Perioada de desfășurare: 15.09-02.10
Metode și tehnici de lucru: lucrul în perechi, în echipă, în vederea confecționării materialelor necesare pentru realizarea standurilor expoziționale și a flashmobului (machete, semne de carte, pliante, fluturași etc.)

Activitatea 2 – Un elefant se legăna...
Perioada de desfășurare: 02.10 -04.10
Metode și tehnici de lucru: realizarea unei coregrafii la care participă cel puțin 450 de elevi, pe ritmuri muzicale, procurarea fundalului muzical, a sistemului audio etc.

Activitatea 3 – Flash mob – Marș pentru educație
Perioada de desfășurare: 05.10
Metode și tehnici de lucru: realizarea marșului pe un traseu prestabilit, în acord cu autoritățile locale, realizarea flash mobului în zona centrală, distribuirea materialelor cu scop educațional, civic în rândul trecătorilor (reviste, pliante, semne de carte etc.)

Evaluarea proiectului:
• Numărul produselor realizate
• Numărul articolelor și filmărilor realizate
• Numărul accesărilor activităților publicate oe site-ul școlii
• Chestionare aplicate participanților
• Numărul persoanelor din afara școlii implicate în flash mob adhoc

2. Contextul activității:
• activitate realizată la Colegiul Tehnic „Miron Costin“ Roman, de prof. Zăloagă Ana-Maria și elevii clasei a X-a C.
• Se aleg variate metode pentru stimularea abilităţilor de lectură şi de scriere imaginativă ale elevilor, în contextul unei întâlniri mai puţin formale, al cărei subiect nu a fost anunţat.
3. Vârsta elevilor: 16 ani

4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului):
Elevii, în număr de 26, sunt dintr-o clasă omogenă, profilul Servicii, cu un interes crescut pentru specificul disciplinei.
5. Disciplina/ disciplinele. Tema:
Limba și literatura română, aria Limbă și comunicare
6. Obiective
 Enumerarea elementelor situaţiei de comunicare;
 Definirea stilului, a stilului funcţional;
 Analiza/ identificarea particularităţilor stilului publicistic;
 Compararea stilului publicistic cu celelalte stiluri funcţionale şi identificarea asemănărilor şi deosebirilor;
 Identificarea diverselor tipuri de texte (publicistice, funcţionale, utilitare), a particularităţilor acestora;
 Redactarea unui text;
 Identificarea regulilor pe care trebuie să le respecte redactarea unui text.
7. Durata
1 oră
8. Locul:
                   sala de clasă, dotată cu videoproiector, sstem audio
9. Scurtă descriere a activității
Metode şi procedee didactice: termenii-cheie iniţiali, cafeneaua de învăţare (Learning Café), lucrul în echipă, brainstorming, conversaţia, problematizarea, jocul de rol etc.
1. Li se propune participanţilor o imagine hiperdimensionată. Prin brainstorming elevii vor nota tot ceea ce ar putea relaţiona cu imaginea dată (termeni-cheie, întrebări, predicţii), individual, apoi prezintă răspunsurile frontal, consemnându-le pe tablă sau pe flip chart.
2. Profesorul solicită elevilor să se organizeze în patru ateliere. Se aduc precizări cu privire la rolul profesorului (chelner, mediator), al elevilor (consumatori de imagine şi nu numai) şi al oaspeţilor (membri ai juriului) în organizarea cafenelei de învăţare.
3. Sunt distribuite fişe de autoevaluare  elevilor pentru a urmări propria implicare în rezolvarea sarcinilor echipei. Aceste fişe vor fi adunate la sfârşit, întrucât cuprind şi un exerciţiu reflexiv, care asigură feedback pentru activitate şi componenta metacognitivă a procesului de învăţare.
4. Sarcina elevilor este de a crea texte diferite pornind de la imaginea dată, asumându-şi ipostaze anumite. Elevii vor lucra pe ateliere, iar produsul inteligenţei colective va fi supus atenţiei tuturor participanţilor la final. Primul atelier va aborda procesul de scriere din perspectiva jurnalistului de presă scrisă (articol, interviu, recenzie, cronică, ştire etc.), al doilea atelier îşi va asuma ipostaza poliţistului chemat la locul faptei (proces-verbal, constatare, raport). Al treilea atelier va îmbrăţişa perspectiva unui agent de vânzări (reclamă, pliant, text şi imagine, slogan, broşură, afiş), iar elevii din al patrulea atelier vor avea de interpretat rolul unui turist (scrisoare amicală/familială, vedere, relatare, album foto, convorbire telefonică).
5. Raportarea frontală presupune prezentarea produselor atelierelor de către un reprezentant, precum şi autoevaluarea muncii în echipă. Profesorul/membrii juriului (dacă există) va/vor face observaţii pe marginea activităţii elevilor şi va/vor oferi note/calificative.
10. Evaluare
Observare sistematică, exerciții, interevaluare și autoevaluare (grile).
11. Materiale, resurse, specificații tehnice
               
12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular
 EXTENSIA: Elevii vor avea de redat grafic mesajul textului poetic preferat, printr-o raportare inversă la procedeul experimentat (de la text la imagine).
 JURIUL: Membrii juriului pot fi elevi din clase mai mari, profesori, scriitori. Ei primesc suport grafic/ materiale pentru elaborarea unor grile de evaluare/ note/ calificative pentru produselor elevilor. În timpul alocat realizării produselor, membrii juriului pot vizita fiecare atelier de lucru, pot oferi sugestii, pot face observaţii pe marginea ideilor/ textelor/ produselor elevilor, pe marginea modului de lucru, a abilităţilor de comunicare şi colaborare ale elevilor.

Titlul proiectului – Povestea poveştilor

Activităţi:

1. Selectarea celor mai frumoase trei poveşti din eposul popular al fiecărei ţări participante şi a personajelor reprezentative, precum şi prezentarea lor participanţilor

Se pot folosi :a) bubl.us pentru brainstormingul iniţial, când are loc selectarea creaţiilor representative, votarea primelor trei cele mai frumoase, a personjelor semnificative şi anunţarea lor către toţi partenerii; b) biblioteca virtuală pentru încărcarea diferiteor variante ale  poveştilor, pentru postarea imaginilor (desenelor realizate de elevi) cu personajele din poveşti; c) forumul cu ajutorul cărora echipele de elevi vor putea discuta, cunoaşte reciproc, afla mai multe despre poveştile selectate de fiece echipă, solicita, oferi informaţii etc.

2.  Să povestim! Se va crea de către echipele de elevi un început de poveste care să conţină toate personajele selectate ca fiind reprezentative (fiece echipă va selecta maximum 3 personaje). Cel mai votat început de poveste va constitui varianta finală de la care se pleacă spre crearea în reţea  a întregii poveşti. Fiecare echipă participantă va avea de continuat povestea, aşa cum s-a conturat până la momentul respectiv, ţinând cont de momentee subiectului (expoziţiune, intrigă etc.). Echipele vor reda şi grafic episodul creat.

Se pot folosi : a) pagina Wiki, pentru încărcarea variantelor temporare ale începutului de poveste şi pentru povestea în reţea. Echipele vor avea acces la ce s-a creat anterior şi vor putea relua şi continua firul poveştii; b) chat-ul pentru votarea ordinii numerice în care fiecare echipă va exercita actul creaţiei, precum şi a expoziţiunii unice de la care se va pleca. Elevii pot, de asemenea, face precizări legate de situaţia iniţială, de personajele care vor ocupa loc central, secundar, episodic, totul fiind supus votului tuturor participanţilor; c) blogul, unde fiecare echipă poate posta desene reprezentând începutul poveştii votat ca final sau ecranizări cu poveştile-sursă din care provin personajele, astfel încât celelalte echipe să pătrundă în universul specific fiecărei creaţii. Se pot posta impresii, costume create de elevi pentru personajele alese etc.

3. Iată povestea! Echipele vor lectura în reţea povestea şi vor dramatiza câte un episod din poveste sub forma unui concurs. Vor vota cea mai reuşită dramatizare la final.

Se pot utiliza: a) chatul pentru lectura în reţea. Fiecare echipă va lectura oral un fragment din poveste pentru toţi participanţii până la epuizarea firului epic. Tot prin chat vor putea vota cea mai bună dramatizare; b) divolver pentru reralizarea filmuleţelor cu ecranizarea episodului dramatizat de fiecare echipă; c) blogul, wiki pentru postarea filmuleţelor, dramatizărilor etc.

Vor fi invitaţi în spaţiul eTwinning conducerea şcolii, diriginţii claselor din care provin elevii participanţi, colegi ai elevilor participanţi, părinţii elevilor, parteneri educaţionali mai vechi ai şcolii – toţi având drept de vizitator. La alegerea echipelor participante, vizitatorii vor avea sau nu dreptul de a vota cea mai reuşită dramatizare.

Pe parcursul proiectului se va folosi Cancelaria pentru ca profesorii îndrumători să poată comunica şi evalua, interevalua produsele realizate de elevi. Se pot solicita şi oferi informaţii din sfera culturii populare a fiecărei ţări participante cu scopul medierii adecvate de către profesorii îndrumători între elevii participanţi şi poveştile-sursă. Se vor folosi tutorialul, blogul, chatul.

Colţul elevului va fi util pentru cunoaşterea reciprocă a echipelor, pentru familiarizarea cu personajele alese de celelate echipe, pentru solicitarea, oferirea de informaţii etc. Se vor utiliza :chatul, blogul, biblioteca, divolver, bubl.us.

Ar trebui să fie publice: biblioteca în care echipele vor încărca imagini, desene, fotografii şi alte documente utile în crearea poveştii unice; blogul; wiki pentru vizualizarea, mai târziu pentru vizionarea, poveştii poveştilor.