Este adresat elevilor de gimnaziu pe care îi ajută să înțeleagă interdependența dintre modul în care oamenii folosesc resursele pe care le au la dispoziție și calitatea vieții și a economiei.

Proiectul poate fi accesat de pe platforma https://lms.jaromania.org/ și îi ajută pe elevi să răspundă la întrebări de genul:

Ce resurse folosim în viața de zi cu zi?
Ce resurse sunt folosite de companiile din zona în care trăim?
Sunt acestea ușor regenerabile?
Cum poate fi asigurată o dezvoltare sustenabilă?

Elevii înțeleg că, pentru a putea funcționa, o comunitate se bazează pe elemente precum apă, electricitate, combustibil, alimente, utilaje etc. Folosirea acestora poate, însă, crea probleme mediului înconjurător (ape reziduale, poluare, deșeuri).

Succes!

https://refeproject.eu/wp-content/uploads/2022/07/REFE_Test_Personal-Ecological-footprint-_Romanian.pdf 

Calculatorul amprentei ecologice din cadrul Proiectului REFE vă oferă șansa să încorporați la clasă, cu ușurință, impactul pe care toti îl avem asupra mediului, implicându-i direct pe copii în activitate. Calculatorul amprentei ecologice este unul manual, sub forma unui test, completarea acestuia durează aproximativ 5-10 minute și cuprinde întrebări coerente și rezultate imediate.

Calculatorul amprentei ecologice este disponibil în 3 limbi (română, engleză, germană) și poate fi descărcat GRATUIT de la acest link: www.tinyurl.com/refefootprint

Găsiți aici link-ul către playlistul filmului  documentar (Teatrul Vienez de Copii):

https://www.youtube.com/watch?v=cxA2tguh_ww&list=PLE9p6HHq7ovpoDhjdhRiZzo_tAAd1vk9C

https://edu.sellification.org/produs/91/curs-special-11-gdpr 

 Consider că avantajul unui padlet ar fi acela că rămâne deschis completărilor ulterioare de către participanții la proiect și, de asemenea, deschis aprecierilor copiilor sau sugestiilor lor, referitor la materialele prezentate.

Eveniment organizat de Asociația HoltIS în cadrul proiectului „Improving
parenting and child participation: facilitating transition from lower to upper
secondary education - National Parenting Level”, în parteneriat cu
Reprezentanța UNICEF în România

Definiția traficului de persoane potrivit Directivei UE 2011/36/UE -
“Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane,
inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate
sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin
răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea
de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase
pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra
alteia, în vederea exploatării.”

https://edpuzzle.com/media/6005bd63edf19742849d6442

https://www.earthproject.org/plasticproject

Plastics are derived from materials found in nature, including natural gas, oil, coal, minerals, and plants (e.g. rubber from a rubber tree is a plastic). Different types of plastics are created in different ways.

The term plastic generally can be described as material formed and molded under heat and pressure. Polymers are the chemical class of materials that form modern plastics.

It is important the relationships between:

Atoms: smallest units of matter
Molecules: groups of atoms bonded together
Polymers: chains of repeating smaller molecules (called monomers) that are linked together
Polymerisation: the process of combining monomers by heat and pressure
This is the reason many plastics begin with “poly-”, such as polyethylene, polystyrene, and polypropylene. Though there are other types of polymers, plastics are one of the most common and known to be lightweight, strong, and useful.

Material informativ: https://youtu.be/ggh0Ptk3VGE

O supermemă este o credință, gând sau comportament care ajunge să fie atât de larg răspândit și de puternic înrădăcinat, încât anulează orice alte credințe și comportamente dintr-o societate (în economie, justiție, natură, educație, religie). Exemple de supermeme care au ajuns obstacole în calea progresului: convingerea că lumea este plată, că Soarele se învârte în jurul Pământului etc.
Când omul este confruntat cu o complexitate care îi depășește potențialul biologic al creierului, acesta devine o posibilă victimă a unor ideologii neverificate. Cu cât mai complexă este problema, cu atât e mai dificil pentru om să dobândească cunoștințele necesare pentru a lua o decizie corectă, în timp util.
Supermemele sunt create de om, impuse de om și susținute de om, deci ele pot fi evitate și demontate. Un prim pas este conștientizarea lor.
„Oamenii care înțeleg memetica vor avea un avantaj în plus în viață, pentru că nu se vor lăsa manipulați sau păcăliți” (R. Brodie).
Istoria omenirii este plină de exemple în care credințe înrădăcinate au fost răsturnate de forța unei descoperiri sau inovații: Tabelul Periodic al elementelor, ADN-ul, internetul, Originea speciilor a lui Darwin, Carta drepturilor etc.
Omenirea deține astăzi tehnologii, idei, invenții pentru a rezolva cele mai mari provocări și totuși supermemele formează o barieră irațională între ceea ce credem și ceea ce trebuie să facem. Cei mai mulți oameni sunt de acord că trebuie să facem ceva în privința emisiilor de carbon. Dar suntem împotriva unor prețuri mai mari la benzină sau a obligativității de a cumpăra mașini mai mici. Opoziția irațională în fața oricăror soluții are consecințe catastrofale pentru mersul înainte al progresului.
Când comportamentul opozițional este doar o memă, tencitatea și dovezile sunt suficiente pentru ca soluțiile raționale să triumfe. Dar atunci când opoziția evoluează și devine o supermemă se poate ca soluțiile în fața celor mai mari amenințări să nu fie aplicate, pentru că resursele necesare învingerii opoziției sunt prea mari. Rezultatul – nicio hotărâre, nicio acțiune, niciun progres.

„Atunci când vântul își schimbă direcția, unii construiesc ziduri, alții construiesc mori de vânt” (proverb chinezesc). 

Pentru omenire vântul și-a schimbat direcția și era în care trăim este o eră în care ecosistemele și alegerile noastre politice solicită găsirea unei modalități de a asigura o energie curată viitorului, protejând lumea naturală.

Bibliografie:
1. Rebecca D. Costa, “Ultimul avertisment”, Editura Trei,  București, 2012