iTeach: Blog Camelia Lefter

Lectura ca experiență de învățare și dezvoltare personală în ciclul primar

Camelia Lefter — Fri, 07 Aug 2026 18:14:01 +0300

În contextul actual, în care elevii sunt atrași tot mai mult de tehnologie și de informația rapidă, cultivarea interesului pentru lectură reprezintă o prioritate în activitatea didactică desfășurată la ciclul primar. Formarea deprinderii de a citi cu plăcere începe încă din primii ani de școală, iar rolul cadrului didactic este esențial în transformarea lecturii într-o experiență atractivă și semnificativă pentru copii.
În anul școlar 2025-2026 am participat cu elevii clasei a II-a A la proiectul educațional național „CITESC!”, coordonat de Editura Ars Libri. Implicarea în acest proiect a constituit o oportunitate valoroasă de stimulare a interesului pentru carte și de dezvoltare a competențelor de comunicare, exprimare și înțelegere a textului literar.
Pe parcursul anului școlar, activitățile din cadrul clubului de lectură au fost organizate periodic, într-un mod atractiv și adaptat particularităților de vârstă ale elevilor din clasa a II-a. Fiecare întâlnire a fost pregătită astfel încât lectura să devină o experiență plăcută, interactivă și accesibilă tuturor copiilor. Activitățile au debutat prin prezentarea cărților și observarea ilustrațiilor, moment care a stârnit curiozitatea elevilor și i-a determinat să formuleze ipoteze despre conținutul poveștilor. Înaintea lecturii propriu-zise, elevii au fost încurajați să discute despre titlu, personaje sau întâmplări posibile, dezvoltându-și astfel imaginația și capacitatea de anticipare.
Lectura textelor s-a realizat atât prin citirea expresivă de către mine,profesorul, cât și prin participarea elevilor la citirea unor fragmente scurte. Pe parcursul lecturii, am realizat pauze pentru explicații, clarificarea unor cuvinte necunoscute și formularea unor întrebări menite să stimuleze înțelegerea textului și implicarea activă a elevilor. După lectură, elevii au participat la discuții libere despre întâmplările prezentate, despre comportamentul personajelor și despre mesajul textelor citite. Copiii au fost încurajați să își exprime propriile opinii, să relateze experiențe asemănătoare și să identifice emoțiile transmise de personaje.
Un rol important în desfășurarea activităților l-au avut fișele de lucru oferite pentru elevi și pentru cadrul didactic. Acestea au contribuit la consolidarea informațiilor și la verificarea înțelegerii textului într-o manieră atractivă și accesibilă. Elevii au rezolvat exerciții de identificare a personajelor, ordonare a întâmplărilor, completare de enunțuri, formulare de răspunsuri și realizare de desene inspirate din lectură.
De asemenea, activitățile au inclus momente creative și interactive, precum jocuri de rol, dramatizări, dialoguri între personaje, realizarea unor postere sau prezentarea cărților preferate. Aceste metode au contribuit la dezvoltarea comunicării, a colaborării și a încrederii în sine. Atmosfera din cadrul clubului de lectură a fost una relaxată și prietenoasă, elevii participând cu entuziasm la fiecare activitate. Interesul pentru cărți a crescut vizibil, iar lectura a devenit pentru mulți dintre ei o activitate așteptată cu bucurie.
Un aspect deosebit de apreciat a fost calitatea materialelor oferite de Editura Ars Libri. Cărțile au fost foarte bine realizate, ilustrate atractiv și adaptate nivelului de vârstă al elevilor din ciclul primar. Ilustrațiile viu colorate și textele accesibile au reușit să capteze atenția copiilor și să stimuleze imaginația și dorința de a citi.
Activitățile desfășurate în cadrul proiectului „CITESC” au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării elevilor. Prin intermediul lecturii, aceștia și-au îmbogățit vocabularul, și-au dezvoltat capacitatea de exprimare orală și scrisă și au învățat să își argumenteze opiniile. De asemenea, lectura a contribuit la dezvoltarea empatiei, a imaginației și a creativității. Elevii au învățat să identifice emoțiile personajelor, să analizeze comportamente și să facă legături între întâmplările din cărți și experiențele proprii.
Un alt aspect important observat pe parcursul proiectului a fost creșterea încrederii elevilor în propriile capacități de comunicare. Chiar și copiii mai timizi au început să participe activ la discuții și să își exprime părerile în fața colegilor. Prin activitățile realizate, lectura a devenit nu doar o sarcină școlară, ci o activitate plăcută, asociată cu descoperirea, jocul și colaborarea.
Proiectul educațional național „CITESC”, coordonat de Editura Ars Libri, a reprezentat o experiență educativă valoroasă atât pentru elevi, cât și pentru mine, profesorul. . Activitățile de lectură desfășurate în cadrul clubului de lectură au contribuit la dezvoltarea competențelor de comunicare, la stimularea imaginației și la formarea unei atitudini pozitive față de carte și lectură.
Consider că astfel de proiecte sunt extrem de importante în activitatea didactică, deoarece apropie copiii de universul cărților și transformă lectura într-o experiență atractivă și formativă. Prin intermediul cărților potrivite vârstei și al activităților interactive, elevii pot descoperi bucuria lecturii și pot dezvolta deprinderi esențiale pentru parcursul lor școlar și personal.
În concluzie, experiența trăită în cadrul proiectului „CITESC” a demonstrat încă o dată faptul că lectura rămâne una dintre cele mai eficiente modalități de formare intelectuală și emoțională a elevilor din ciclul primar.

Tradiții și obiceiuri românești în opera lui Ion Creangă

Camelia Lefter — Mon, 13 Jul 2026 18:55:30 +0300

Opera lui Ion Creangă valorifică într-un mod autentic și expresiv universul satului românesc tradițional, în care tradițiile și obiceiurile reprezintă repere fundamentale ale vieții comunitare. Acestea sunt surprinse mai ales în Amintiri din copilărie, dar și în poveștile și basmele sale, unde elementele de cultură populară sunt integrate firesc în structura narativă.
Un loc important în opera lui Creangă îl ocupă tradițiile legate de sărbătorile de iarnă. În „Amintiri din copilărie” este evocată atmosfera specifică Crăciunului, când copiii mergeau la colindat: „Mergeam cu colinda pe la case și eram primiți cu bucurie de gospodari.” Colindatul este o tradiție străveche, transmisă din generație în generație, având rolul de a aduce vestea Nașterii Domnului și de a întări legăturile comunitare. De asemenea, sunt sugerate și obiceiuri precum Plugușorul sau urările de Anul Nou, care simbolizează belșugul și speranța pentru anul ce urmează.
În opera lui Creangă, familia este principalul mediu de transmitere a tradițiilor. Relația dintre părinți și copii este guvernată de reguli clare și valori morale. În Capra cu trei iezi, întâlnim un model de educație tradițională bazat pe ascultare și respect: „— Să nu deschideți ușa nimănui până nu m-oi întoarce eu!” Această replică reflectă un obicei educativ fundamental: protecția copiilor și transmiterea normelor de comportament. De asemenea, pedeapsa aplicată în urma neascultării subliniază importanța respectării regulilor în comunitatea tradițională.
În „Amintiri din copilărie”, Creangă descrie școala tradițională și obiceiurile asociate acesteia. Relația cu dascălul era una bazată pe respect și autoritate: „La școală, dacă nu învățai, nu scăpai de pedeapsă.” Aceste practici reflectă mentalitatea vremii și rolul școlii în formarea caracterului. Deși metodele erau uneori aspre, ele făceau parte dintr-un sistem de valori bine stabilit.
Un alt aspect important îl constituie tradițiile culinare și obiceiul ospitalității. În opera lui Creangă, mesele sunt simple, dar încărcate de semnificație: „Ne adunam la masă și mâncam cu poftă din bucatele pregătite în casă.” Preparatele tradiționale, precum mămăliga, laptele sau colacii, reflectă specificul vieții rurale. Ospitalitatea este o valoare esențială: oaspeții sunt primiți cu bucurie și serviți cu cele mai bune bucate.
Munca reprezintă o componentă fundamentală a vieții tradiționale. În „Amintiri din copilărie”, copiii sunt implicați în activitățile gospodărești, învățând de mici responsabilitatea: „Fiecare avea câte o treabă de făcut în gospodărie.” Această tradiție a muncii colective contribuie la formarea caracterului și la integrarea individului în comunitate
În Povestea lui Harap-Alb, Creangă valorifică numeroase tradiții și credințe populare: inițierea eroului, ajutorul primit de la personaje fantastice, lupta dintre bine și rău. Drumul lui Harap-Alb este o reflectare a unei tradiții simbolice de maturizare: „Și a mers el multă lume, până a ajuns la împărăția lui Verde-Împărat.” Aceste elemente provin din folclor și sunt integrate într-o viziune artistică originală.
Viața comunitară este marcată de tradiții precum șezătorile, unde oamenii se adunau pentru a munci și a socializa: „La șezătoare se adunau fetele și flăcăii, povestind și lucrând împreună.” Șezătorile aveau un rol important în transmiterea tradițiilor orale, a cântecelor și a poveștilor, contribuind la coeziunea comunității.
Prin prezentarea detaliată a tradițiilor și obiceiurilor, opera lui Ion Creangă devine o veritabilă arhivă a culturii populare românești. Tradițiile religioase, familiale, școlare și comunitare sunt surprinse cu autenticitate, oferind cititorului nu doar o imagine a trecutului, ci și un model de valori durabile.

Inițierea elevilor în practicarea unui comportament moral civic într-o societate democratică

Camelia Lefter — Thu, 24 Jul 2025 16:45:21 +0300

Formarea caracterului moral și a conștiinței civice a elevilor reprezintă una dintre cele mai importante misiuni ale sistemului educațional modern. Într-o societate democratică, educația nu vizează doar transmiterea cunoștințelor academice, ci și modelarea unor cetățeni responsabili, toleranți, activi și implicați în viața comunității. Inițierea elevilor în practicarea unui comportament moral-civic este un proces complex, continuu, care începe de la cele mai fragede vârste și implică școala, familia și societatea.
1. Conceptul de moralitate și civism
Comportamentul moral presupune respectarea valorilor fundamentale ale binelui, adevărului, dreptății, empatiei și respectului față de semeni. Civismul, la rândul său, presupune atitudini și acțiuni prin care individul participă conștient și responsabil la viața democratică a societății: respectarea legii, participarea la procesele decizionale, implicarea în activități comunitare, respectul pentru diversitate și drepturile celorlalți.

2. Rolul educației în formarea comportamentului moral-civic
Școala are un rol esențial în formarea atitudinilor și comportamentelor moral-civice. Prin intermediul disciplinelor socio-umane (Educație civică, Educație socială, Religie, Istorie), elevii sunt familiarizați cu concepte-cheie precum: drepturile omului, democrația, libertatea, solidaritatea, responsabilitatea, justiția.
Profesorii contribuie la conturarea unui climat educațional pozitiv, bazat pe respect reciproc și cooperare, în care elevii învață nu doar teoretic, ci și prin exemplul personal al cadrelor didactice și prin activități practice: proiecte civice, dezbateri, voluntariat, simulări de procese democratice.
3. Metode de inițiere a elevilor în comportamentul moral-civic
Printre cele mai eficiente metode educaționale se numără:
• Discuțiile și dezbaterile pe teme morale și civice – dezvoltă gândirea critică și empatia.
• Studiul de caz – elevii analizează situații reale sau fictive și propun soluții morale.
• Jocul de rol – stimulează înțelegerea perspectivelor multiple și luarea de decizii etice.
• Activitățile de voluntariat – implică elevii în viața comunității și dezvoltă simțul responsabilității.
• Proiectele educative interdisciplinare – conectează valorile morale la realitatea cotidiană și la problemele sociale.

4. Familia și societatea – parteneri esențiali în educația moral-civică
Familia are rolul primordial în formarea valorilor morale, deoarece este primul spațiu în care copilul învață ce înseamnă respectul, iubirea, cinstea și responsabilitatea. La rândul său, societatea, prin media, biserică, organizații non-guvernamentale sau instituții publice, contribuie la consolidarea acestor valori sau, dimpotrivă, poate avea o influență negativă.
Un parteneriat real între școală, familie și comunitate este cheia pentru ca elevii să-și însușească și să practice comportamente morale și civice durabile.

5. Elevul – viitor cetățean activ al democrației
Într-o societate democratică, nu este suficient ca elevii să învețe despre valorile civice, ci este necesar să le exerseze prin implicare activă: participarea la consiliul elevilor, exprimarea opiniei, inițierea de proiecte sociale, susținerea drepturilor proprii și ale celorlalți. Doar astfel se formează cetățeni conștienți de rolul și puterea lor în societate.
Concluzie
Educația moral-civică este un proces esențial în formarea tinerilor ca membri activi, responsabili și etici ai societății. Școala trebuie să fie nu doar un loc de învățare, ci un model de democrație în acțiune, în care elevii să învețe să gândească, să aleagă și să acționeze în acord cu valorile morale și civice fundamentale.

Bibliografie
1. Dewey, John – Democrație și educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2010
2. Ionescu, Mihaela – Educația moral-civică în școală, Editura Aramis, București, 2015
3. Miclea, Mircea – Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004
4. Goleman, Daniel – Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, București, 2008
5. Curriculum național pentru Educație socială, clasele V–VIII, Ministerul Educației, 2017
6. ONU – Declarația Universală a Drepturilor Omului, 1948
7. Constituția României, 2003 (republicată)