Unealta de munca a jocului este jucaria. De aceea într-o sală de grupă, trebuie să ne asigurăm că jucăriile se află la îndemîna copiilor, că sunt adecvate vîrstei ÅŸi nivelului lor de dezvoltare.

Specialiştii din domeniul psiho-pedagogiei preşcolare afirmă că:

• în cadrul jocului copilul capătă informaÅ£ii despre lumea în care trăieÅŸte, ia contact cu oamenii ÅŸi cu obiectele din mediul înconjurător ÅŸi învaţă să se orienteze în timp ÅŸi spaÅ£iu. Putem argumenta că jocul este”munca copilului”;

• jocul reprezintă o activitate care formează, modelează inteligenÅ£a ÅŸi în acelaÅŸi timp permite să se constate caracteristicile ei;

• prin activitatea de joc copiilor li se dezvoltă variate acÅ£iuni mintale care influenÅ£ează dezvoltarea proceselor psihice;
• în joc se face trecerea în etape, de la acÅ£iunile practice, materiale spre cele mintale (în planul reprezentărilor).

Un mare avantaj  în eficientizarea procesului educaÅ£iei copiilor din gradiniţă îl constituie amenajarea corectă a curÅ£ii grădiniÅ£ei cu obiecte respective.
Cîteva jocuri dinamice ÅŸi activităţi în aer liber pot activiza preÅŸcolarii, le pot produce plăcere, deoarece jocurile de miÅŸcare constituie una dintre activităţile preferate la această vîrstă.

Din experienÅ£a căpătată prin diverse tipuri de joc, copilul dobîndeÅŸte o gîndire mai profundă, idei ÅŸi concepte abstracte de care va avea nevoie mai tîrziu învăţînd matematica, istoria ÅŸi alte disciplini pe care le va studia.

Adulţii care doresc să dea copiilor o educaţie timpurie de calitate e necesar să reţină că:

• copilul începe cunoaÅŸterea cu mîinile, se joacă cu obiectele observînd diferenÅ£ele dintre obiecte (mărime, grosime, formă, culoare), implicînsu-se astfel în procese de clasificare, generalizare, de formare a noÅ£iunilor ÅŸi de rezolvare de probleme;

• pentru reuÅŸita procesului educaÅ£ional trebuie stiut că copilul de vîrstă timpurie exploreaza totul, se miÅŸcă repede ÅŸi constant, începe să-ÅŸi stăpînească sentimentele ÅŸi corpul ÅŸi învaţă să fie independent. De asemenea, este capabil să se îmbrace ÅŸi să mănînce singur. Aceasta este vîrsta la care lui îi place sa simuleze, să se prefacă, etc. El vrea să înveÅ£e să se joace cu cei de vîrsta lui, dar are nevoie de mult sprijin din partea adultului în aceste activităţi. Copiii între 2 ÅŸi 5 ani au o intelegere limitată a noÅ£iunii de timp, deaceea activităţile de grup trebuie să fie de scurtă durată. Astfel, o activitate nu poate dura mai mult de 10-15 minute. Åži numai în cazul, în care copiii sunt absorbiÅ£i de ceea ce fac ÅŸi îÅŸi doresc să continue, activitatea lor poate fi prelungită.

Pentru buna reuÅŸită a educaÅ£iei în vîrsta timpurie trebuie să Å£inem cont de următoarele:

 fiecare copil este o entitate unică, avînd propriile sale origini, propria sa istorie dinainte de a se naÅŸte, propria sa personalitate irepetabilă;

 fiecare copil se dezvoltă într-un ritm propriu ÅŸi nu trebuie modelat dupa o formă preconcepută, ci trebuie sustinut să-ÅŸi manifeste personalitatea originală;

 adulÅ£ii trebuie să urmărească  ca personalitatea copilului să se realizeze total;

 copilul are nevoie de adulÅ£i care să-l ghideze cu dragoste ÅŸi răbdare, fără a-l supune unor constrîngeri.
Ansamblul de argumente în favoarea aplicării în educaÅ£ia timpurie a unor acÅ£iuni gîndite ÅŸi a activităţilor de joc constituie:

1. un cadru eficient de manifestare a copilului, acesta exteriorizîndu-ÅŸi ÅŸi consolidîndu-ÅŸi cunoÅŸtinÅ£ele, capacităţile, satisfăcîndu-ÅŸi dorinÅ£ele ÅŸi interesele;

2. un important instrument de dezvoltare a capacităţilor psihice ÅŸi fizice la vîrsta timpurie ÅŸi preÅŸcolară;

3. o activitate ce-i oferă copilului posibilitatea de a învăţa viaÅ£a, de a apropia realitatea de sine;

4. o modalitate prin care copilul îÅŸi formează capacitatea de observare, îÅŸi amplifică percepÅ£ia, memoria, gîndirea, imaginaÅ£ia, limbajul ÅŸi creativitatea;

5. un instrument reglator, deoarece, conformîndu-se regulilor de joc, copiii se dezvoltă ÅŸi în plan volitiv (îÅŸi formează consolidează răbdarea, curajul, perseverenÅ£a, stăpînirea de sine etc.);

Adaptînd o strategie complexă de provomare ÅŸi cultivare a valorilor în joc ÅŸi prin joc, modelăm trăsăturile pozitive de personalitate: bunătatea, onestitatea, responsabilitatea, voinÅ£a, respectul faţă de alte persoane.

Referinţe bibiografice :

1. Cemortan, Stela, Formarea personalităţii copiilor prin activitatea literar-artistică, UPS. I. Creangă, 2000.
2. Curriculumul educaÅ£iei copiilor de vîrstă timpurie ÅŸi preÅŸcolară (1-7 ani)
3. Cuzneţov, L., Tratat de educaţie pentru familie. Pedagogia familiei, Chişinău, 2008.
4. Îngrijirea ÅŸi dezvoltarea timpurie a copiilor în Moldova, ChiÅŸinău, UNICEF, Guvernul R. Moldova, 2007.
5. Ghidul educatorului, UNICEF,  2007.