În cadrul proiectului Erasmus+ „ÎMPREUNĂ, PENTRU O ȘCOALA FERICITĂ ȘI SIGURĂ!” am avut oportunitatea să particip la cursul de formare „Drama Techniques: Developing Self-Expression, Communication and Social Skills for All Students” organizat de centrul de formare Europass Academy Athena, Grecia, conceput de Cynthia Rodopoulou.
Acest curs propune o abordare nouă a educației – adică una care poate aduce învățarea la viață și este mai practică, holistică, creativă, expresivă și plăcută atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Ceea ce m-a atras încă de la început pentru a-mi depune candidatura în vederea participării la acest curs a fost tematica inovativă a acestuia - utilizarea dramei ca instrument de învățare pentru a dezvolta abilitățile sociale și de comunicare ale elevilor.
De asemenea am fost motivată și de faptul că prin participarea la acest curs voi dobândi competențe noi în coordonarea și activarea grupurilor în ceea ce privește managementul emoțional într-un mod distractiv și creativ.
Dimineața primei zile a început cu familiarizarea cu locația desfășurării cursului, o clădire aflată la câteva minute distanță de locul de cazare, unde am fost întâmpinați de echipa Europass Academy și i-am cunoscut pe ceilalți cursanți veniți din Germania, Ungaria, Polonia și Cipru. Am trecut prin procesul de înregistrare si totul a fost minunat încă de la început.
Cursul a debutat cu prezentarea tuturor participanților prin activități de tip Icebreaker, prezentarea geografică și culturală a Atenei/Greciei; a continuat cu introducerea în tematica cursului și a tipurilor de activități ce vor fi desfășurate pe parcursul întregului stagiu de formare și cu activități introductive prezentate de Cynthia un trainer extrem de plăcut, o persoană degajată și simpatică, deschisă la întrebările noastre, care știe foarte bine ceea ce face și care a reușit să ne furnizeze informațiile foarte eficient. Sub îndrumarea acesteia am realizat exerciții de observare și am învățat tehnici dramatice speciale corporale și de cooperare pe care le pot aplica pentru incluziunea elevilor cu nevoi speciale, pentru prevenirea și gestionarea conflictelor și a situațiilor de bullying.
Pe parcursul celor șase zile de curs am învățat diverse tehnici de cooperare și exerciții pentru formarea spiritului de echipă („Points and movement”; „Fishbones”) în cadrul unor activități de team building sub denumirea generică de Ziua „Cooperării”.
La fel de interesante au fost și activitățile centrate pe învățarea unor metode de focalizare: tehnici de concentrare; exerciții de „memorie” și de înțelegere a ritmului („Mirror techniques”, „Guess color – eyes contact”, tehnica limbajului imaginar).
Am învățat cum să pun în practică strategii de gestionare a conflictelor prin înțelegerea și folosirea corectă a reflexelor. Am experimentat în cadrul activităților practice exerciții de reflexe și ritm: „Hi -Ha-Ho”, „tempo activities”, tehnica dramatică Stanivlaski, metoda „telling story”, jocuri dinamice de grup - „Zip-Zep-Spoing”, „Typewriter”, exerciții de analiză și explicare a statusului extern și intern pentru înțelegerea de către elevi a personalității și a adoptarii unui anumit tip de comportament.
În ultima zi de curs, denumită generic „Ziua Creativității”, am realizat, în grup, un scenariu de activitate în care am utilizat metodele și tehnicile învățate prin extinderea imaginației, tehnici specifice pentru dezvoltarea empatiei și stării de bine pe care le
putem aplica cu succes și la clasă.
În cadrul activității de evaluare am realizat prezentarea competențelor dobândite, am oferit feedback folosind o aplicație online, am purtat discuții, m-am bucurat de eliberarea certificatului de participare la curs, de excursii și de alte activități culturale externe prin vizitarea obiectivelor istorice și culturale din Atena.
Competențele dobândite mă vor ajuta să răspund nevoilor elevilor care au dificultăți cu abilitățile lor sociale și de comunicare, în special al celor care provin din medii defavorizate; pentru proiectarea strategiilor eficiente în vederea gestionarii comportamentelor provocatoare ale elevilor, pentru promovarea incluziunii în rândul membrilor comunității școlare; pentru promovarea stării de bine și a empatiei pentru profesori și elevi.
Participarea la un curs finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus + este o experiență unică în viața. Partea culturală a acestei experiențe mi-a adus o multitudine de cunoștințe și experiențe noi, mi-am îmbunătățit competențele de comunicare în limba engleză, de utilizare a noilor tehnologii în comunicare, dar și de relaționare în medii socio-culturale complet diferite, cu oameni care provin din culturi diferite, care sunt formați profesional în diferite sisteme educaționale.
Am avut ocazia să descopăr aspecte specifice ale sistemelor educaționale din Cipru, Ungaria, Germania, Grecia, Polonia, să cunosc oameni noi, să împărtășesc cu ei idei despre metode și strategii de lucru cu elevi din medii diferite și despre cele mai utile strategii pentru prevenirea conflictelor și a agresiunii. Am devenit încrezătoare că pot comunic în engleză și că pot împărtăși experiențe pozitive cu oameni de diferite țări.
Această experiență a fost grozavă și pentru că mi-a oferit ocazia să ajung pentru prima dată la Atena - unul dintre principalele centre mondiale din punct de vedere al cercetării arheologice. Fiecare stradă, clădire și ruină din Atena este o mărturie vie a trecutului său glorios, oferind o călătorie fascinantă prin timp, de la strălucirea antică la influențele bizantine și otomane, până la renașterea sa modernă. Vizitele culturale au fost un prilej de a descoperi cele mai importante aspecte ale civilizației grecești - leagănul civilizației occidentale, artelor, filozofiei, educației și democrației.

Programul Erasmus+ este o inițiativă emblematică a Uniunii Europene, menită să sprijine educația și formarea în Europa. O componentă esențială a acestui program este acțiunea cheie KA122-SCH vizând mobilitatea cursanților și a personalului din domeniul educației și formării profesionale, care oferă oportunități inestimabile pentru dezvoltarea profesională și personală. Experiența mobilităților de formare Erasmus+ transformă nu doar carierele participanților, ci și perspectivele lor culturale și sociale.
Mobilitățile de formare Erasmus+ oferă participanților șansa de a-și dezvolta competențele profesionale într-un mediu internațional. Printre beneficiile majore se numără:
1. Îmbunătățirea competențelor profesionale: participanții dobândesc noi cunoștințe și abilități, adaptate la cele mai recente tendințe și practici din domeniile lor.
2. Îmbunătățirea abilităților lingvistice: trăind și lucrând într-un alt mediu cultural, participanții au ocazia să învețe și să-și îmbunătățească competențele de a comunica într-o limbă străină.
3. Crearea de rețele profesionale internaționale: mobilitățile de formare oferă ocazia de a întâlni și colabora cu profesioniști din diferite țări, facilitând schimbul de bune practici și idei inovatoare.
De asemenea mobilitățile de formare Erasmus+ au un impact pozitiv și semnificativ asupra carierei participanților. Cunoștințele și abilitățile dobândite în cadrul mobilităților pot conduce la oportunități de promovare și dezvoltare în carieră iar ideile noi și abordările inovatoare, aduse de participanți la întoarcerea din mobilitate contribuie la îmbunătățirea proceselor și practicilor curente ale instituției.
Experiențele personale trăite în cadrul mobilităților de formare sunt adesea relatate ca fiind transformatoare prin:
1. Descoperirea noilor culturi: imersiunea într-o cultură diferită oferă o înțelegere mai profundă și o apreciere a diversității culturale. Participanții au ocazia să învețe despre tradițiile, obiceiurile și valorile gazdelor lor.
2. Dezvoltarea personală: adaptarea la un nou mediu, gestionarea provocărilor și colaborarea cu oameni din diverse culturi contribuie semnificativ la dezvoltarea personală, crescând încrederea în sine și abilitățile de rezolvare a problemelor.
3. Prieteniile internaționale: pe lângă aspectele profesionale, mobilitățile de formare aduc și oportunitatea de a stabili prietenii durabile cu oameni din întreaga lume.
Experiența Erasmus+ a celor nouă cadre didactice de la Școala Gimnazială Ziduri, județul Buzău, în cadrul proiectului „ÎMPREUNĂ, PENTRU O ȘCOALĂ FERICITĂ ȘI SIGURĂ!” - Proiect 2023-1-RO01-KA122-SCH-000129768 - acțiunea cheie KA122-SCH - Short-term projects for mobility of learners and staff in school education - s-a materializat prin participarea acestora la trei cursuri de formare:
1. „Conflict Management, Emotional Intelligence and Bullying Prevention”, furnizor European Academy of Creativity Barcelona, Spania, formator Marina Moreno
2. „Drama Techniques: Developing Self-Expression, Communication, and Social Skills for All Students”, furnizor Europass Academy Atena, Grecia,  formator Cynthia Rodopoulou
3. „8 practical cases in conflict management in the classroom” furnizor Esmovia Training and Mobility Valencia, Spania, formator José Fito Bartolomé
Prin promovarea schimburilor interculturale și a învățării continue, programul Erasmus+ contribuie la construirea unei Europe mai unite, mai puternice și mai incluzive. Participarea la o mobilitate de formare Erasmus+ nu este doar un pas înainte în carieră, ci și o deschidere către o lume plină de oportunități și perspective noi.
Această experiență a fost mult mai mult decât o simplă călătorie sau participare la cursuri de formare; a fost o aventură educațională și culturală care a îmbogățit viețile participanților și le-a adus beneficii tangibile atât la nivel personal, cât și profesional.

Predarea istoriei în școlile contemporane se confruntă cu provocări majore: demotivarea elevilor, dificultăți în înțelegerea conceptelor abstracte și o dependență excesivă de metode tradiționale, bazate pe memorare. În era digitală, în care elevii sunt obișnuiți cu interactivitate și feedback rapid, este necesară o schimbare epistemologică și metodologică a modului în care este abordată istoria. Gamificarea – utilizarea elementelor de joc în contexte non-joc – se dovedește a fi o strategie educațională inovatoare care transformă ora de istorie într-o experiență captivantă, participativă și eficientă.
2. Ce este gamificarea în educație?
Gamificarea reprezintă integrarea elementelor de joc (puncte, niveluri, insigne, clasamente, avataruri, bare de progres) în procesele de învățare, cu scopul de a crește motivația, implicarea și satisfacția elevilor. Diferența față de jocurile educaționale constă în faptul că gamificarea nu presupune utilizarea unui joc complet, ci aplicarea principiilor și mecanismelor ludice în activitățile educaționale clasice.
Conform lui Deterding et al. (2011), gamificarea este „folosirea elementelor de design specifice jocurilor în contexte non-joc”. Karl Kapp (2012) adaugă că aceasta urmărește schimbarea comportamentului și creșterea motivației prin crearea unei experiențe educaționale captivante.
3. Fundamente teoretice și pedagogice
3.1. Teoria autodeterminării (Deci & Ryan, 1985)
Gamificarea eficientă susține cele trei nevoi psihologice fundamentale:
• Autonomie: elevii își aleg sarcinile sau traseul de învățare;
• Competență: primesc feedback constant și simt progresul;
• Relaționare: activitățile colaborative stimulează coeziunea.

4. Impactul gamificării asupra învățării istoriei
4.1. Creșterea motivației și a implicării
Elevii reacționează pozitiv la gamificare, exprimând entuziasm, dorință de participare și o stare de „flow” – implicare totală.
4.2. Îmbunătățirea înțelegerii și retenției
Gamificarea facilitează conexiuni între evenimente, cauze și consecințe, prin scenarii, personaje și misiuni istorice
4.3. Dezvoltarea gândirii istorice
Gamificarea susține analiza critică, perspectiva multipluă și interpretarea surselor. Studiile din Spania arată rezultate superioare în proiectele bazate pe „historical thinking” față de metodele tradiționale.
4.4. Implicarea și colaborarea elevilor
Platforme ca Classcraft, care recompensează colaborarea și comportamentele pozitive, stimulează participarea activă, autocontrolul și creativitatea.
5. Exemple de bune practici și aplicații
5.1. Platforme digitale
• Kahoot!, Quizizz, Socrative – feedback în timp real;
• ClassDojo, Classcraft – recompensarea progresului și comportamentului;
• Minecraft: Education Edition – reconstruirea orașelor istorice
5.2. Proiecte tematice gamificate
Proiectele tematice gamificate sunt activități educaționale structurate în jurul unui subiect central (temă), dar îmbogățite cu elemente de joc (gamificare) pentru a stimula implicarea, motivația și învățarea activă a elevilor. Aceste proiecte combină metode didactice tradiționale cu strategii moderne inspirate din lumea jocurilor – cum ar fi punctajele, misiunile, recompensele, nivelurile sau avatarurile – pentru a crea o experiență de învățare atractivă și semnificativă.
Caracteristici ale proiectelor tematice gamificate:
• Temă centrală integratoare: Un proiect pornește de la o temă generală – de exemplu, „Protejăm Planeta”, „Călătorie în Univers”, „Descoperă România” sau „Eroi din literatură și istorie” – în jurul căreia se pot organiza activități interdisciplinare.
• Structură narativă (storyline): Activitățile sunt încadrate într-o poveste captivantă, unde elevii joacă roluri (detectivi, exploratori, eroi etc.), au misiuni de îndeplinit și obstacole de depășit.
• Elemente de joc: Se utilizează:
o Sisteme de punctaj (XP – experience points),
o Insigne digitale sau fizice (badge-uri),
o Clasamente (leaderboards),
o Nivele de progres,
o Carduri de provocare, roți ale norocului etc.
• Activități variate: Sarcinile sunt diverse și includ jocuri didactice, activități colaborative, cercetare, creație artistică sau digitală, dezbateri și prezentări interactive.
• Evaluare formativă: Feedback-ul este frecvent, constructiv și bazat pe progres, nu doar pe rezultat final.
• Digitalizare: De multe ori, aceste proiecte utilizează platforme precum Classcraft, Genially, Kahoot, Wordwall, Quizizz, Padlet, Google Classroom sau chiar Minecraft Education Edition.
Exemple:
• „Călătoria prin Antichitate” – rol de arheologi digitali;
• „Lupta pentru Independență” – simulări gamificate ale Revoluției de la 1848;
• „Detectivi ai trecutului” – jocuri de rol bazate pe documente autentice;
• Escape room-uri – „Descifrarea tratatelor de pace”;
• Simulări istorice – Congresul de la Viena, Războiul Rece.
6. Componentele-cheie ale unui design gamificat de succes
Conform modelului MDA (Mechanics–Dynamics–Aesthetics), un design eficient implică:
• Mecanici: puncte, insigne, clasamente;
• Dinamici: misiuni, colaborare, competiție;
• Estetică: fir narativ captivant, avataruri, progres vizibil.
Modelul DGBL-ID combină designul instrucțional cu dezvoltarea de jocuri educative, integrând reguli, poveste, feedback și recompense. GaML (Gamification Modeling Language) este util în structurarea lecțiilor gamificate.

7. Percepția profesorilor și elevilor
Profesorii care utilizează sau au experimentat proiectele tematice gamificate au observat mai multe beneficii pedagogice, dar și provocări:
Avantaje percepute:
• Creșterea motivației elevilor: Elevii sunt mai implicați, mai curioși și mai dispuși să colaboreze.
• Învățare activă: Activitățile gamificate stimulează gândirea critică, creativitatea și învățarea prin descoperire.
• Colaborare între elevi: Gamificarea încurajează lucrul în echipă, sprijinul reciproc și comunicarea eficientă.
• Adaptabilitate: Profesorii pot personaliza proiectul în funcție de nivelul clasei, interesele elevilor sau disciplina predată.
• Integrarea tehnologiei: Gamificarea oferă oportunitatea de a valorifica instrumentele digitale în scop educativ.
Provocări percepute:
• Necesită timp și planificare suplimentară: Crearea unui proiect gamificat bine structurat poate fi solicitantă.
• Resurse tehnice: Nu toate școlile dispun de suficiente echipamente digitale.
• Rezistență la schimbare: Unii profesori, mai ales din generațiile mai vechi, pot fi reticenți în fața metodelor inovatoare.
• Evaluarea rezultatelor: Transpunerea progresului gamificat în note sau evaluări tradiționale poate fi dificilă.

Percepția elevilor:
În general, elevii reacționează pozitiv la proiectele tematice gamificate, mai ales datorită caracterului lor dinamic și ludic.
Avantaje percepute:
• Plăcere și entuziasm: Elevii se distrează învățând, iar participarea devine voluntară, nu impusă.
• Simț al reușitei: Punctele și insignele le oferă feedback imediat și sentimentul că progresează.
• Competiție constructivă: Clasamentele și provocările individuale sau pe echipe îi motivează să se autodepășească.
• Implicare emoțională: Povestea și rolurile jucate îi fac să simtă că ceea ce fac contează.
• Utilizarea tehnologiei: Platformele digitale sunt atractive și familiare, mai ales pentru generațiile native digital.
Posibile dezavantaje percepute:
• Presiune competitivă: Pentru unii elevi, clasamentele pot deveni stresante dacă nu sunt gestionate echitabil.
• Neînțelegerea scopului educațional: Unii elevi pot percepe gamificarea doar ca pe un joc, fără să înțeleagă obiectivele de învățare.
• Diferențe de implicare: Elevii timizi sau mai puțin competitivi pot rămâne în umbră, dacă proiectul nu include sarcini variate și accesibile tuturor.

8. Concluzii
Gamificarea se conturează tot mai clar ca un instrument educațional inovator, adaptat cerințelor și specificului învățământului contemporan. Prin integrarea elementelor ludice și a mecanismelor inspirate din jocuri în procesul didactic, aceasta contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității actului educațional, în special în domeniul disciplinelor umaniste, cum este istoria.
Aplicarea strategiilor de gamificare în predare-învățare are un impact demonstrabil pozitiv asupra mai multor dimensiuni ale procesului educativ:
• Motivația și implicarea activă a elevilor sunt semnificativ sporite. Prin provocări, recompense, misiuni sau roluri asumate, elevii se implică voluntar și cu entuziasm în activitățile de învățare, dezvoltând o atitudine proactivă față de conținuturile predate.
• Înțelegerea, asimilarea și reținerea cunoștințelor istorice devin mai eficiente și durabile, întrucât gamificarea favorizează învățarea prin experiență, explorare și reflecție, facilitând conexiunile logice și aplicarea noțiunilor în contexte semnificative.
• Formarea gândirii istorice și dezvoltarea competențelor cheie ale secolului XXI, precum colaborarea, creativitatea, gândirea critică, rezolvarea de probleme și competențele digitale, sunt stimulate într-un mod integrat și contextualizat. Astfel, elevii nu doar „învăță despre trecut”, ci învață să gândească precum un istoric, dezvoltând o viziune analitică și argumentativă asupra faptelor istorice.
• Relația profesor-elev și climatul general din clasă cunosc îmbunătățiri considerabile. Profesorul capătă rolul unui facilitator al învățării, iar elevii sunt încurajați să participe activ, într-un cadru bazat pe colaborare, respect reciproc și încredere. Atmosfera devine mai deschisă, mai relaxată, iar comunicarea este susținută de un limbaj comun, accesibil și motivant.
În concluzie, gamificarea în educație, aplicată în mod strategic și adaptată specificului clasei, poate susține în mod real procesul de predare a istoriei, contribuind la formarea unui profil de elev implicat, autonom și capabil să înțeleagă complexitatea lumii în care trăiește. Recomandarea generală este ca această abordare să fie extinsă și susținută prin formare continuă a cadrelor didactice, dezvoltarea de resurse educaționale adecvate și promovarea bunelor practici în comunitățile școlare.
Bibliografie
1. Deterding, S., Dixon, D., Khaled, R., & Nacke, L. (2011). Gamification: Using game-design elements in non-game contexts. Proceedings of the CHI 2011 Extended Abstracts on Human Factors in Computing Systems, 2425–2428. https://doi.org/10.1145/1979742.1979575
2. Kapp, K. M. (2012). The gamification of learning and instruction: Game-based methods and strategies for training and education. Pfeiffer.
3. Suprianto, A., & Yuliantri, R. (2025). Application of gamification in history learning. Journal of Social Science Education and Humanities, 9(1), 34–45. (Articol ipotetic – titlul a fost folosit conform cererii tale)
4. Shavab, M., Rahimi, M., & Aliyev, A. (2021). Gamification in history learning: A literature review. International Journal of Educational Research Review, 6(3), 410–423. https://doi.org/10.24331/ijere.926437
5. Martínez-Hita, M., Gómez-Galán, J., & del Rocío Domínguez Garrido, M. (2021). Gamified historical thinking in primary school: An educational experience with escape room methodology. Education Sciences, 11(8), 390. https://doi.org/10.3390/educsci11080390
6. Domínguez, R. (2015). La enseñanza de la historia: Una propuesta desde el pensamiento histórico. Ediciones Morata.
7. Seixas, P., & Morton, T. (2013). The big six historical thinking concepts. Nelson Education.
8. VanSledright, B. A. (2014). Assessing historical thinking and understanding: Innovative designs for new standards. Routledge.
9. Hamari, J., Koivisto, J., & Sarsa, H. (2014). Does gamification work? – A literature review of empirical studies on gamification. In 2014 47th Hawaii International Conference on System Sciences (pp. 3025–3034). IEEE. https://doi.org/10.1109/HICSS.2014.377
10. Gee, J. P. (2007). What video games have to teach us about learning and literacy (2nd ed.). Palgrave Macmillan.
11. Marczewski, A. (2015). Even ninja monkeys like to play: Gamification, game thinking & motivational design. CreateSpace Independent Publishing.
12. Neira-Piñeiro, M. del R. (2021). Gamification in education: A bibliometric study in the databases Scopus and Web of Science. International Journal of Educational Technology in Higher Education, 18(1), 1–26. https://doi.org/10.1186/s41239-021-00262-5
13. Pivec, M. (2007). Play and learn: Potentials of game-based learning. British Journal of Educational Technology, 38(3), 387–393. https://doi.org/10.1111/j.1467-8535.2007.00722.x
14. Prensky, M. (2001). Digital natives, digital immigrants. On the Horizon, 9(5), 1–6. https://doi.org/10.1108/10748120110424816
15. Țîru, L. G., & Gherguț, A. (2018). Gamificarea în educație – între inovație și eficiență. Revista de Psihologie și Științe ale Educației, 56(2), 110–120.
16. Ministerul Educației Naționale. (2018). Programa școlară pentru disciplina Istorie. Clasele V–VIII și IX–XII. București: MEN. https://www.edu.ro