În România, în realitate rromii reprezintă una dintre cele mai mari minorități etnice. La modul declarativ nu este așa, deoarece  multe persoane de etnie rromă nu se declară oficial ca atare în recensăminte, din cauza prejudecăților, discriminării sau din dorința de a se integra mai ușor în societate. Această subdeclarare influențează politicile publice și accesul la resurse dedicate comunității.

Rromii au o cultură bogată și distinctă, transmisă oral din generație în generație, cuprinzând limba rromani, muzica vibrantă, dansurile pline de energie, dar și o spiritualitate specifică. De asemenea, au un sistem propriu de organizare și o diversitate internă remarcabilă, împărțindu-se în numeroase grupuri, fiecare cu tradiții, dialecte și ocupații caracteristice, așa cum apar și pe site-ul https://partidaromilor.ro/neamuri-tiganesti/

,,O treime dintre romii care trăiesc în România nu se mai definesc ca membri ai unor neamuri anume Unele neamuri – cum sunt netoţii sau ciurarii – au dispărut aproape complet. Cei mai mulţi dintre cei care încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătraşii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%).

Geambaşii

Ocupaţie: Comerţul cu cai.
Istoric: Deşi aproape dispărut, neamul lor a înregistrat un uşor reviriment în ultimii 15 ani prin judeţele Arad, Braşov sau Brăila.
Specific: Au fost şi rămân specialişti în „întinerirea“ şi vindecarea cailor.

Vătraşii
Ocupaţie: Diverse munci pe lângă curţile boiereşti sau mănăstiri; agricultura.
Istoric: Ţiganii de „vatră“ au fost legaţi de pământ dinainte de dezrobire şi de reforma agrară din 1864. După emancipare, mulţi ţigani fără meserie şi fără lot au intrat în familia vătraşilor.
Specific: Romii „de vatră“ şi-au pierdut primii modul de viaţă tradiţional şi limba.

Lăutarii -  ocupație Muzica.
Istoric: Lăutarii sunt un neam desprins din vătraşi pe la mijlocul secolului al XX-lea.
Specific: Lăutarii din mediul rural cântau la sărbători şi erau agricultori zi de zi. La oraş, erau mai specializaţi şi trăiau mai uşor. Unii dintre cei mai talentaţi au ajuns artişti consacraţi. Acum lăutarii sunt poate cel mai cunoscut neam al rromilor.

Rudarii -  Căutarea şi prelucrarea aurului, a lemnului moale şi culesul fructelor de pădure.
Istoric: De pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când găsirea aurului a devenit tot mai anevoioasă, s-au dedicat prelucrării lemnului.
Specific: Rudarii sunt descendenţii străvechilor aurari din India. Sunt cunoscuţi şi sub denumirile de băieşi, lingurari, blidari. 

Cocalarii - fabricau obiecte din oase de animale (piepteni, mânere, ornamente etc.)
Istoric: După ce, odată cu industrializarea, produsele lor n-au mai avut căutare, majoritatea cocalarilor s-au orientat, devenind în special gunoieri sau negustori de fulgi şi vase de bucătărie.
Specific: Cocalarii sunt cel mai probabil urmaşii prelucrătorilor de fildeş din India.

Spoitorii -  Spoirea (cositorirea) de vase; cerşitul.
Istoric: După colectivizarea forţată începută în anii ‘50, cei mai mulţi au devenit agricultori.
Specific: Sunt urmaşii romilor veniţi din Turcia. Erau printre cei mai săraci ţigani; călătoreau în căruţe cu coviltir, trase de bivoliţe.

Florarii -  Comerţul cu flori.
Istoric: Sunt un neam relativ nou, care a apărut şi s-a dezvoltat rapid în perioada interbelică.
Specific: În prezent, florarii sunt cea mai omogenă categorie de romi, relativ bogată.

Fierarii -  Confecţionarea de unelte şi obiecte din fier.
Istoric: Au deţinut monopolul prelucrării fierului în tot Evul Mediu. În secolul al XX-lea, mulţi au devenit
agricultori sau muncitori în industrie. După ’89, puţinii fierari rămaşi la sate lucrează iar căruţe şi unelte.
Specific: Au fost înstăriţi, printre primii sedentarizaţi, dar şi printre primii care şi-au pierdut limba.

Căldărarii - Confecţionarea de căldări, tigăi, oale, alambicuri etc. din tablă de aramă şi din aluminiu.
Istoric: De la începuturi au trăit în corturi, călătorind în căruţe colorate. Mulţi şi-au păstrat stilul tradiţional de viaţă până foarte recent. Au fost sedentarizaţi ultimii.
Specific: La căldărari se păstrează poziţia de bulibaşă (şef) şi practica judecării (kris) de către
bătrâni ai comunităţii.

Gaborii -  Comerţ, tinichigerie, profesii moderne.
Istoric: Sunt romi ardeleni, care şi-au luat numele după proprietarul moşiei unde au lucrat.
Specific: Bărbaţii îşi poartă cu mândrie celebrele pălării negre. Nu este un neam cu o meserie anume.

Argintarii sau Aurarii -  Confecţionarea de podoabe.
Istoric: Excelenţi meseriaşi, au reprezentat o elită a neamurilor ţigăneşti. În prezent mai sunt foarte puţini în Teleorman, Bucureşti, Ialomiţa şi Tulcea.
Specific: În cadrul comunităţii se practică încă judecata şi căsătoria tradiţionale.

Ursarii - Dresau urşi.
Istoric: Strămoşii lor au fost magicieni, dresori, saltimbanci etc. În Evul Mediu, colindau satele şi oraşele cu ursul, câştigându-şi traiul. După ce meşteşugul a dispărut, la începutul secolului trecut, ursarii au învăţat din meseriile altor neamuri.
Specific: După sedentarizare, s-au aşezat în grupuri relativ compacte, păstrându-şi limba şi tradiţiile.

În zona noastră cei mai mulți sunt rromi gabori care se ocupă cu prelucrarea tablei - jgheaburi pentru acoperișuri sau confecționarea altor obiecte.

Ei își trimit în mare parte copiii la școală, mai ales acum, când există sprijin financiar - burse sociale, pe lângă alocații și alocațiile complementare. Femeile rrome din zonă nu au loc de muncă. În micul nostru municipiu, unele se ocupă cu un mic comerț de stradă, vând îmbrăcăminte și încălțăminte luate din altă parte mai ieftin.  Toți copiii fac clasle primare și din ce în ce mai mulți cele gimnaziale. În perioada următoare unii renunță sau merg să urmeze o școală de meserii, și acolo fiind susținuți financiar de stat. 

Deși sunt multe asociații și fundații care vin în sprijinul celor care doresc să își continue studiile, doar un mic procent continuă și acceptă să meargă la școli superioare pe locuri speciale. 

Cu siguranță că minoritatea rromă ne fac viața mai colorată (hainele femeilor fiind cu adevărat explozii de culoare și strălucire) și mai veselă prin muzica lor. La mulți ani, tuturor rromilor de pretutindeni.