Internetul, televiziunea, tehnologiile interactive ne alimentează cu o enormă bogăţie de informaţii noi, iar creierul şi restul organismului reacţionează la această stare de lucruri modificându-şi felul în care funcţionează. Gândim altfel, simţim altfel, ne amintim şi uităm altfel, dormim altfel, ba chiar visăm altfel decât acum câteva decenii, spun cercetătorii.
       E bine sau rău că se întâmplă asta? Deloc surprinzător, părerile sunt împărţite.
       Unii dintre specialişti apreciază pozitiv efectele tehnologiei media moderne asupra creierului. Astfel:
• ne organizăm mai eficient viaţa;
• nu mai suntem nevoiţi să învăţăm şi să ţinem minte o mulţime de lucruri;
• avem mintea mai liberă pentru a gândi mai profund la probleme fundamentale;
• economisim timp;
• facem cumpărături fără să ne deplasăm la magazine;
• ne relaxăm.

       Alţi specialişti cred că, dimpotrivă, extinderea tehnologiei în viaţa noastră duce la:
• reducerea atenţiei, răbdării;
• reducerea creativităţii când e vorba de acţiuni din alte sfere decât cea digitală;
• dependenţă;
• reducerea abilităţilor sociale;
• stres, dureri de cap, iritabilitate, insomnie, slăbirea vederii, oboseală generală, slăbirea sistemului imunitar, scăderea libidoului, tulburări ale ciclului menstrual, tulburări hormonale etc.

       Iată câteva exemple care arată că impactul lor asupra noastră este real şi profund.

Visăm în culori
       Studii realizate în prima jumătate a secolului XX, sugerau că, înainte de apariţia televiziunii (alb-negru, pe vremea aceea), oamenii visau mai mult în culori şi că expunerea la  imaginile transmise de televizoarele alb-negru a fost corelată cu o multiplicare a viselor alb-negru. Ulterior, odată cu apariţia cinematografiei şi a televiziunii în culori, ne-am întors la visele colorate, conform unor studii realizate în 2008 la Universitatea Dundee, Marea Britanie şi 2011 de către American Psychological Association.

Sindromul „vibraţiei fantomă”
       Vi s-a întâmplat să aveţi impresia că vă sună telefonul mobil (sau că vibrează) şi, verificând, să constataţi că nu era nici vorbă de aşa ceva? Li se întâmplă multora: 89% dintre cei 290 de studenţi chestionaţi în cadrul unui studiu din 2012, publicat în Computers and Human Behavior, au declarat că au resimţit această impresie, iar un sondaj efectuat în rândul personalului dintr-un spital a produs rezultate similare.
       Probabil, creierul uman şi-a modificat „setările” în ceea ce priveşte sensibilitatea la anumiţi stimuli, astfel încât poate lua diferite senzaţii fizice drept o vibraţie a telefonului.

Somn şi veghe
       Lumina cu conţinut mare de radiaţii albastre emisă de ecranele dispozitivelor electronice are un efect pertubator intens asupra orarului de somn, iar prin aceasta are imapct asupra fiziologiei organismului, de la funcţionarea sistemului imunitar şi secreţia hormonilor de stres până la metabolism şi riscul de cancer.
       Pe termen lung, un somn prost este asociat cu numeroase afecţiuni precum boli de inimă, depresie, diabet, tulburări de memorie.

Memoria şi atenţia nu mai sunt cum erau odată...
       Nu se poate nega uriaşa importanţă pe care a avut-o cultura orală în viaţa omenirii, iar aceasta se baza pe memorizarea a nenumărate poveşti, legende, poeme, cântece, descântece, reţete de leacuri etc., care s-au transmis astfel prin veacuri, de la o generaţie la alta. Dar în lumea computerelor şi a motoarelor de căutare de ce ne-am mai obosi să ţinem minte?
       Studiile au arătat că memoria, capacitatea de a face calcule simple, atenţia pe termen mai lung au avut de suferit de pe urma internetului şi a reţelelor de socializare.
       Acest fenomen îi îngrijorează pe specialiştii în educaţie, deoarece este frecvent în rândul copiilor şi al adolescenţilor, iar creierele acestora, înzestrate cu o mare plasticitate, se adaptează acestui mod superficial, dar foarte răspândit, de a lucra, nemaiputând astfel să-şi dezvolte corespunzător capacitatea de concentrare.

Jocurile video au efecte pozitive şi negative
       Un studiu din 2013 arăta că jocurile video ce presupun ochirea şi „împuşcarea” adversarilor virtuali îmbunătăţesc capacităţile vizuale legate de percepţia spaţială, precum şi capacitatea de luare rapidă a deciziilor. Alte studii arată că, adesea, împătimiţii jocurilor pe calculator au, de asemenea, o coordonare ochi-mână mai bună, ca şi o capacitate mai mare de a percepe contrastul dintre diferite obiecte din mediu, într-un ambient cu lumină scăzută.
       Jocurile complexe, de strategie,  pot îmbunătăţi flexibilitate cognitivă a creierului - capacitatea de a  trece cu uşurinţă de la o sarcină la alta, un efect evident mai ales în cazul unor subiecţi mai vârstnici.
        Acum, reversul monedei: acelaşi studiu arăta că practicarea acestor jocuri poate stimula comportamentul impulsiv sau chiar agresiv în viaţa reală.

Şi totuşi, devenim mai creativi
       Tehnologia digital facilitează angajarea oamenilor – artişti sau nu – în activităţi creatoare. Spre deosebire de privitul la televizor – îndeletnicire pasivă – mediile de socializare îl implică activ pe utilizator, îndemnându-l să interacţioneze într-un mod nou cu textele şi imaginile, stimulând împărtăşirea informaţiei şi a emoţiilor asociate cu aceasta şi încurajând astfel înclinaţia utilizatorilor de a crea, de „face” ceva ei înşişi şi de a împărtăşi cunoaşterea respectivă, fie că e vorba despre a pune poze, fie de a scrie o recenzie despre o carte, a redacta un articol sau a da sfaturi privind un proiect de bricolaj.

Modificarea interacţiunii creier-deget mare
       Expedierea de mesaje text, consultarea paginilor de internet şi accesarea e-mailurilor de pe telefoanele mobile reprezintă activităţi care au capacitatea de a modifica interacţiunea dintre creier şi degetul mare, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Zurich şi ETH Zurich.
        Profesorul Arko Ghosh spune că rezultatele studiului sugerează faptul că mişcările repetitive efectuate pe ecranele tactile ale telefoanelor inteligente remodelează procesele senzoriale de la nivelul mâinii, prin actualizările zilnice ale modului în care vârfurile degetelor sunt reprezentate în creier şi că utilizarea telefoanelor inteligente reprezintă un mod ideal de a explora "maleabilitatea" creierului uman.

https://www.descopera.ro/cultura/12308645-cum-ne-a-schimbat-tehnologia-creierul-7-moduri-in-care-se-manifesta-transformarea
https://www.csid.ro/health/sanatate/tehnologia-utila-sau-periculoasa-4037253
https://www.csid.ro/health/noutati-sanatate/utilizarea-telefoanelor-inteligente-modifica-interactiunea-dintre-creier-si-degetul-mare-14061515/