Pentru mine, ca dascăl, a fost o perioadă cu studiu intens și aprofundat, al diverselor platforme de lucru Google Classroom  și  Livresq.
Livresq a fost foarte potrivit în crearea unui curs eLearning extrașcolar tehnic. Am reușit să îmbin toate elementele interactive standard în cadrul unui singur curs: text, audio-video, galerie foto, acordeon, test, făcând, astfel,  foarte  atractivă predarea pentru școlarul mic.
 

Înainte de al doilea Război Mondial, Principesa Brâncoveanu a remarcat frumusețea iilor din Cezieni,Olt și a apreciat, an de an, din 1920 și până în 1947,îndemânarea , creativitatea și talentul cenziencelor în arta populară a ,,picturii cu acul,, ,premiind cele mai frumoase ii cusute de femeile din din satul Cezieni din județul Olt.
Bătrânele satului își amintesc că primul atelier de cusuturi din sat a fost înfințat de de
principesa Nicolette Brâncoveanu, al cărei soț, urmaș al Brâncovenilor martiri, avea propietăți întinse în zonă. În 1948, Brâncovenii au fost alungați din satul Cezieni, iar activitățile și manifestările ,,cu origine burgheză,, au fost interzise.
Tradiția a fost reluată mai târziu, din 2001, organizându-se în sat Sărbătoarea Iilor, în luna iunie, cu prilejul sărbătoririi Sânzienelor. Cu acest prilej, la Cezieni, se întinde ,,un adevărat muzeu în aer liber pe ușițele satului, tot felul de obiecte cusute și țesute în casă strălucesc în soare, ia fiind în prim-plan, de o frumusețe și eleganță aparte,,.

       Expoziția rurală se desfășoară într-un mod inedit,fiecare localnic expunându-și ,,zestrea,, pe gardul casei sale.

 ,,La Cezieni, micuța așezare din inima Romanațiului, se scriu anual sute de povești frumoase. Fiecare muscă desenată cu arnici colorat pe bucată de pânză albă poartă cu ea trăirile femeilor din sat, cele care au fost și care vor veni. Scot la lumină dramele și bucuriile oamenilor care au făcut dintr-o îndeletnicire pe cale de dispariție, o tradiție extrem de valoroasă pentru ei și importantă pentru acest popor.,,

Şi pentru că la Sărbătoarea iei se premiază cele mai frumoase ii, fiecare femeie din Cezieni caută să fie cea mai inspirată, modelul ei să fie unic.

,,Aşa se face că la fiecare ediţie a sărbătorii apar mereu noi modele de ii. Iar dacă o ie nu este premiată, tot e bine, căci cu acesată ocazie se fac tranzacţii şi se iau comenzi. Astfel, la satisfacţia sufletească de a fi reuşit să creeze o ie autentică, se adaugă şi un binevenit câştig
material. Iar cererea este din ce în ce mai mare, oferta nu poate ţine pasul cu cererea. Căci este o muncă grea, extrem de migăloasă, lucrul la o ie necesitând, ca volum de timp, vreo două-trei lunipână este gata. Două luni de zile este minimul de timp necesar pentru a lucra o ie autentică.”
Ia de Cezieni  are un anume specific, folosindu-se foarte mult figurile geometrice, figuri simple şi foarte bine stilizate. Obiectele de pe ii sunt atât de bine cusute, încât lasă loc de interpretare dublă. Acelaşi motiv poate fi văzut ca o buburuză, ca un fluturaş, o albinuţă sau chiar ca reprezentând coarnele unui berbec.
,,Adevărata operă de artă oferă o infinitate de unghiuri de vedere, nu se lasă prinsă în formule de interpretare. Dincolo de trăsăturile generale ale iei de Cezieni, “lucrează” inspiraţia fiecărei femei, din adâncul ei sufletesc rezultând un obiect unic.
Nu se găsesc două ii autentice de Cezieni, perfect identice. Ia de Cezieni este inimitabilă. Doar este o amprentă a românismului!,,
Ia de Cezieni va avea rezonanță în următorul dosar pe care România îl va depune la
UNESCO, pentru înscrierea cămșii cu altiță în Patrimoniul Universal.

In anul 2018, la cea de a XXXIV-a ediție de colecție, autoritățile locale au inițiat și un simpozion național  în cadrul căruia a fost lansată lucrarea „Cezieni leagăn de istorie, de horă și de ie”, scrisă de Tudor Dănacu, cel care a inițiat, în anul 1974, „Sărbătoarea Iilor”, și de Constantin Smedescu.

Simpozionul a reunit personalități din domeniul etnologiei și etnografiei, din toată România: cercetători, etnologi, istorici, muzeografi cu renume. Această a XXXIV-a ediție a festivalului a fost inclusă în cadrul manifestărilor culturale derulate în Anul European al Patrimoniului Cultural.
In cadrul manifestării a avut loc, pe lângă celebrele prezentări și premieri de ii, o paradă a portului popular românesc, din toate zonele țării: Maramureș, Gorj, Mehedinți, Dolj, Sarighiol-Tulcea, Brașov și Olt.
Cezieni a devenit astfel nu numai locul unde cusutul iilor a fost ridicat la rang de artă, ci și ținutul în care istoria, tradițiile și etnografia au fost de-a dreptul venerate.

Bibliografie:
„Cezieni – leagăn de istorie, de horă şi de ie”, de Tudor Dănacu şi Constantin Smedescu.

           Elevii au construit machete statice 3D din hârtie, carton, hârtie gumată, materiale textile,lemnoase, plastice, materiale din natură, materiale metalice și combinații ale acestora, care reprezintă un mijloc de transport preferat. Impletirea diverselor tehnici de lucru cu materiale a generat o mulțime de modele tridimensionale amuzante, haioase, sofisticate, iar unele chiar funcționale. De la bicicleta confecționată din cablu până la bombardierul francez, creativitatea a fost notabilă, demnă de notorietate, iar spiritul de competiție a fost amplu stimulat.

     Proiectul Micul Modelist  a fost inclus în domeniul tehnico-aplicativ și a avut următoarele secțiuni: Aeromodele,rachetomodele,automodele,navomodele,colaje,desen/poster
 

       Autor:Prof .Manea Mihaela          Școala Gimnazială nr 24 Galați                       

Elaborarea unor tehnologii educaţionale moderne permite nu numai îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional, ci şi rezolvarea problemei însuşirii unui volum imens de informaţii într-un timp relativ scurt fără a afecta starea psihică a instruiţilor. Resursele informaţionale au devenit la fel de importante ca resursele materiale şi cele energetice. În condiţiile societăţii informaţionale bazate pe utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (T.I.C.), în sistemul de învăţământ devine un imperativ necesitatea centrării procesului de învăţământ pe elev, el devenind subiectul procesului de învăţământ şi care presupune individualizarea (cel puţin relativă) a acestui proces. Folosirea tehnologiei informaţionale reprezintă o posibilitate reală de individualizare a procesului de învăţământ bazat pe clase şi lecţii. În contextul noilor tehnologii informaţionale se creează noi posibilităţi în instruirea elevilor. În baza tehnologiilor multimedia apare posibilitatea realizării materialelor didactice computerizate, care pot fi grupate, în funcţie de tipurile tehnologiilor utilizate şi de scopurile pe care le realizează, astfel: manuale electronice, care reprezintă o expunere textuală a materiei cu un număr mare de ilustraţii, care pot fi instalate pe server şi transmise prin reţea,  manuale electronice cu o dinamică înaltă a materialului ilustrativ, executate pe CD-uri, sisteme moderne pentru efectuarea lucrului de cercetare ştiinţifică,  sisteme virtuale, în care elevul devine element al modelului computaţional, care reflectă lumea reală şi  sisteme de instruire la distanţă.
Tehnologiile educaţionale moderne sunt eficiente în activitatea didactică în etapele proiectării, implementării şi evaluării, una dintre condiţiile esenţiale în reuşita acestora fiind cunoaşterea şi dorinţa de utilizare a celor mai potrivite mijloace, chiar dacă aceasta presupune renunţarea la anumite obiceiuri care se dovedesc, uneori, mai costisitoare la capitolul resurse (timp, energie, financiar).
În această direcţie, am ales să prezentăm, din perspectivă proprie, câteva dintre beneficiile însuşirii unor cunoştinţe, respectiv  a formării şi consolidării unor deprinderi în cadrul cursului Intel Teach – Instruire in societatea cunoasterii, absolvit la CCD în februarie 2014. În ceea ce priveşte proiectarea activităţii didactice la nivelul unităţii de învăţare, varianta de proiect propusă se dovedeşte complexă, utilă, aplicabilă în contexte variate; formatul este atractiv şi profesionist, oferind posibilitatea ca, în fiecare moment, să se poată efectua conexiuni între elemente precum: arie tematică, competenţe specifice/ obiectivele de referinţă, obiectivele operaţionale  şi obiectivele de evaluare vizate, planificarea  evaluării în variantele iniţială, formativă şi sumativă, mijloace necesare realizării evaluării (liste de verificare, stabilirea obiectivelor, observarea grupului, feedback din partea colegilor etc.), aptitudinile vizate (exemple: deprinderi de a utiliza termeni de specialitate, abilităţi practice de lucru cu programe Microsoft Office, experienţă minimă în realizarea publicaţiilor, abilităţi de navigare şi documentare pe Internet), materiale şi resurse necesare pentru unitatea de învăţare (tehnologie – hardware, software, materiale tipărite, resurse internet, alte resurse).  De asemenea, orice ajustare necesară se poate realiza cu mai multă uşurinţă şi cu păstrarea designului iniţial.
În ceea ce priveşte implementarea activităţii proiectate, utilizarea tehnologiilor educaţionale moderne reprezintă un mijloc de facilitare a lecţiei prin creşterea atractivităţii şi prin realizarea unei comunicări mai fidele între cadrul didactic şi elev (elevii pot recepta mai clar ceea ce li se transmite, avându-se în vedere receptarea pe mai multe canale ale cunoaşterii).
Pot fi utilizate, în acest sens materiale PPT, care, pe lângă designul atractiv, facilitează o mai bună coerenţă în prezentare, precum şi contactul permanent a elevului cu varianta vizual-auditivă a învăţării.  În spaţiul lecţiei pot fi inserate materiale create anterior sau pot fi create astfel de materiale împreună cu elevii, în cazul în care există conexiune la Internet în sala de clasă. Aceste materiale dezvoltă creativitatea elevilor şi asigură o învăţare de plăcere.
Tehnologiile moderne sunt eficiente nu numai în transmiterea noilor unoştinţe, ci şi în consolidare deprinderilor formate şi în realizare transferului de informaţii între diferitele domenii ale cunoşterii. Astfel, se pot realiza lecţii recapitulative cu ajutorul materialelor PPT, exerciţiile propuse având la dispoziţie posibilitatea autocorectării răspunsului eronat, solicitării sprijinului în identificare răspunsului corect, aprecierii în situaţia unui răspuns just, identificării unor informaţii conexe. La final de lecţie se poate realiza o sinteză sub forma unui flyer realizat de elevi, aceasta prezentând atractivitate şi utilitate prin consolidarea capacităţii de sinteză, dar şi prin dezvoltarea abilităţilor de utilizare a mijloacelor TIC. Tehnologiile educaţionale moderne favorizează într-un mod cu totul deosebit învăţarea prin descoperire atât la capitolul informaţii, cât şi în ceea ce priveşte varietatea modalităţilor de utilizare a computerului în sine cu economie de efort  şi timp.
Evaluarea reprezintă unul dintre aspectele în cadrul cărora tehnologiile educaţionale moderne sunt cel mai eficient inserate. Astfel, se pot folosi teste on-line, în format PPT, formulare realizate cu ajutorul Google docs etc., în cadrul cărora răspunsul este primit foarte rapid, obiectivitatea fiind ridicată, monotonia este alungată, se creează o mai bună dispoziţie a participanţilor, prin înlăturarea contactului direct cu evaluatorul, se stimulează abilitatea de autoevaluare, spiritul competiţional cu sine însuşi.
Evaluarea realizată cu ajutorul tehnologiilor moderne devine un moment mai puţin costisitor din punctul de vedere al consumului emoţional,  reuşindu-se performanţa transformării utilului în plăcut, modificându-se atitudinea elevilor raportat la procesul evaluării în sine.
Tehnologiile educaţionale moderne urmăresc facilitarea procesului didactic ajutând cadrele didactice să creeze contexte favorabile învăţării, formării deprinderilor, constituirii unui complex de atitudini care să stimuleze curiozitatea, dorinţa de a cunoaşte mai mult, spiritul competiţional cu sine, plăcerea de a progresa şi de a-şi dezvolta posibilităţi de autoinstruire, dar şi o raportare corectă la evaluare, aspect absolut necesar în poziţionarea noastră, a fiecăruia, în spaţiul cunoaşterii. Învăţământul are nevoie de tehnologii educaţionale moderne însuşite de cadrele didactice şi aplicate inteligent şi constructiv în derularea procesului instructiv-educativ.

Bibliografie:RevistaIteach-editiafebruarie 2015
Pedagogiaelevului din gimnaziu-Editura Litera-2013
 

         Elevii și-au dezvoltat gândirea computațională, și-au exersat abilitățile de colaborare și comunicare. Implicarea celor mici a fost răsplătită prin premii de participare, fiecare elev a primit un kit de mașinuță solară (http://roboromania.ro/produs/kit-masinuta-solara/)

         Atelierul a fost susținut de învățătoare, ajutată de doamna profesoara de informatica. Au fost doua intalniri cu elevii, in laboratorul de informatica al Școlii Gimnaziale “Mihai Viteazul” din Boldești-Scăeni.
          Evenimentul a fost offline.
          Din efectivul de 24 de elevi, au participat 23. Dintre aceștia au fost 14 băieți și nouă fete. Cei mai mulți de 8 ani, foarte puțini de 9 ani (doi elevi sunt repetenți, un elev este amânat medical).  Zece elevi sunt de etnie roma. Deoarece comunitatea acestora este intr-un cartier mai indepartat, unii dintre ei „au beneficiat” de transportul cu mașina invatatoarei (sâmbata nu circulă microbuzul școlar).  Spun că au beneficiat deoarece concluzia lor a fost: „era mai bine cu taxiul”.
          La sfârșitul activității desfășurate folosind cele două tablete noi și computerele vechi, elevii au primit premiile de participare. Dupa aceea, au mers în sala de clasă unde au fost serviți cu pizza și suc.
          Elevii au fost încântați să participe la aceasta activitate. Unora li s-a părut ușor, altora greu. Unii au spus că s-au distrat. Câțiva s-au declarat viitori programatori și mulți și-au imaginat tot felul de invenții. Ei și-au exprimat cu sinceritate impresiile.

          Anunțul a fost postat pe pagina școlii: https://scoala1boldesti.wordpress.com/2019/09/20/programul-meet-and-code/, pe grupul închis al clasei, pe Facebook. Eu am incurajat parintii elevilor, cadrele didactice de la școala, cunoscuții să voteze proiectul. Doamna director m-a asigurat ca  informatia va fi publicata și în ziarul local, în următorul număr.

          Mulțumirea mea a fost că au participat aproape toți elevii. Ei au fost încântați să facă primii pași în programare. În plus, au lucrat împreună, au colaborat, activitatea lor a fost apreciată de către colegii și cadrele didactice prezente. Datorită sponsorizării au lucrat pe tablete noi, au primit premii de participare și s-au putut bucura impreuna de gustarea oferită. Aceasta activitate extrașcolară le-a dezvoltat gândirea critică, le-a aprins imaginația, i-a motivat să învețe. Eu i-am văzut surprinși și entuziasmați în timpul lucrului. A fost o activitate fără pauze și fără plictiseală! Au intrebat dacă vom repeta lucrul.

"Are you searching for innovative ways of using arts and science digital heritage to raise your students’ awareness about today’s society’s big issues? Then this competition is for you!"

https://teachwitheuropeana.eun.org/updates/sprint-to-the-digital-future-and-beyondwith-the-europeana-education-competition-2021/

I implemented the Learning Scenario “Dragon Tales in Europe“ (SOI-RO-154), created by Despoina Kyriakaki with my 9 years old students, having a beginner-level English knowledge. The activities aimed to strengthen students’ ability to work with images in various ways, including the description, drawing, commenting, story writing. Besides, students developed their teamwork and debating skills.

It’s all about dragons…

In the first part of the lesson, I used the Europeana Gallery: dragons in myth and science. The students’ knowledge about fairy tales with dragons was resumed. In the Romanian fairy tales, the dragon (balaurul) has three or seven heads, is winged and abducts the emperor girls. He is always defeated in a straight fight by the saving hero.

The European context of the project allowed us to use the supporting text “The Reluctant Dragon”, written by Kenneth Grahame, which was found in the student reading book. The students read the text, analysed it, performed brief dramatizations and described the main characters, listing their physical and spiritual qualities.

Telling a story in English

In order to practice their language skills, I asked the students to write narrative texts, inspired by this theme and to illustrate them. They worked individually, and in the end, each student read his work. By voting, students selected the most successful work. The criteria referred to the content (imagination, correct spelling, introductory formulas, vocabulary), but also to the form: placing the text on the page, clarity of writing, illustrations. Finally, the students’ works were exposed in the classroom.

Interdisciplinary approach

Regarding the integration in the basic curriculum, I tried to make connections between language, arts and personal development. The specific competencies and the learning activities targeted were the following:

    Language: Expression of ideas in familiar contexts; Transmission of information through a suite of logically linked statements,
    Personal development: Exploring relationship skills others, Use active listening elements,
    Art: Expressing personal ideas and experiences through the use of line, point, colour and shape.

Students assessment

The assessment focused on learning experiences and skills acquired. I systematically observed the students’ behaviour and of course, I appreciated the products of their activity.

How did my students like it?

The students liked the lesson. Especially, they liked the Europeana resources that were introduced to them, the text they read, the short dramatizations, the written expression, the democratic exercise of choosing the favourite work, the opportunity to make an exhibition.

Teacher’s perspective

Tales are representations of life in fantastic forms, where good overcomes evil. Each child draws different meanings from them, depending on their needs, interests, desires, expectations at that time. A story or a fairy tale is like a travel ticket in a world full of new experiences. With this lesson, I celebrated with my students the International Fairytale Day. For the dissemination of the activity and for the exchange of experience with colleagues from the country, I created an online event on eTwinning, attended by 16 Romanian teachers.v

“Unii copii sunt precum nişte roabe:
trebuie să fie împinşi.
Unii sunt precum bărcuţele:
trebuie să fie vâslite.
Unii sunt precum zmeele:
dacă nu le ţii strâns de sfoară
vor zbura departe, sus.
Unii sunt precum pisicuţele:
tare mulţumite când sunt mângâiate.
Unii sunt ca nişte remorci:
folositoare numai când sunt trase.
Unii sunt precum baloanele:
tare uşor de vătămat,
de nu le mânuieşti cu grijă.
Unii sunt mereu
de nădejde şi gata să te-ajute.”
( El. Schulman Kolumbus –
Didactica preşcolară)

                               Fiecare copil este diferit şi nu poate fi comparat „decât cu sine însuşi”. Şi totuşi, câteva lucruri esenţiale îi fac să fie asemenea: toţi au nevoie de dragoste, de securitate, de îngrijire şi de exerciţiu. Toţi simt nevoia de recunoaştere şi acceptare. Toţi caută un sprijin în adult şi chiar au nevoie de un anumit control din partea acestuia pe măsură ce îşi dezvoltă încrederea în sine şi dobândesc propria experienţă. Copiii îşi dezvoltă treptat „capacităţile de informare- procesare- numite inteligenţe” 1 - care să le permită să soluţioneze sau să creeze produse.
                               „Aşadar, indivizii nu sunt în mod egal „deştepţi”sau „proşti” în toate circumstanţele, mai degrabă ei prezintă inteligenţe diferite care pot fi preţuite sau ignorate diferit în circumstanţe diferite.”2 Howard Gardner defineşte inteligenţa ca un „potenţial bio-psihologic care procesează forme specifice de informaţii în formule distincte”.
                                Autorul combate ideea adânc înrădăcinată la nivelul mentalităţii colective conform căreia succesul şcolar (reprezentat de performanţele lingvistice şi logico-matematice) depinde de nivelul de inteligenţă al individului. Cele două inteligenţe sunt cruciale pentru succesul la testele menite să cuantifice intelectul uman şi potenţialul cognitiv (scalele Stanford-Binet), dar ele nu reprezintă cheia succesului în viaţă. De multe ori, situaţiile din viaţa cotidiană nu pot fi rezolvate prin raţionamente sofisticate, calcule strastegice şi raţionamente lingvistice.
                                 Conform teoriei inteligenţelor multiple elaborată de H. Gardner, există şapte tipuri de inteligenţă: lingvistică, muzicală, spaţială, logico-matematică, kinestezică, interpersonală, intrapersonală.  Autorul consideră că relevanţa acestei teorii pentru practica şcolară se poate concretiza în: redimensionarea, extensia concepţiei profesorilor despre inteligenţă, despre modalităţile de predare şi evaluare (evaluare contextualizată). În „Inteligenţe multiple. Noi orizonturi” , H. Gardner  defineşte inteligenţa astfel: „ o capacitate computaţională – o capacitate de a procesa un anumit tip de informaţie – care se găseşte în biologia umană şi în psihologia umană”. „Setului original de inteligenţe” i se adaugă „inteligenţele recent identificate”: inteligenţa naturalistă şi inteligenţa existenţială, aceasta din urmă neacceptată integral :”menţionez această inteligenţă candidat în trecere”. Aşadar, H. Gardner vorbeşte despre „8½ inteligenţe”.
                                 Este binecunoscut rolul expectanţelor profesorilor în evoluţia fiecărui elev. Teoria inteligenţelor multiple duce la 3 concluzii:
    1. Fiecare om dispune de întreaga gamă de inteligenţe.
    2. Nu există doi indivizi care să aibă acelaşi profil intelectual.
    3. Dacă cineva are o inteligenţă puternică, nu înseamnă că acţionează neapărat inteligent.3
Aceste afirmaţii implică aspecte importante de natură educaţională, poli-
tică şi culturală. Din pun de vedere educaţional, la vârsta preşcolară copiii îşi dezvoltă capacităţi simbolice şi concepţii teoretice (cel puţin la nivel de schiţă) îndeosebi cu ajutorul propriilor interacţiuni spontane cu lumea în care trăiesc. Chiar la vârste mici, copiii sunt câteodată atraşi de domenii specifice (numite experienţe de cristalizare – Walters&Gardner, 1986). Se poate vorbi de o dezvoltare timpurie ca fiind „predomeniu” sau „prebranşă”.
                                  Se ştie că la această vârstă este mai importantă motivaţia decât preformanţa, aşa că este valabil enunţul următor: „pentru majoritatea cazurilor, aceia (copiii) care sunt atraşi sunt mai mult interesaţi decât productivi în domeniul respectiv”.

                                 Factorii favorizanţi pentru aplicarea TIM la grădiniţă

                                  Teoria inteligenţelor multiple se încadrează la educaţia centrată pe elev. Diversitatea activităţilor, a contextelor, a materialelor propuse prin Tim permite o diferenţiere a copiilor, a capacităţilor lor de învăţare şi a tendinţelor lor.
                                  Se poate modela educaţia optimă pentru fiecare copil- cel puţin se poate încerca acest lucru – în cadrul activităţilor alese din programul zilnic de la grădiniţă.
                                  Educatoarea poate obţine cât mai multe informaţii posibile despre fiecare copil prin metoda observaţiei. Aceste informaţii sunt utile îndeosebi în cazul în care un copil întâmpină o dificultate în a învăţa.
                                  Programul flexibil şi alegerea temelor oferă poibilitatea introducerii mai multor forme de prezentare a unui subiect.
                                  Introducerea opţionalului (unul pentru nivel de grupă mică-mijlocie şi 1-2 pentru grupa mare- pregătitoare) poate ajuta educaţia individualizată.
                                  Învăţământul prşcolar permite stabilirea unor obiective educaţionale concrete, cum ar fi: gândire interdisciplinară, găsirea de calităţi ale fiecărui individ.
                                  În grădiniţe se poate aplica metoda proiectelor care permite copiilor să întâlnească materialul ce trebuie stăpânit într-o varietate de forme şi contexte, facilitând astfel înţelegerea. „Şi cel mai bun mod e a realiza acestea este să se recurgă la toate inteligenţele care sunt relevante pentru acest subiect, în cât de multe moduri legitime posibile.”3
                                  Proiectul oferă contexte în care copiii pot aplica o foarte mare varietate de cunoştinţe şi deprinderi sociale şi intelectuale, pe lângă cele de bază furnizate de curriculum. Un proiect are o structură temporală care o ajută pe educatoare să-şi organizeze progresiv activitatea cu copiii, în funcţie de dezvoltarea lor, de interesul acestora şi de gradul de cunoaştere a subiectului luat în discuţie. Proiectul poate fi încorporat în curriculum-ul pentru vârste timpurii de la noi.                

                                Se activează inteligenţele lingvistice, cât şi cele personale printr-o poveste:”A fost odată un Oraş în care trăiau copii de vârsta voastră ... Într-o zi copiii s-au gândit să schimbe numele oraşului. Toţi copiii s-au întâlnit şi au început să facă propuneri. Unul a zis să se numească Oraşul Veseliei, altul Oraşul Florilor, altcineva Oraşul Fericirii. Voi cum aţi vrea să se numească oraşul dacă aţi trăi acolo ? ... (Poveste cu început dat – copiii trebuie să continue firul naraţiunii) Oraşul va trebui să aibă o şcoală, un dispensar, poştă, primărie, magazin, biserică şi voi, copii, veţi lucra în toate aceste locuri... Dar, mai întâi, acest oraş trebuie construit ...”
                                  Poate fi folosită şi mima -altă formă simbolică a naraţiunii – fiecare copil poate mima activitatea pe care o va desfăşura/ar vrea să o desfăşoare în Oraşul lor.
                                  „Pentru că povestirile stârnesc interesul, ele oferă un punct de acces tentant (...) Trebuie să stârnească curiozitatea şi să ajute la menţinerea interesului pentru un subiect.” 1
    • Punctele de acces numerice
Unora dintre elevi le place să aibă de-a face cu numere şi relaţii nume
rice:
    • pot pune numere la case,
    • pot număra aleile
    • pot număra casele, ferestrele, uşile, pomii ...
    • pot face colectarea datelor în tabele
    • sau să utilizeze datele dintr-un tabel.

De exemplu : să modeleze tot atâtea obiecte câte sunt înscrise în tabel

                                  Copiii cu înclinaţii spre matematică găsesc o mulţime de subiecte cu care să-şi încerce puterile:
    • figurile geometrice plane pe care le vor construi la construirea căsuţelor (machetelor)
    • număratul pomilor din macheta oraşului, a caselor care au grădina...

    • Punctele de acces logice
Legată de interesul pentru numere, deşi deosebită de acesta, este preocu-
parea pentru propoziţiile logice, pentru relaţiile dintre ele şi implicaţiile lor.
                                  Exemple: dacă copiii doresc mai multe locuri de joacă, spaţii verzi şi nu au prevăzut acest lucru de la început
                                  Rezultă că trebuie să renunţe la alt spaţiu (parcare, restaurant), pentru ca acel loc să fie transformat în zonă verde.

Cei cu o gândire logică sunt atraşi de provocarea creată de alegerile locale, la care vor participa unii dintre copiii de la grădiniţă – alegerea primarului Oraşului Viitorului (candidaţii sunt aleşi după anumite criterii). „Un dezechilibru iniţial trebuie să lase locul unui echilibru final în legăturile esenţiale interpersonale”1
Dacă este un oraş nou – el trebuie să aibă un steag nou, o stemă nouă, un
imn/cântec nou. Copiii sunt antrenaţi în crearea acestora.
    • Punctele de acces existenţiale/fundamentale.
Deşi sunt micuţi, există posibilitatea abordării unor întrebări profunde
despre existenţă: necesitatea morţii (mai ales dacă le-a murit animalul preferat) şi iubirea. Copiii se pot gândi la un moment dat să construiască un monument despre trecut, despre eroi , mai ales că au unuol în cartier, la care depun flori de Ziua Eroilor, în fiecare an. Ei se pot gândi să realizeze o construcţie asemănătoare unei biserici.
    • Punctele de acces estetice.
Copiii pot decora oraşul în miniatură cu flori, copăcei, gărduleţe, indica-
toare, semafoare, diverse elemente din natură pictate, modelate de ei. Pot crea scurte poezii despre viaţa în oraş, despre locuitori. Pot organiza serbarea de ziua oraşului, pe care o aleg ei(de ex. 1 Iunie – ar fi o propunere) în care să cânte, să danseze, să interpreteze roluri. De asemenea, fiecare casă poate fi dotată cu un clopoţel, un sunet diferit pentru fiecare casă.
    • Puncte practice de acces
„Copiii, în special, sunt stimulaţi de posibilitatea de a lucra cu materiale
fizice.” În proiectul tematic Oraşul Viitorului copiii vor folosi: lut, acuarele, cutii de rame foto, instrumente muzicale, scotch sau capse, sfoară, bucăţi de lemn, cartoane colorate, vopsea, lipici, apă, plante de mici dimensiuni, bucăţi de pânză, pietricele, alte elemente din natură : conuri de brad, seminte, ghindă, fulgi etc.
                                   Copiii pot asambla, pot ordona elementele asamblate.
Iată câteva din elementele care pot fi folosite în mod practic în proiectul „Oraşul Veseliei”.

Sesiune introductivă de 60 de minute legată de implementarea programului Change Architects Nivelul 1 - Inițiere, pe parcursul anului școlar 2020 - 2021.

Vă așteptăm cu drag pentru a vă familiariza cu metoda și pentru a cunoaște și alți profesori ce au acceptat provocarea noastră

Miercuri, 17 Februarie 2021, 17:00 - 18:00
Detalii zoom:  https://zoom.us/j/98185669610

Mădălina Bouroș
Asociația All Grow
www.allgrowromania.org