PROIECT  NAŢIONAL
EDUCAŢIE PENTRU SĂNATATE

ÎMPREUNĂ PENTRU SĂNĂTATEA               COPIILOR NOŞTRI

Prof. Rîşnoveanu Nicoleta
       Grupa,, Ciupercuţe’’
G.P.P. nr. 10 Ciupercuţa, Buzău.

ALIMENTAŢIE  SĂNĂTOASĂ, ACASĂ  DAR ŞI LA GRĂDINIŢĂ
PRIN METODE DE BUNE PRACTICI.

O persoană sănătoasă trăieşte în armonie cu sine, cu semenii, cu mediul înconjurător.
Drepturile copilului:
,,Familia constituie elemental fundamental al societăţii. Ea ocroteşte copilul şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii.” (Declaraţia Universală a Drepturilor omului, art. 1)
Educaţia pentru sănătate reprezintă o verigă a educaţiei pentru societate. Sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un mod de viaţă echilibrat. Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate din fragedă vârstă pentru a pătrunde cât mai adânc în modul de viaţă cotidian. Optimizarea activităţilor de educaţie pentru sănătate  se poate realiza şi prin folosirea proverbelor şi zicătorilor, în cadrul activităţilor de lectură după imagini, poveşti, povestiri, basme, precum şi diferite situaţii adaptate programului zilnic desfăşurat în grădiniţă. Multe proverbe şi zicători pot fi adaptate unor situaţii ivite prin activităţile practice, artistico-plastice făcându-se referiri la modul cum au lucrat, cum s-au comportat.

GHICITORI
Te consultă şi-ţi prescrie                                             Mărul, para ,şi căpşuna
Potrivita doctorie                                                        Piersica, cireaşa, pruna
Cum să nu fi bucuros                                                         Strugurele cel zemos,
Când te face sănătos (medicul.)                                Pepenele cel gustos,
                                                                                Împreună au un nume,
                                                                                Ştiţi voi care e anume? (fructe)

O altă metodă de abordare in cadrul activităţilor de Educaţie pentru sănătate o constituie jocurile didactice, convorbirile, textele literare, cântecele, jocurile de rol, activităţile interdisciplinare, concursurile cu teme de sănătate, imaginile ppt, activitaţi integrate, dramatizări etc.
Jocuri: Spune la ce foloseşte, Săculeţul cu surprize, De-a cofetarii, De-a  brutarii, La dentist, La spital.
Texte literare:Murdărica, Ce-i bine şi ce-i rău?, Praful –Fl. Iordache, Maricica  de Luiza Vlădescu, Iedul cu trei capre de Octav Panciu Iaşi,etc
Convorbiri:  Curăţenia-mama sănătăţii, Microbii-duşmanii noştrii, Minte sănătoasă în corp sănătos. Ce mâncăm , cum mâncăm?
Cântece: A plecat mama la piaţă, Batista.
Activitaţi practice constituite din următoarele exemple: Ştim să primim musafiri?, La ziua unui coleg, Arănjăm masa.
La domeniul Ştiinţă se pot realiza jocuri didactice despre sănătate pe diverse teme de legume, fructe, etc,  exerciţiu cu material individual, de descompunere şi compunere a unui număr, fişe de lucru, labirinturi pentru copii isteţi.
Elefănţelul curios - poveste  pentru copii.
A fost odată, demult, un elefănţel foarte curios. Într-o  zi s-a trezit cu o nouă întrebare:  ,,Ce mănâncă crocodilul seara?”
Aşa că a plecat prin pădure să întrebe animalele şi s-a întâlnit cu ursuleţul şi-l întreabă:
-Ursuleţule, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns ursuleţul, dar du-te la lac şi vei afla.
Şi a plecat mai departe elefănţelul să caute lacul .Pe drum s-a întâlnit cu o broscuţă:
-Broscuţo, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar elefănţelul s-a intâlnit cu şarpele boa:
-Şarpe, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar uite lacul aici, sunt sigur că vei afla răspunsul.
Tocmai atunci ieşea din apă crocodilul. Elefănţelul s-a apropiat de el, dar nu ştia că vorbeşte chiar cu crocodilul:
-Scuză-mă te rog, ştii cumva ce mănâncă crocodilul seara?
Crocodilul şiret îi spune:
-Vino mai aproape să-ţi spun la ureche să nu ne audă nimeni. Elefănţelul s-a apropiat şi crocodilul – haţ! l-a apucat de nas, că pe vremea aia elefănţelul avea nas ca toate nasurile, micuţ aşa ca al tău.
Şi cum se chinuia bietul elefănţel să scape din gura crocodilului a venit repede, repede şarpele boa, care se afla în apropiere şi a început să-l tragă pe elefănţel de coadă. Şi atâta a tras crocodilul de nas şi şarpele boa de coadă, că până la urmă şarpele a reuşit să-l salveze pe elefănţel, dar nasul i se întinsese atât de tare că aproape îi atârna pe jos. Şi uite aşa, de atunci are elefănţelul trompă.
Alte exemple practice:
Parteneriat Educaţional pentru sănătate în colaborare cu Clinica Sante Buzău .
-Vizită la Clinica Sante.
-Intâlnire cu un cadru medical in incinta grădiniţei.
-Program artistic de educaţie pentru sănătate.
-Concurs de cunoştinţe ,,Micii sanitari”,faza pe unitate, dar şi faza judeţeană.
Sfaturi pentru a fi sănătos:
-Spală-te pe mâini înainte de a te aşeza la masă!
-Dinţii trebuie spălaţi după fiecare masă.
-Nu-ţi roade unghiile, nu introduce degetele în nas, nu introduce nici un obiect în urechi.
-Nu împrumuta obiecte de uz personal.
-Fructele se spală înainte de a fi consumate.
-Mănâncă cât mai multe legume proaspete.
O metodă de fixare, consolidare şi evaluare .
-Desenaţi un fruct sau se dă desenul .
-Compartimentaţi-l
-Desenaţi în fiecare compartiment, vitaminele pe care le conţine.
O altă metodă.Blazonul –produse din grâu.
Avem desenat un spic de grâu.
Găsiţi împreună produsele realizate din grâu.Desenaţi sau aşezaţi imagini cu produse obţinute din grâu. Produse: pâine, prăjituri, covrigi, făină, griş, fidea, macaroane, biscuiţi, etc.
Imagini din timpul activitaţilor: La ziua unei fetiţe, La spălător, Activitate practică.

Plantele medicinale fac parte din Farmacia Verde a Naturii.

În natură le găsesc
Pentru ceai le folosesc.(plante medicinale)

-Gălbenelele- filimica. Se folosesc :florile,tulpinile,şi frunzele.Boli:grăbeşte vindecarea rănilor, boli de ficat, stomac, intestine.etc.
-Teiul. Se folosesc florile.Boli: calmant în crizele de tuse,astm, astenie, bronşite, insomnii, durere de cap.
-Izma bună-menta. Se folosesc: frunzele  Şi părţile înflorite din vârful tulpinii.Boli:infecţii la stomac şi intestine, diaree, stări de vomă.
-Sunătoarea –pajarniţă.Se folosesc : florile şi frunzele.Boli: dureri de stomac,boli de ficat, boli de rinichi.
Vulpiţa Hoţomană.

            1.Hoţomana, roşcovană 2. Plânse vulpea mea spăşită
Umblă noaptea la poiată.     Că acuma-i pocăită.
Dar a prins-o tanti Miţa     Şi suspină şi se vaită,
Şi i-a scărmănat blăniţa.    Ea mănâncă pui de baltă.

3.Ţipă că doar ţine post  4.-Eu acum vă dau de ştire,
Şi se vaită fără rost.                           Mă retrag la mănăstire,
Ea tot strigă-n gura mare,     Mure, fragi, năut şi linte,
Să audă fiecare.     Voi mânca de-acu-nainte.

,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de povăţuitor.’’

Bibliografie: -Alexandrina Popovici Domnul ,,Doctor Muşeţel’’
-J’ pizza pentru cei mici.
-Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu,Mihaela Fulga
Metode interactive de grup.,Ghid metodic.

Educaţia incluzivă are în vedere îndepărtarea sau diminuarea barierelor de orice tip din calea învăţarii şi participarea în egală măsură a tuturor copiilor,  acordându-se o atenţie specială celor din familii cu grad de vulnerabilitate sau cu un risc de excluziune şi marginalizare. Grădiniţa incluzivă şi interculturală este o grădiniţă deschisă tuturor , cu un curriculum care reprezintă diversitatea culturală a populaţiei locale, în care fiecare copil beneficiază de acces egal la o educaţie de calitate.
Promovarea educaţiei incluzive este o direcţie importantă a reformei educaţiei în România, inclusiv a reformei educaţiei timpurii.
Educaţia incluzivă implică o participare activă a copiilor la educaţie, indiferent de mediul cultural al familiilor lor şi de comunităţile din care provin , necesită o schimbare fundamentală de atitudine faţă de responsabilitaţile sistemului de învăţământ, inclusiv la nivelul preşcolar, din partea cadrelor didactice şi a comunităţilor , dar mai necesită şi cunoştinţe specifice, capacităţi şi strategiei educaţionale adaptate.  Acest tip de educaţie presupune o abordare participativă a cooperării între cadre didactice, între cadre didactice şi copii, între copii,  părinţi şi administraţia educaţională.Dacă un grup minoritar situat într-o societate majoritară îşi pierde identitatea propie şi se deschide spre comunicare cu restul societăţii,avem o situaţie de asimilare. Dacă pierderea identităţii este însă asociată cu izolare faţă de restul societăţii avem situaţia de marginalizare. Dacă grupul îşi menţine şi dezvoltă o identitate culturală proprie stabilă şi puternică, dar nu promovează relaţii de comunicare cu restul societăţii,  avem o situaşie de separare, iar dacă aceasta este impusă de majoritate , vorbim de segregare.
Situaşia dezirabilă este însă cea de integrare, în care cele două grupuri, minoritar şi majoritar, îşi menţin şi dezvoltă propriile identităţi culturale, angajându-se totodată în procese de comunicare interculturală.
Romii sunt, fără îndoială, o minoritate cu statut particular, nu doar în România, ci şi la nivel european. Definitoriu pentru cultura dominantă  în ceea ce priveşte mentalitatea faţă de romi este stereotipul, în majoritatea cazurilor negativ, conducând la stigmarea identităţii rome , la  internalizarea acestui stigmat şi la negarea, de multe ori, de către unii romi, a apartenenţei la etnia romilor.
Discriminarea poate fi de mai multe tipuri . Discriminare directă este cel al refuzului înscrierii copiilor romi la o anumită grădiniţă. Discriminarea indirectă dezavantajează anumite persoane. Un exemplu poate fi achiziţionarea de către părinţi a unor materiale educative cu costuri ridicate ceea ce are drept consecinţă concentrarea copiiilor proveniţi din medii defavorizate  în grădiniţe care nu au astfel de solicitări. Discriminarea structurală se referă la slaba reprezentare a unor categorii de persoane în anumite domenii. Un element esenţial în tentativele de combatere a discriminării este legat de stimularea conştientizării discriminării, atât de către cei care o produc, cât şi de către victime.
Modalităţi concrete ce pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei ar putea fi –oferirea de exemple pozitive de romi auto-identificaţi, deci care îşi asumă
Identitatea romă cu reuşită profesională şi socială, să pună copiii romi de a experimenta atitudini pozitive ale celorlalţi, să permită celorlalţi să depăşescă stereotipurile şi prejudecăţile vehiculate la nivelul societăţii.
Întregul proces educativ din serviciile de educaţie timpurie va avea în vedere formarea la fiecare copil a unei imagini de sine pozitive,  care să includă dimensiunea apartenenţei etnoculturale, dezvoltarea unei atitudini pozitive la toţi copiii faţă de cei cu apartenenţe culturale diferite şi faţă de diversitate în general. Copiii care au nevoi speciale trebuie susţinuţi suplimentar datorită apartenenţei la grupuri defavorizate din punct de vedere social sau cultural. Activităţile educative scot in evidenţă în mod echilibrat faptul ca între copii există atât asemănări cât şi diferenţe. Un cadru didactic modern se asigură că toţi copiii se simt speciali şi apreciaţi.Prin formularea de aprecieri pozitive cu orice ocazie, fără a compara copiii între ei, fără a crea ierarhii de grup, pot fi cocepute activităţi prin care fiecare copil să fie pus în situaţia de a se simţi special. Dacă o sarcină nu este realizată, în loc să spunem data viitoare să te străduieşti mai mult, putem opta să concluzionăm ,,va trebui să găsim o metodă mai bună prin care să înveţi să faci asta’’.Includerea unor legături cu cultura romilor va avea un efect pozitiv asupra stimei de sine a copiilor romi, dar va facilita şi învăţarea şi va dezvolta atitudini pozitive ale celorlalţi copii.
Este utilă implicarea unor adulţi romi care pot reprezenta modele de succes cu care să se identifice copiii romi, de exemplu tineri romi care îşi asumă apartenenţa la etnia romilor şi care, eventual, vorbesc limba romani.
Cadrele didactice care lucrează cu copii romi au nevoie de eforturi suplimentare de a stabili o relaţie de comunicare eficientă şi de colaborare cu părinţii romi.Vizitele la domiciliu pot reprezenta o modalitate de a cunoaşte diferite aspecte care să ajute la înţelegerea mediului familial al copiilor romi. Cadrul didactic are responsabilitatea de a gestiona situaţiile conflictuale între copii şi cele care implică părinţii copiiilor din grupa.
Părinţii pot fi invitaţi să se implice în conceperea şi susţinerea unor activităţi voluntare la grădiniţă. Poate fi vorba de :
-asistenţă directă , zugrăvire, donaţie de haine, reparaţii,etc.
-însoţirea copiilor cu ocazia excursiilor,
-strângerea de fonduri cu scopuri caritabile,
-dezbateri tematice pe teme de interes pentru părinţi,
-organizarea de evenimente sociale sau culturale,
-persoană resursă într-o anumită învăţare.
Activităţile care pot fi propuse părinţilor trebuie să fie multiple, variate şi să corespundă diferitelor nevoi şi posibilităţi pe care le au aceştia.
Pentru a motiva părinţii să dezvolte o legătură strânsă cu grădiniţa este esenţială recunoaşterea, atât în cadrul interacţiunilor individuale , cât şi în public, atunci când este posibil, a contribuţiei părinţilor, oricât de modestă ar fi aceasta, cu atenţie însă la faptul că aceste aprecieri să nu genereze frustrări şi diviziuni în rândul părinţilor. În oferta grădiniţei pot fi incluse şi activităţi adresate direct părinţilor, sesiuni de consiliere individuală sau de grup, activităţi de dezvoltare a coeziunii grupului,  cursuri şi informări pe teme legate de creţerea copiilor sau pe teme de dezvoltare personală.

Prof.preşcolar
Rîşnoveanu Nicoleta
GPP.Nr.10 Buzău

Bibliografie:
Proiectul pentru
Educaţie Timpurie  Incluziva

• Tara mea... vazuta de artisti

Rezumatul proiectului:

• Proiectul îşi propune să se ocupe de prezentarea tarii fiecarui participant din perspectiva artistica (pictura, muzica, literatura, film).

Parteneri:

• Licee din Europa

Limba de lucru:

• Limba engleza

Scop:

• Proiectul are ca scop însuşirea cunoştinţelor despre arta europeana, cultivarea sentimentului de admiraţie şi respect faţă de artisti;cultivarea gustului pentru frumos şi autentic.

Obiective:

• consolidarea cunoştinţelor despre arta autentica;
• stimularea interesului pentru vizite in tarile partenere

Grup ţintă:

• Eelevi cu vârsta cuprinsă între 14/18 ani , cadre didactice ,părinţi,comunitate locală

Activităţi:

• culegerea de informatii de specialitate (aici facem apel la profesorii de specialitate de plastica si muzica, limba romana, istorie) de pe Internet, biblioteca scolii, muzee, etc
• fotografierea unor sculpturi, statui cu personalitati de marca din domeniu artelor  din regiunea fiecarui participant
• realizarea unor portofolii cu lucrarile reprezentative ale artistilor vazuta de fiecare participant (transpunerea prin desen a unui roman, poezie, film, lucrare muzicala, etc) si scanarea acestora pt a fi apoi incarcate pe platforma eTwinning
• transmiterea materialelor la toţi parteneriii.
• realizarea unor prezentari PPT si publicarea acestora pe slideshare.net

Finalitatea:

• Realizarea unei reviste comune in care fiecare tara va avea un anumit nr de pagini disponibile pt a -si publica materialele cele mai reprezentative.
• Un blog pt postarea de materiale proprii fiecarui partener si cu pozibilitatea de a se face comentarii vis-a-vis de materialele celorlalti.

Resurse umane:

• Elevi , părinti interesaţi de proiect, cadre didactice, comunitate locală

Resurse materiale:

• Calculator, imprimantă, aparat foto digital,cameră video,

Resurse de timp:

• octombrie 2013 -iunie 2014

Instrumente utilizate:

• E-mail, blogul proiectului, fotografii, desene, alte activităţi practice, conferinţe audio, chat,  Powerpoint, video, etc.

Rezultate aşteptate:

• Proiectul va îmbunătăţi abilităţile lor de învăţare, scris si vorbit limba engleză.
• Imbunătăţirea competenţele  digitale
• Dezvoltarea aptitudinilor sociale si de comunicare
• Dezvoltarea cunostintelor artistice din diferite domenii (literatura, arta plastica, muzica, etc)

Evaluare:

• Utilizarea unor aplicatii WEB din generatia 2.0. cu mare impact asupra elevilor.

Instrumentele folosite în cancelaria virtuală :

• Blog, forum, chat, clase virtuale, arhivă de fişiere, galerie de imagini, wiki.

Colţul elevilor

• Va folosi pt comunicare urmatoarele: blog,forum,chat,clase virtuale ,arhivă de fişiere,galerie de imagini,wiki;

Invitaţi  în spaţiul virtual eTwinning:

• Directorul,responsabilul de proiecte si programe educative, profesori de limba romana, istorie, arte plastice, limba engleza - cu  dreptri de vizitator

Activităţile proiectului din acest spaţiu virtual eTwinning vor fi publice

Utilizarea mijloacelor IT in invăţământ si nu numai,  va face trecerea de la un mediu de invăţare centrat pe formator/trainer,  la unul centrat pe formabil. In acel moment, formatorul nu va mai reprezenta mijlocul de informaţii şi de comunicare a cunoştinţelor, ci va deveni un colaborator, un indrumator al formabililor, iar acestia nu mai vor reprezenta simpli receptori de informaţie - pasivi, ci vor deveni receptori implicati in mod  activ in propria lor educaţie.

Ce reprezinta in primul rand o platforma educationala ?

In opinia mea, o platforma educationala reprezinta un instrument de sprijin pentru incarcarea de diferite materiale informative educationale. In urma incarcarii acestor materiale (cursuri) formatorul sau administratorului respectivului material are la dispozitie o serie de alte elemente ajutatoare (forum, chat, quizz-uri, etc) prin care se poate face inteles si cunoscut. La randul lui, formabilul are la dispozitie elemente prin care poate cere ajutor sau asistenta in vederea lamuririi anumitor aspecte ale cursului (blog, forum, chat, etc).

Platforma iTeach

Instrumentele puse la dispozititie de creatorii platformei iTeach sunt complexe si variate, gurpate pe categorii:

- Bord Global ( cu anunturi, stiri,motor de cautare colegi, etc)

- Agenda

- Comunitate (activitati, colegi, membri, competitii, anunturi)

- Grupuri (diverse grupuri de discutii)

- Cursuri (denumirea cursurilor si o scurta descriere a acestora)

- Resurse (teoretice, metodologice, legaturi utile, instrumente)

- Resursele mele (blog, fisiere foto, video, documente, etc).

Pe langa cursurile puse la dispozitie de creatorii platformei, cursuri care ofera informatii de actualitate, avem ocazia de a interactiona cu persoane din alte localitati, din alte scoli si licee, pentru a afla modul in  care gandesc si actioneaza, pentru a afla activitatile, proiectele, concursurile la care participa si se implica.

Concluzie.

Platforma educationala iTeach este ca o fereastra deschisa catre sistemul de invatamant, ca o punte de legatura intre formatorii elevilor de azi - profesorii si invatatorii lor.

            Sunt de părere că fiecare copil trebuie să ia cunoştinţă de regulile prestabilite, dar, în acelaşi timp, să fie atras prin diferite activităţi să aplice aceste reguli şi să stabilească limite. Pentru aceasta, el trebuie apreciat, recompensat, stimulat.

            Deoarece proiectul va implica mai mulţi parteneri din medii culturale diferite, este interesant de descoperit şi de împărtăşit care sunt regulile pe care le aplică părinţii micuţilor. Acestea pot fi aflate prin aplicarea unui chestionar. Interpretarea chestionarului va fi postată pe spaţiul virtual eTwinning şi făcută publică. Pot fi discuţii pe chat între partenerii de proiect în legătură cu rezultatele chestionarului, care să conducă la stabilirea următorilor paşi.

           Implicarea copiilor, ca principali beneficiari ai proiectului ar consta în discutarea regulilor prestabilite, precum şi descoperirea altor reguli care se impun. Aceste acţiuni pot fi realizate prin interpretarea materialului intuitiv ilustrat, a textelor literare audiate/memorate, a vizionării spectacolelor de teatru, a jocurilor de rol, a interpretării şi discutării situaţiilor problematice apărute în sala de curs. Aceste materiale pot fi postate de către parteneri într-o bază de date comună, care poate fi utilă tuturor.

              Pentru fiecare din aspectele propuse, pot fi stabilite reguli şi "ilustrate" prin realizarea unor fotografii/filmuleţe ai căror protagonişti ar fi copiii implicaţi în proiect. Aceste materiale ar putea fi postate pe blogul sau pe spaţiul virtual al proiectului sau, daca prezentările realizate vor ocupa un spaţiu prea mare, vor fi postate pe youtube, indicandu-se adresa.

             Copiii pot realiza desene la temele de proiect, pot imagina şi desena diplome sau ecusoane celor care respectă reguli. Aceste produse pot fi prezentate pe spaţiul virtual al proiectului şi astfel copii şi cadre didactice vor putea face schimb de experienţă şi de idei.

              Proiectul eTwinning ar putea fi dezvoltat de către participanţi şi propus ca proiect Comenius.

               Tema este actuală, activităţile uşor de integrat în curriculum, utilizarea TIC este necesară şi atractivă. Integrarea şcolară şi socială va fi mai uşor de realizat datorită colaborării dintre copii şi cadre didactice, lucru benefic mai ales copiilor cu cerinţe educative speciale sau din medii sociale şi culturale diferite. Copiii vor învăţa prin intermediul unor activităţi atractive. În plus, vor fi dezvoltate abilităţile de comunicare, precum şi dezvoltarea empatiei, influenţarea pozitivă a luării deciziilor, medierea conflictelor.

                Acest proiect poate fi derulat cu orice grupa/clasă de copii datorită necesităţii temei propuse şi modului de abordare.