Proiectul Educaţia în ultimul deceniu al regimului comunist
Durata : 10 săptâmâni

ETAPA I: INTRODUCERE
Întâlnirea de proiect nr.1 ( săptămâna1 / 50 minute)
Profesorul:
- Fixează obiectivele proiectului;
- Stabileşte direcţiile de acţiune în cadrul proiectului;
- Propune categoriile de produse finale (PPT, postere digitale, materiale video, expoziții virtuale);
- Stabileşte tipurile de evaluare a produselor şi a activităţilor din cadrul proiectului;
- Constituie cele patru grupe de lucru;
- Discută planul de lucru;
- Supraveghează activităţile din cadrul grupelor de lucru;
Elevii:
- Se identifică cu grupul din care fac parte;
- Stabilesc liderii;
- Liderii stabilesc atribuţiile fiecărui membru al grupei;
- Aleg produsul final al proiectului (fiecare grupă).
ETAPA II. DOCUMENTARE, SELECTARE INFORMAȚII
Întâlnirile de proiect nr. 2 și 3 (săptămânile 2 și 3/100 minute): evidenţierea sensurilor noţiunilor: regim totalitar, cultul personalităţii, şoim  al patriei, pionier, U.T.C.-ist, şef de unitate, şef de detaşament, şef de grupă
Profesorul:
- Oferă sugestii bibliografice ;
- Explică noii  termeni;
- Oferă indicaţii utile elevilor;
- Monitorizează activitatea fiecărei grupe;
Elevii:
- Rezolvă exerciţiile de definire a termenilor;
- Îşi fixează noţiunile-cheie.
ETAPA III. DESFĂȘURAREA PROIECTULUI
Întâlnirile de proiect nr.4 și 5 (săptămânile 3 și 4/100 minute): familiarizarea elevilor cu tehnica de lucru specifică istoriei orale ( înregistrarea  audio, transcrierea şi prelucrarea interviurilor), realizarea ghidurilor de interviu, stabilirea listei de persoane care urmează să fie  intervievate;
Profesorul:
- Oferă informaţii tehnice privind realizarea unei înregistrări audio;
- Face o demonstraţie practică ;
- Oferă un model de ghid de interviu structurat;
- Explică regulile de transcriere a interviurilor;
- Schiţează modelul posibilului martor care va fi intervievat;
- Dă indicaţii pentru activităţile din afara clasei;
Elevii:
- Se familiarizează cu tehnica de înregistare  şi regulile de transcriere a interviurilor;
- Realizează ghidurile de interviu;
- Întocmesc liste de persoane care vor  fi intervievate;
Întâlnirea de proiect nr. 6 ( în afara orelor de curs): realizarea interviurilor
Profesorul:
- Poate însoţi anumite perechi de elevi  la domiciliul celor intevievaţi
- Oferă indicaţii direct sau prin telefon
Elevii:
- Se deplasează acasă la persoanele pe care le intevievează;
- Realizează interviurile: adresează întrebările şi înregistrează răspunsurile;
Întâlnirea de proiect nr.7 ( în afara orelor de curs): prelucrarea interviurilor
Elevii:
- Transferă înregistrările din telefoane în calculatoarele/laptopurile personale
Lucrează în perechi pentru transcrierea interviurilor
Întâlnirile de proiect nr. 8 şi  9 (săptămânile 8 și 9/100 minute): valorificarea mărturiilor persoanelor intervievate şi a informațiilor culese din sursele bibliografice;
Profesorul:
- Discută cu cu fiecare grupă designul materialului digital pentru  a corecta eventualele erori şi pentru  a ajunge la forma optimă;
- Monitorizează activitatea fiecărei grupe;
Elevii:
- Liderul grupei fixează rolul fiecărui membru;
- Realizează design-ul materialului digital;
- Selectează fragmentele de interviu relevante;
- Selectează fotografiile şi imaginile semnificative;
- Realizează materialului digital;
ETAPA IV. PREZENTAREA ȘI EVALUAREA PRODUSELOR ACTIVITĂȚII
Întâlnirea de proiect nr. 10 (săptămâna 10/50 minute): rezultate şi concluzii
Profesorul:
- Invită părinţi, reprezentanţi ai comunităţii/mass-mediei locale, la faza de evaluare a produselor finale ;
- Coordonează activitatea
- Analizează intercurricular şi crosscuricular produsele proiectului;
- Premiază elevii;
Elevii:
- Prezintă produsele finale;
- Prezintă modul în care au lucrat şi rolul pe care l-au avut în cadrul echipei;
În ultimii 5 ani am apelat la metoda proiectului cu precădere în cadrul cursurilor opționale ,, Copilăria în comunsim”,

Avantajele și dezavantajele metodei proiectului
a. Avantaje:

• Permite o abordare transdisciplinară ( istorie, geografie, TIC, limbi străine);
• Elevul este pus în situația de a explora, de a investiga și de a dezbate;
• Elevul realizează materiale concrete/ produse de activitate;
• Elevul se angajează în dezbateri și confruntări de idei;
• Stimulează lucrul în echipă. Elevii își asumă roluri și responsabilități  în cadrul acestor echipe;
• Reprezintă de multe ori, punți de legătură dintre cunoștințele teoretice și experiențele concrete de viață.

b. Dezavantaje:

• Dificultăți în  a evalua contribuția fiecărui elev în realizarea proiectului;
• Posibile erori de învățare;
• Unele proiecte necesită un timp îndelungat pentru a fi finalizate. Există și riscul ca acestea să nu fie duse până la capăt;
• Accentul poate cădea pe aspectul estetic în detrimentul conținutului științific sau al mesajului.
   

• motivaţia scăzută a intervievatului înregistrează o rată mare a nonrăspunsurilor sau a invalidării protocolului de interviu;
• lipsa controlului situatie de interviu si mai ales a observatiei vizuale determină neînregistrarea şi prin urmare neanalizarea actelor de conduită şi a limbajului nonverbal;

c. Interviuri prin corespondenţă ( sunt specific mai ales cercetărilor sociologice)

B. După numărul de subiecţi intervievaţi, interviurile pot fi:
a. Individuale- participă doar intervievatorul ( cel care realizează interviul) şi subiectul intervievat ( persoana care răspunde la întrebări)
b. De grup- participă intervievatorul şi un grup de persoane. Ca un astfel de interviu să se poată realiză grupul nu trebuie să fie prea numeros (3-12 persoane), durata interviului să fie cuprinsă între 1-2 ore iar intervievatorul să cunoască bine profilul grupului, relaţiile interpersonale, particularităţile individuale ale membrilor, să evite sau să aplaneze conflictele ce pot apărea între membrii grupului, să realizeze o comunicare autentică, interviul să aibă loc într-o atmosferă favoravilă iar intervenţiile intervievatorului să fie reduse la un minim necesar.etc. (Bocoş, 2003, p. 52)

C. După gradul de libertate în formularea întrebărilor de către cercetător, interviurile pot fi:
a. Structurate- în cadrul acestora se utilizează un chestionar standardizat;
b. Semistructurate/ ghidate – în cadrul acestora intervievatorul utilizează un ghid de interviu care este un instrument nestandardizat reprezentând un plan orientativ pentru cel care realizează interviul; ( Anexa 1)
c. Nestructurate/ informale/nondirective/de profunzime- caracterizate prin flexibilitate şi constând în discuţii libere, spontane pe o temă precizată anterior  cu persoanele intervievate; ( Anexa 2)

D.  După funcţia pe care o îndeplineşte în cadrul cercetării distingem:
a. Interviul explorativ – este utilizat în prima fază a cercetării şi are drept scop identificarea unor probleme ce urmează a fi ulterior cercetate, cu ajutorul altor tehnici de cercetare;
b. Interviul de cercetare (propriu-zis) – este utilizat ca tehnică principală de obţinere a datelor de cercetare în investigaţia sociologică de teren;
c. Interviul de verificare – are drept scop atât verificarea, cât şi completarea informaţiilor culese cu ajutorul altor metode şi tehnici de investigaţie;

E. După modul în care sunt ordonate întrebările, interviurile sunt:
a. Interviul tip pâlnie, de la general la particular;
b. Interviu tip pâlnie inversată, de la particular la general;
c. Interviu tip tunel, cu întrebări grupate în jurul unei singure teme;
d. Interviu cu ordinea mascată, cu o alternanţă de întrebări uşoare cu unele dificile, de întrebări polemice cu unele prietenoase, etc.
e. Interviu cu formă liberă, în care se testează inteligenţa intervievatorului; (Dulamă, 2008, p. 305)

Interviul nu este un panaceu universal. El adună un anumit tip de informaţie, în anumite medii sociale şi în anumite situaţii. El este destinat să conserve şi să transmită povestirea, descrierea gesturilor, viaţa cotidiană şi în mod general tot ceea ce nu lasă de la sine urme scrise.
Din perspectiva istoricului, interviul semidirectiv este o sursă precisă deoarece intervievatul are posibilitatea să revină asupra unor situaţii trecute. Dar ca şi sociologul, istoricul trebuie să culeagă date complementare asupra subiectului intervievat, vârstă, statut social, situaţie familiară, condiţii de viaţă, activităţi profesionale, opinii, dorinţe, nemulţumiri. Toţi aceşti indicatori permit compararea răspunsurilor cu alte surse şi permit stabilirea pertinenţei mărturiilor. Cercetătorul trebuie să rămână prudent cu privire la veridicitatea mărturiilor obţinute. Dar bine controlate, mărturiile orale aduc precizări asupra multor aspecte, indicaţii complementare celor obţinute din alte surse.

Bibliografie
1. Bocoş, Muşata (2003), Instruire interactivă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
2. Dulamă, Maria Eliza (2008), Metodologii didactice activizante-teorie şi practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

Și am început vânătoarea…
    Prima pereche de elevi a avut misiunea de a merge în fața unei case ,,bătrânești” din sat ( casa lelei Maria Nică), construcție realizată în stil tradițional - Punct de control 1. Ei au realizat trei fotografii  și au descris-o, folosind câte o propoziție pentru fiecare simț: cum arată (văz), cum miroase ( miros) și cum se simte la atingere ( tactil).
    A doua pereche de elevi  a ajuns la o localnică (tanti Nuța lui Pădureanu), păstrătoare a unei vechi ocupații casnice (cusutul cu cruciulițe sau pe fir) unde au realizat o fotografie cu acesta alături de un produs autentic, specific zonei noastre, și au realizat o descriere a meșteșugului valorificând informațiile furnizate de tanți Nuța - Punct de control 2.
    A treia pereche de elevi au avut misiunea să identifice în comunitate două produse autentice și două produse Kitsch și să facă poze cu acestea - Punct de control 3. Produsele alese au fost două ii și două ștergare ( prosoape). Din fiecare categorie, un produs a fost autentic, creat în gospodăria țărănească iar celălalt era un produs realizat industrial.  De asemenea, ei au realizat o descriere a acestor produse evidențiind diferența între produsele originale și cele kitsch, atingându-le, mirosindu-le și ascultându-le.
    Identificarea unui serviciu eco-turistic și realizarea unei  fotografii însoțite de o descriere și a unui filmuleț  a reprezentat sarcina de lucru pentru a patra pereche de elevi - Punct de control 4. Serviciul Eco-turistic ales a fost muzeul etnografic din sat.
    A cincea pereche de elevi a avut ca obiectiv identificarea unui produs  autentic, realizarea a trei fotografii din unghiuri diferite și o descriere a acestuia sub aspectul gustului, mirosului și din punct de vedere vizual ( dacă era posibil). Acesta a reprezentat Punctul de control 5.
    Punctul de control următor - Punctul 6 - a reprezentat o adevărată provocare pentru a șasea pereche de elevi. În fiecare zonă etnografică a țării, pe costumele tradiționale există o anumită cusătură care spune o poveste. Elevii au trebuit să identifice această cusătură specifică de pe costumele populare din câmpia Arieșului și să realizeze o înregistrare video cu o săteancă depănând povestea  cusăturii în cruce cu ață neagră pe pânza albă.
Perechea a șaptea de elevi au avut o misiune care i-a încântat de-a dreptul. Ei au trebuit să identifice trei cuvinte ,,pierdute” din zonă și câte un sinonim pentru ele, pentru a le face înțelese publicului larg. Cuvintele alese au fost: cohe ( bucătărie de vară, anexă a casei), laibăr ( pieptar, vestă) și laboș (cratiță) Apoi, elevii au trebuit să facă câte o poză reprezentativă pentru o înțelegere mai facilă și câte o scurtă descriere cu explicația acestora, în care să menționeze  cum ,,sună” cuvintele găsite ( tonalitate, accent, influențe de alte limbi).
    La Punctul de control 8, perechea de elevi a realizat un filmuleț video cu un meșter popular executând o îndeletnicire locală ( meșterul Zoltan Bojodi) și o descriere a acestui meșteșug (împletitul de nuiele) în care au subliniat diferența  dintre munca unui meșteșugar și procesul de producție în masă.
    Perechea de elevi numărul 9 au realizat trei poze cu un obiectiv turistic natural din zonă (Dealul cu fluturi) obiectiv pe care ei l-au apreciat ca meritând să ajungă pe coperta revistei Național Geographic. Ei au aflat povestea locului și au realizat o descriere ( Punct de control 9).
    La ultimul punct de control - Punctul de control 10- elevii au căutat în monografia satului și în discuțiile cu bătrânii satului o legendă  a întemeierii satului Viișoara.

La final…
Fiecare pereche de elevi au încărcat rezultatele muncii sale de cercetare în Galeria Virtuală. Rezultatul a fost unui incredibil… un muzeu virtual al comunității noastre școlare, muzeu ce poate fi vizitat de oricine dorește. El poate fi accesat la adresa: https://www.artsteps.com/view/60606adc3b1d43accf70fc07

Ce am câștigat…
Nu ne-am numărat printre școlile premiate în cadrul acestei inițiative dar nu am regretat nicio clipă implicarea în acest proiect. Elevii mei au fost fascinați de această modalitate de descoperire a istoriei și tradițiilor locale. Ei au asimilat informații noi și au exersat diferite abilități tehnice fără a conștientiza  că sunt antrenați într-un proces de învățare. De asemenea, ei descoperit un nou mod de a se raporta la comunitatea locală, prin intermediul simțurilor: auz, miros, gust, tactil.

Bibliografie:
Chiorean M., Vescan E., Vișinescu V., ,,Monografia Viișorii. Trecutul și viitorul unui colț de țară românească”, Editura Casa Cărții de Știință, 2000, Cluj-Napoca.
 

Începutul poveștii...
    În luna februarie a anului 2020, Școala Gimnazială Viișoara a fost gazda, pentru o săptămână, a scriitoarei Cristina Andone. Cristina este scriitor și activist educațional. Cărțile sale au apărut la cele mai  importante edituri din țară și au fost vândute în 160.000 de exemplare. Autoarea a participat la festivaluri literare din țară și străinătate precum Salon Livre Paris, FILIT, International Bookfair of Goteborg. Printre cărțile publicate se numără ,,Nesupusele”, ,,Povești din padurea muzicală” (10 volume), ,,Cartea bunătății” și romanul ,,Plec”.  Din 2011, a organizat sute de ateliere de lectură în biblioteci, librării și școli în peste 20 de orașe și tot atâtea sate.
Și uite așa, într-o lună hibernală de februarie când nu se anunța nimic deosebit am devenit gazdele Cristinei care ne-a umplut de energie și ne-a animat imaginația aflată în amorțeală.

Cum s-a întâmplat...
    Cristina a organizat în cadrul școlii noastre 7 ateliere de lectură și creație pentru 107 elevi de la ciclul primar și gimnazial, un mini-teatru de păpuși și o prezentarea de carte- ,,Cartea bunătății”-, o carte despre echilibru, bunăvoință, împlinire (,,căci bunătatea este mai ales faptă, nu doar bune intenții”, spunea autoarea).
    Prin lectura cărții- care le-a fost oferită tuturor copiilor de către autoare cu dedicații personalizate și autograf- aceștia au fost puși în situația de a reflecta asupra a ceea ce înseamnă compasiunea, grija, negraba în a pune etichete, prietenia, generozitatea. Totodată, pentru prima oară copiii s-au aflat în preajma unei ,, scriitoare adevărate” având prilejul să descopere cum se desfășoară întreg procesul de creație literară.
La final, elevii au fost invitați să completeze chestionarul ,,Sfaturi bune. Așa cum se cuvine”. Chestionarul a cuprins următoarele cerințe:
 Ce sfaturi bune ți-au dat părinții tăi?
 Enumeră trei sfaturi bune de la bunici
 Și tu? Ce sfaturi bune i-ai da unui copil mai mic decât tine?
 Dar unui om mare? Ce sfaturi bune i-ai da?
 Imaginează-ți ca ai o baghetă magică pe care o poți folosi doar de 3 ori. Ce ai face ca să fie mai bine în satul tău?
 Imaginează-ți că vei scrie o scrisoare către tine, pe care să o deschizi când vei fi mare. Ce sfaturi ți-ai da? Gândește-te că peste 20 de ani îți vei îndeplini visul pe care îl ai acum despre tine. Gândește-te la ce ai vrea să nu fi uitat între timp. Ce probleme crezi că vei avea atunci când vei fi mare și de ce sfaturi s-ar putea să ai nevoie? Ce probleme crezi că va avea lumea și cum o vei putea ajuta? Ce speri să fi devenit în 2020 ca om? Cum speri să fi devenit satul tău, școala ta, țara ta?
     Și pentru că a dorit să simtă aroma de poveste din satul nostru, Cristina a luat, la pas, ulițele localității însoțită de elevi și profesori. Ea a  făcut cunoștință cu oamenii locului și poveștile lor și a fost încântată să descopere legenda întemeierii localității. O întâlnire memorabilă a fost cea cu doamna Letiția, învățătoare timp de 45 de ani în satul Urca și coordonatoarea vreme îndelungată a ansamblului de dansuri populare din localitate. Dar și vizita acasă la doamna învățătoare Norina unde a gustat mămăliga cu brânză în pături, jumări de slănină afumată  și a avut ocazia să vadă ștergare, peretare, lipidee țesute la război, cu modele tradiționale, vechi de zeci de ani și moștenite de la mama și bunica ei.

La final...
    Experiența trăită alături de copii, răspunsurile acestora la chestionar, vizitele în comunitate, dialogul cu cadrele didactice în pauzele dintre atelierele de lectură au constitui, pentru Cristina, muguri de inspirație pentru noua sa carte ,, Cartea Bunătății. Povești din Ardeal”. 
    Imaginea Cristinei este încă extrem de vie pentru noi, cadrele didactice, dar mai ales pentru elevi: zâmbitoare, plină de energie, cu floarea ei mare din material textil pe care și-o prindea în piept la începutul fiecărei activități, cu degetele lungi și fragile ținând în mâini un pix și o hârtie gata să noteze oricând un regionalism, o expresie, o vorbă a locului, o poreclă și mai ales o poveste despre ceva sau cineva.

Și povestea nu s-a terminat aici....
    În luna mai, vocea blândă a Cristinei ne anunța, prin telefon, că tocmai a ieșit de la tipar ,, Cartea Bunătății. Povești din Ardeal”  iar un colect conținând 130 de cărți cu autograf se îndreaptă spre noi. Ele au venit împreună cu un ,,raft cu bunătăți” constând într-o donație de 200 de cărți de literatură pentru elevi care au îmbogățit biblioteca noastră școlară.
    Da, suntem mândri că într-o mică măsură am contribuit și noi la această poveste și suntem parte din ea. ,,Cartea Bunătății. Povești din Ardeal”

Un alt final...
    Povestea noastră  ar fi trebuit să aibă un altfel de final. Un final care implica o reîntâlnire cu Cristina și lansarea ,,Cărții Bunătății. Povești din Ardeal” la noi la școală iar mai apoi în mai multe librării din Cluj și București. Dar pandemia a schimbat cursul poveștii noastre așa cum ne-a schimbat întreaga viață, viața noastră a tuturor, în ultimul an.

Ce am învățat…
    Fiecare loc are o poveste. Stă în puterea noastră- a dascălilor- să o descoperim, să o valorificăm și să o transmitem mai departe elevilor noștri prin intermediul activităților educative curriculare, extracurriculare și extrașcolare.