<![CDATA[iTeach: Blog Carmen-Lidia Nistor]]> https://iteach.ro:443/pg/blog/carmen.nistor/archive/1706738400/1709244000?view=rss https://iteach.ro/pg/blog/carmen.nistor/read/153865/erasmus+-ka1-active-educators-cultivating-futures Wed, 21 Feb 2024 09:53:06 +0200 https://iteach.ro/pg/blog/carmen.nistor/read/153865/erasmus+-ka1-active-educators-cultivating-futures <![CDATA[Erasmus+ KA1: Active Educators Cultivating Futures]]> Obiectivele proiectului:
creșterea incluziunii sociale în randul elevilor
crearea unui compendiu de bune practici în domeniul incluziunii sociale
dezvoltarea curriculumului școlar din perspectiva incluziunii sociale

Grupuri țintă:
elevii școlii, părinții acestora, profesorii școlii, dar și din alte școli și comunitatea.

Rezultatele învățării:

Experiențele de învățare vor contribui la dezvoltarea profesională a participanților la cursurile de formare, ceea ce va duce la îmbunătățirea procesului instructiv-educativ. 

Aceste cursuri vor facilitatea dorința de dezvoltare personală și profesională a cadrelor didactice.

Participanții vor obține o înțelegere mai profundă a stereotipurilor și a discriminării și vor afla soluții practice de stopare și diminuare a violenței și fenomenului de bullying în rândul elevilor.
Activitățile de formare îi vor ajuta pe participanți să își dezvolte abilitățile de coaching și cum pot fructifica inteligența emoțională a elevilor pentru a le veni în ajutor în procesul lor de dezvoltare personală, socială și emoțională.

Curs 1:
Preventing Bullying and Violence
Prevenirea agresiunii și a violenței

Temele abordate în cadrul cursului au fost:

Introducere în bullying și violență: În acest prim pas, profesorii ar trebui să învețe să recunoască semnele de bullying și violență, să înțeleagă motivele care stau la baza acestor comportamente și să fie conștienți de impactul negativ pe care îl au asupra elevilor.
Înțelegerea agresiunii și a violenței: Profesorii ar trebui să aprofundeze cunoștințele despre agresiune și violență, inclusiv tipurile lor, factorii care le pot genera și profilul tipic al victimelor și agresorilor. Acest lucru îi va ajuta să abordeze problemele cu empatie și înțelegere.

Prevenirea agresiunii și a violenței: Este important să învățați strategii și tehnici de prevenire a agresiunii și violenței în școală. Aceasta ar putea include dezvoltarea unor politici și proceduri anti-bullying, precum și promovarea unei comunicări eficiente între profesori, elevi și părinți.
Hărțuirea cibernetică (Cyberbullying) și siguranța online: În era digitală, este esențial să abordați problema hartuirii cibernetice și să învățați cum să promovați siguranța online printre elevi. Profesorii ar trebui să fie conștienți de tehnologiile folosite și să ajute elevii să înțeleagă consecințele acțiunilor online.
Dezvoltarea unei culturi anti-bullying: O cultură anti-bullying în școală implică promovarea valorilor precum respectul, empatia și încrederea. Profesorii pot juca un rol esențial în promovarea acestor valori și în crearea unui mediu în care bullying-ul este inacceptabil.

2023-1-RO01-KA122-SCH000144413
Proiect desfășurat în perioada: 01/09/2023 - 31/08/2024

]]> Carmen-Lidia Nistor https://iteach.ro/pg/blog/carmen.nistor/read/153838/fobia-sociala Tue, 20 Feb 2024 19:16:35 +0200 https://iteach.ro/pg/blog/carmen.nistor/read/153838/fobia-sociala <![CDATA[Fobia socială]]> Fobia socială este cea mai spectaculoasă și invalidantă dintre toate formele de anxietate socială. Fobia este o teamă puternică, intensă, irațională, de necontrolat stârnită de unele situații. Persoana care manifestă o fobie față de un anume obiect și organizează viața astfel încât să evite obiectul fricii sale. Astfel, intensitatea reacției anxioase și strategiile de evitare deosebesc simpla teamă de o fobie adevărată. Cei care nu iubesc și manifestă sentimente dezagreabile când dorm într-o casă veche și despre care se știe că este locuită de insecte verifică cearceaful, dacă văd gândacii și îi omoară și apoi adorm ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Dacă individul suferă de o fobie de gândaci refuză o invitație la țară la prieteni negăsind o modalitate de a se apăra de gândaci.
Același lucru se întâmplă și în cazul fobiilor sociale. Mica teamă manifestată de unii indivizi care trebuie să vorbească în public este o versiune îndulcită a panicii violente care îl dezarmează pe fobicul social imediat ce trebuie să înfrunte privirea critică a celuilalt. Cel care este catalogat ca fobic social are o teamă persistentă de una sau mai multe situații în care este expus unei posibile observări atente din partea celuilalt și se teme că va acționa umilitor. El va evita pe cât posibil astfel de situații și va avea o mare anxietate la apropierea lor. Această tendință spre evitare interferează cu viața profesională, cu relațiile sociale comune.

Întrebare: Cum credeți că putem să sprijinim persoanele care se confruntă cu fobii sociale pentru a-și depăși temerile și a-și îmbunătăți calitatea vieții?

]]> Carmen-Lidia Nistor https://iteach.ro/pg/blog/carmen.nistor/read/153837/vointa Tue, 20 Feb 2024 19:12:19 +0200 https://iteach.ro/pg/blog/carmen.nistor/read/153837/vointa <![CDATA[Vointa]]> Voința este motorul intern al tuturor activităților noastre. Avem nevoie de voință în realizarea scopurilor și idealurilor pe care ni le propunem. Omul este ajutat de voință în dirijarea și ordonarea întregii sale vieți.
Actul voluntar este pentru întreaga viață socio-culturală a omului, impregnată axiologic, ceea ce reprezintă instinctul pentru viața pur biologică. La individul echilibrat toate procesele psihice și trăsăturile de personalitate sunt rezultat al acțiunilor voluntare, altfel spus sunt supuse conștient la realitate.
Importanța voinței rezultă din faptul că omul este ființă rațională și prin urmare trebuie să conștientizeze exact scopul acțiunilor, trebuie să-l analizeze critic și să întrevadă posibilitățile și mijloacele de realizare a lui. Despre voință nu putem vorbi decât atunci când acțiunea mentală se transpune practic în existență și numai când această transpunere are la bază rațiunea.
Omul trebuie să învețe să se stăpânească și să se controleze pe sine pentru ca instinctele sale, întregul său organism să învețe să asculte de el și să-l ajute să devină un om integru. Vorbim de acțiuni dirijate de voință atunci când individul conduce prin intermediul voinței acțiunile sale, și nu când este condus de o voință ce nu este filtrată de gândire, de rațiune. În acest din urmă caz facem referire la acțiuni involuntare, produse în mod automat, dirijate de o voință condusă de simțuri, de instincte.
Cu toate că unii oameni au dorințe puternice nu au reușit niciodată să-și ducă până la capăt idealurile. Acest lucru se datorează în primul rând voinței care se pare că în cazul lor nu are o intensitate optimă. Energia pe care individul o resimte la nivelul aspirațiilor și dorințelor sale trebuie transformată într-o energie conștientă canalizatoare spre realizarea practică a scopurilor.
Voința are un rol definitor în conturarea destinului persoanei. Nimic înălțător nu poate fi obținut fără aportul său.

]]> Carmen-Lidia Nistor