Interdisciplinarity involves the intentional integration of two or more academic disciplines to enhance the understanding of a shared theme, question, or problem. In this approach, disciplinary boundaries remain visible, but connections are emphasized. For example, a unit combining history and literature to study a historical period allows the students to apply methods and perspectives from each field while still working within established curricula. The primary goal of interdisciplinarity is deeper academic understanding and the transfer of knowledge across subjects. Assessment typically focuses on subject-specific outcomes, even when learning activities are shared.

Transdisciplinarity, by contrast, moves beyond disciplinary frameworks altogether. Learning is organized around complex, real-world problems, such as social inequality or cultural preservation, that cannot be adequately addressed by any single discipline. In transdisciplinary learning, academic knowledge is combined with practical expertise, community input, and lived experience. Disciplines serve as resources rather than structures, and the students often collaborate with external stakeholders. The emphasis shifts from content mastery to problem-solving, innovation, and social impact.

Another key difference lies in teacher and student roles. Interdisciplinary teaching is usually teacher-designed and curriculum-driven, with educators coordinating content across subjects. Transdisciplinary learning is more student-centered and inquiry-driven, requiring learners to define problems, select relevant knowledge, and reflect on ethical and societal implications.

In summary, interdisciplinarity connects disciplines to enrich learning, while transdisciplinarity transcends them to address authentic challenges. Both approaches are valuable, but transdisciplinarity demands greater flexibility, collaboration, and openness to the world beyond the classroom, three qualities which are becoming increasingly essential in contemporary education.

One effective transdisciplinary activity is community-based cultural projects. The students collaborate with local museums, libraries, NGOs, or municipal institutions to document oral histories, preserve minority cultures, or promote intangible heritage. These projects merge history, linguistics, anthropology, civic engagement, and digital media, while fostering collaboration, ethical awareness, and social responsibility.

Policy and social innovation labs represent another impactful approach. In these activities, the students address issues such as education reform, digital inclusion, or rural development by drawing on philosophy, sociology, law, economics, and public administration. Working alongside community partners and experts encourages problem-solving, negotiation skills, and evidence-based decision-making.

Digital storytelling for social impact allows students to combine literature, media studies, technology, and activism. By creating podcasts, short films, or interactive websites focused on social justice, environmental sustainability, or historical memory in Romania, the students develop creativity, digital literacy, and persuasive communication skills.

Living labs and urban studies projects are also highly relevant. The students analyze public spaces, cultural infrastructure, or heritage conservation challenges in Romanian cities, integrating urban studies, history, ethics, and environmental studies. These activities strengthen systems thinking and contextual analysis.

Finally, intercultural and European collaboration projects enable the students to work with peers from other countries on shared societal challenges. Such initiatives align well with Romania’s European context and help develop intercultural competence, adaptability, and global citizenship.

Through transdisciplinary activities, the Romanian humanities students move from theoretical knowledge to meaningful action, becoming reflective professionals capable of addressing complex societal challenges in a rapidly changing world.

Project-Based Learning (PBL) is one of the most impactful strategies. Projects that combine history, literature, sociology, and data analysis encourage analytical reasoning, teamwork, and communication.

Digital Humanities Projects bridge the humanities with technology. Activities like creating interactive timelines, mapping historical events, or analyzing texts with basic coding introduce students to digital literacy while reinforcing interpretive and research skills.

Collaborative Case Studies that integrate ethics, economics, and cultural studies help students examine real-world issues from multiple perspectives. 

Creative-Maker Assignments blend the humanities with design and media studies. Producing podcasts, short documentaries, or digital exhibits based on historical or literary themes fosters creativity, storytelling, and technical proficiency.

Debates and Simulations that draw on literature, history, and communication studies develop persuasion, leadership, and collaboration under realistic constraints.

By embedding interdisciplinary activities into humanities education, we equip our students with adaptable skills that extend well beyond the classroom. These experiences prepare them to engage diverse perspectives, and contribute meaningfully in professional and civic contexts which are hallmarks of success in the 21st century.

1. Set Clear and Realistic Goals

Instead of saying “I want to improve my English,” define what improvement means for you. Do you want to speak more fluently, write better emails, or understand movies without subtitles? Clear objectives help you stay focused and motivated.

2. Create a Daily English Routine

Short, daily exposure is more effective than long, irregular study sessions. Even 15–20 minutes per day spent reading, listening, or speaking in English can lead to significant progress over time.

3. Focus on All Four Language Skills

A balanced approach is essential. Make sure you practice:

• Listening (podcasts, videos)
• Speaking (conversations, self-recording)
• Reading (articles, books)
• Writing (journals, emails, short texts)

Neglecting one skill can slow overall development.

4. Learn Vocabulary in Context

Memorizing isolated word lists is rarely effective. Learn new words through sentences, dialogues, and real-life situations. This helps you understand not only meaning, but also usage and tone.

5. Make Grammar Practical

Grammar should support communication, not block it. Focus on grammar structures that you need most, and practice them through speaking and writing rather than only doing exercises.

6. Listen Actively

When listening to English, do not just “hear” the language—analyze it. Pay attention to pronunciation, intonation, and common expressions. Repeating short audio clips can significantly improve comprehension and speaking accuracy.

7. Do Not Be Afraid of Making Mistakes

Mistakes are a natural and necessary part of language learning. The more you speak, the more confident you become. Fluency grows from communication, not perfection.

8. Use English in Real-Life Situations

Change your phone settings to English, write shopping lists or notes in English, or plan your daily tasks using the English language.

9. Track Your Progress

Keep a simple learning journal or checklist. Writing down what you have learned helps reinforce knowledge and shows you how far you have come, which is highly motivating.

10. Stay Patient and Consistent

Language learning is a long-term process. Progress may feel slow at times, but consistency always produces results. Celebrate small achievements and keep moving forward.

Final Thought:
Improving your English is not about talent, it is about habits. With the right strategies and regular practice, your resolution can become a lasting skill.

Fiecare an nou aduce rezoluții noi, iar pentru multe cadre didactice, învățarea sau îmbunătățirea limbii engleze se află pe lista priorităților. Indiferent dacă obiectivul dumneavoastră este avansarea profesională, studiile în străinătate sau o comunicare mai sigură, progresul într-o limbă străină necesită consecvență, strategie și răbdare. Mai jos veți găsi zece sfaturi practice și pedagogice care vă pot ajuta să vă îmbunătățiți nivelul de competență lingvistică în limba engleză.

1. Stabiliți obiective clare și realiste
În loc să spuneți „vreau să îmi îmbunătățesc engleza”, definiți ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră. Doriți să vorbiți mai fluent, să scrieți emailuri mai bine sau să înțelegeți filmele fără subtitrare? Obiectivele clare vă ajută să rămâneți concentrați și motivați.

2. Creați o rutină zilnică în limba engleză
Expunerea zilnică, chiar și de scurtă durată, este mai eficientă decât sesiunile lungi și rare. Chiar și 15–20 de minute pe zi dedicate cititului, ascultării sau vorbirii în engleză pot aduce rezultate vizibile.

3. Concentrați-vă pe toate cele patru competențe lingvistice

O abordare echilibrată este esențială. Asigurați-vă că exersați:

• Ascultarea (podcasturi, videoclipuri)
• Vorbirea (conversații, înregistrări proprii)
• Citirea (articole, cărți)
• Scrierea (jurnale, emailuri, texte scurte)

Neglijarea uneia dintre aceste competențe poate încetini progresul general.

4. Învățați vocabularul în context
Memorarea listelor de cuvinte izolate este rar eficientă. Învațați cuvinte noi prin propoziții, dialoguri și situații reale. Astfel veți înțelege nu doar sensul, ci și modul corect de utilizare.

5. Adoptați o abordare practică a gramaticii
Gramatica ar trebui să sprijine comunicarea, nu să o blocheze. Concentrați-vă pe structurile de care aveți nevoie cel mai des și exersațile prin vorbire și scriere, nu doar prin exerciții.

6. Ascultați activ
Atunci când ascultați limba engleză, nu vă limitați la a „auzi”. Observați pronunția, intonația și expresiile frecvente. Repetarea fragmentelor audio scurte poate îmbunătăți semnificativ înțelegerea și pronunția.

7. Nu vă temeți de greșeli
Greșelile sunt o parte naturală și necesară a procesului de învățare. Cu cât vorbiți mai mult, cu atât veți căpăta mai multă încredere. Fluența se dezvoltă prin comunicare, nu prin perfecțiune.

8. Folosiți limba engleză în situații reale
Schimbați setările telefonului în engleză, scrieți liste de cumpărături sau notițe în limba engleză sau planificați activitățile zilnice folosind limba engleză.

9. Monitorizați-vă progresul
Păstrați un jurnal simplu sau o listă de obiective. Notarea lucrurilor învățate ajută la consolidarea cunoștințelor și va arată clar progresul, ceea ce este foarte motivant.

10. Fiți răbdători și consecvenți
Învățarea unei limbi străine este un proces pe termen lung. Uneori progresul poate părea lent, dar consecvența aduce întotdeauna rezultate. Sărbătoriți reușitele mici și continuați să mergeți înainte.

Un gând final:
Îmbunătățirea limbii engleze nu ține de talent, ci de obiceiuri. Cu strategii potrivite și practică regulată, rezoluția dumneavoastră poate deveni o competență de durată.

The eTwinning project “Bookfest 2026” continues to promote the joy of reading, critical thinking, and collaborative work among students from Romania and the Republic of Moldova. One of the key activities, “The Reviews of Our Favourite Books,” challenged the participants to choose literary works that impressed them and to write creative reviews, explaining why these titles deserve to be discovered by others. The result was a diverse collection of perspectives, where literature becomes a space for dialogue and reflection.

A remarkable element of the eTwinning project "Bookfest 2026" is the collaboration between Liceul Teoretic “Radu Vlădescu” located in the town of Pătârlagele and Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” located in the town of Florești. Guided by their English teachers, the students of the two educational institutions worked together, exchanging ideas and recommendations, demonstrating that reading can transcend both geographical and cultural boundaries.

The benefits of the activity were numerous. The students developed their vocabulary, improved their analytical skills, and confidence in expressing personal opinions, while also discovering new authors and titles. The teachers leveraged the opportunities for collaboration and pedagogical innovation, integrating digital tools such as Digipad and turning discussions about books into interactive learning experiences.

As far as the two school communities are concerned, the project contributes to strengthening an authentic culture of reading and increasing visibility within the European space. “Bookfest 2026” proves that reading means cooperation, dialogue, and friendship, and that a simple book review can become a true educational journey.

Proiectul eTwinning „Bookfest 2026” continuă să promoveze bucuria de a citi, gândirea critică și lucrul în echipă în rândul elevilor din România și Republica Moldova. Una dintre activitățile centrale, „Recenziile cărților noastre preferate”, i-a provocat pe participanți să aleagă opere literare care i-au impresionat și să redacteze recenzii creative, argumentând de ce aceste titluri merită să fie descoperite de ceilalți. Rezultatul a fost o colecție diversă de perspective, în care literatura devine spațiu de dialog și reflecție.

Un element remarcabil al proiectului eTwinning "Bookfest 2026" este colaborarea dintre Liceul Teoretic „Radu Vlădescu” din orașul Pătârlagele și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Florești. Elevii celor două instituții de învățământ, coordonați de profesoarele de limba engleză, au lucrat împreună, schimbând idei și recomandări, demonstrând că lectura poate depăși granițele geografice și culturale.

Beneficiile activității au fost multiple. Elevii și-au dezvoltat vocabularul, capacitatea de analiză și încrederea în exprimarea opiniilor personale, descoperind totodată autori și titluri noi. Cadrele didactice au valorificat oportunități de colaborare și inovare didactică, integrând instrumente digitale precum Digipad și transformând discuțiile despre cărți în experiențe interactive.

La nivelul comunităților școlare, proiectul contribuie la consolidarea unei autentice culturi a lecturii și la creșterea vizibilității în spațiul european. „Bookfest 2026” demonstrează că lectura înseamnă cooperare, dialog și prietenie, iar o simplă recenzie se poate transforma într-o adevărată călătorie educațională.

Bookfest 2026 is a bilateral transdisciplinary project implemented by Liceul Teoretic “Radu Vlădescu” Pătârlagele (Romania) and Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”, Florești (The Republic of Moldova) in order to meet the educational and personal development needs of their school communities in the 2025-2026 school year.
The eTwinning project Bookfest 2026 fully reflects the mission of the eTwinning School through its commitment to collective leadership, collaboration and teamwork, inclusion, and innovation among students and teachers, in order to shape more active and responsible citizens capable of adapting to a constantly changing society. The planned activities – from multimedia presentation competitions and creativity workshops to the creation of a collaborative digital book and a virtual library – encourage the active involvement of all participants, both students and teachers, from the two high schools in Romania and the Republic of Moldova. By using shared digital resources, exchanging ideas, and creating original products, the project promotes transnational cooperation and fosters a culture of responsibility, collaboration, and mutual learning.

The main aims of the project are:

• to foster an enduring interest in reading and strengthen its role as a fundamental tool for developing critical thinking, creativity, and communication skills.
• to promote intercultural collaboration through joint activities that encourage the exchange of ideas, values, and good practices between students and teachers from Romania and the Republic of Moldova.
• to enhance digital competences by using online resources and Web 2.0 tools to create original, interactive, and bilingual educational products.
• to cultivate civic spirit, responsibility, and collaborative learning, preparing students to become active, adaptable, and engaged citizens in a globalized society.
• to strengthen teamwork abilities and shared leadership by involving all the participants in decision-making processes and collaborative activities.

National Culture Day, celebrated on January 15th in Romania, honous our country’s rich cultural heritage and the birth of Mihai Eminescu, Romania’s greatest poet. The day celebrates literature, arts, and traditions that have shaped Romanian identity. Schools, cultural institutions, and communities organize readings, exhibitions, performances, and creative workshops to inspire the younger generations of Romanians to explore and appreciate their national heritage. In 2026, this day continues to serve as a reminder of the importance of preserving cultural values while fostering creativity, learning, and pride in Romania’s literary and artistic achievements.

1. Readings and poetry recitals – students recite poems by Mihai Eminescu or other Romanian writers, developing expression and appreciation for literature.
2. Creative writing workshops – students compose poems or short texts inspired by Eminescu’s works or Romanian cultural themes.
3. Thematic presentations and exhibitions – posters, displays, or digital projects about the lives and works of major Romanian writers.
4. General knowledge contests – quizzes about Romanian literature, traditions, folklore, and cultural personalities.
5. Theater and literary skits – students perform scenes from Romanian literary works, fostering creativity and teamwork.
6. Film or documentary screenings – films about Mihai Eminescu’s life or the history and values of Romanian culture.
7. Debates and discussions – on the importance of the Romanian language, culture, and national traditions.
8. Drawing or painting contests – illustrations inspired by Romanian poems or literary works.
9. Creating a cultural corner at school – display boards with quotes, photos, and materials about Romanian cultural figures.
10. Digital and interactive activities – creating multimedia presentations, videos, or podcasts on Romanian cultural topics.

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită pe 15 ianuarie în România, marchează nașterea lui Mihai Eminescu, cel mai mare poet al țării, și onorează bogata moștenire culturală a României. Această zi celebrează literatura, arta și tradițiile care au modelat identitatea românească. Școlile, instituțiile culturale și comunitățile organizează lecturi, expoziții, spectacole și ateliere de creativitate pentru a inspira tinerele generații de români să descopere și să aprecieze patrimoniul național. În 2026, Ziua Culturii Naționale rămâne un prilej de a ne reaminti importanța păstrării valorilor culturale, promovând în același timp creativitatea, învățarea și mândria față de realizările literare și artistice ale României.

1. Lecturi și recitări de poezii – elevii recită poezii ale lui Mihai Eminescu sau ale altor scriitori români, dezvoltând expresivitatea și aprecierea literaturii.
2. Ateliere de creație literară – elevii compun poezii sau scurte texte inspirate de operele lui Eminescu sau de temele culturii române.
3. Prezentări și expoziții tematice – afișe, postere sau proiecte digitale despre viața și opera marilor scriitori români.
4. Concursuri de cultură generală – quiz-uri despre literatura română, tradiții, folclor și personalități culturale.
5. Teatru și scenete literare – elevii pun în scenă fragmente din opere literare românești, dezvoltând creativitatea și colaborarea.
6. Proiecții de filme sau documentare – filme despre viața lui Mihai Eminescu sau despre istoria și valorile culturale ale României.
7. Dezbateri și discuții – despre importanța limbii române, a culturii și a tradițiilor naționale.
8. Concursuri de desen sau pictură – ilustrări inspirate de poeziile sau operele literare românești.
9. Crearea unui colț cultural în școală – panouri cu citate, fotografii și materiale despre personalități culturale românești.
10. Activități digitale și interactive – realizarea de prezentări multimedia, videoclipuri sau podcasturi pe teme culturale românești.

For students, resolutions support stronger learning. Promises such as finishing homework before using their mobile phone or reading for 20 minutes each day build consistency. Over time, these small choices add up. Discipline grows when students keep showing up, even when it feels hard. A simple truth captures this idea: “Discipline is doing what needs to be done, even when you don’t feel like doing it.”

Teachers also benefit from clear resolutions. They may choose to give faster feedback, try new strategies, or protect time for reflection and self-care. When teachers share their goals and progress, students see that discipline and learning continue throughout life. They also learn that setbacks are normal and improvement comes from trying again.

A structured lifestyle develops when resolutions become daily habits. Short check-ins or classroom goal boards help everyone stay focused. Celebrating small wins keeps motivation alive. Step by step, students and teachers build confidence, responsibility, and resilience.

In the end, New Year’s resolutions are not about perfection. They are about progress. When we commit to them, we shape our habits and our habits shape our lives. Or, as the saying reminds us, “We become what we repeatedly do.”

What is one positive change that you would like to make or one personal or professional goal that you would like to achieve in 2026?

Within the framework of the Erasmus Accreditation 2023–2027, a number of five teachers who participated in the international job shadowing mobility carried out between 27–31 October 2025 at Theoretical High School No. 13 in Kraków and had as their main objective the digitalization of the teaching and assessment process, created interactive digital resources for the benefit of the entire school community of Liceul Teoretic "Radu Vlădescu".

The participation in the EU-funded project 2025-1-RO01-KA121-SCH-000321135 enabled direct observation of how an educational institution in Poland integrates digital technologies into teaching practice, particularly in the areas of lesson design, formative and summative assessment, and the provision of personalized feedback to students. As a result of these experiences, and in accordance with the agreed learning agreements, the participating teachers developed five open educational resources each, designed to capitalize on the positive experiences and the exchange of good practices identified during their Erasmus job-shadowing mobility.

The resources created include interactive LIVRESQ lessons, assessment quizzes, and digital materials developed using modern tools such as Kahoot, LearningApps, Google Forms, and other digital applications effectively used in the European schools observed. These materials support the implementation of innovative, student-centered teaching approaches and contribute to the diversification of assessment strategies by using technology as a tool for learning and progress monitoring.

The creation and dissemination of these open educational resources directly contribute to the multiplication of Erasmus+ mobility outcomes, ensuring that the entire school community has access to the competencies and expertise acquired by the participating teachers. The teaching staff can adapt and integrate these resources into their own instructional practices, our students benefit from interactive and relevant learning activities, and the institution strengthens its capacity to deliver a high-quality educational process aligned with the current requirements of digital education.

Through these initiatives, Liceul Teoretic “Radu Vlădescu” demonstrates that job shadowing mobilities represent an essential instrument for the teachers’ professional development and for the sustainable modernization of the teaching, learning, and assessment process, to the benefit of all members of the school community.

The European Commission support for the production of this publication does not constitute an endorsement of the contents which reflects the views only of the author, and the National Agency and Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

In December 2025, the activities of the local project It's the Season of Christmas Carols brought together students of all ages willing to celebrate Christmas through creative and inclusive activities. The participants worked collaboratively to prepare festive cards, Christmas wishes, and enjoy carol singing. A seasonal presentation encouraged reflection on kindness and generosity, supporting the students’ emotional and social development. The card-making session allowed the pupils in class 4A to express creativity and share goodwill in a personal way. The project promoted teamwork, empathy, and confidence while creating a warm atmosphere that spread festive cheer and reinforced a strong sense of belonging for everyone involved.

Merry Christmas!

Justice, Peace, and Sustainability are needs that we must defend,
for both the People and the Planet on which our precious lives depend.
With Hope in Action, we rise to make things better -
Global Education is the answer that can bind us all together.

The 2025 edition of Global Education Week ran from 17 to 24 November and was organised under the theme “Shaping a Just, Peaceful and Sustainable Future”, inspiring participants worldwide to “turn hope into action.”

GEW invites schools, youth groups, NGOs and communities to host workshops, conferences, environmental-education activities, and civic-engagement projects around the five core pillars of the 2030 Agenda: People, Planet, Prosperity, Peace and Partnership.

The North-South Centre of the Council of Europe and the Global Education Network coordinate the campaign globally, helping mobilise and support educational and community efforts across Europe and beyond, promoting global citizenship, solidarity, and sustainable, inclusive development.

https://englishteachingonthebuzauvalley.blogspot.com/2025/11/voting-for-official-logo-of-our.html

Obiectivul principal al mobilității a fost dezvoltarea competențelor digitale și interculturale, prin observarea directă a modului în care profesorii polonezi integrează tehnologia în educație. Încă din prima zi, am fost întâmpinați cu entuziasm de echipa gazdă, care ne-a prezentat școala și ne-a implicat în discuții despre utilizarea resurselor digitale pentru eficientizarea proceselor administrative și didactice. În cadrul mobilității, am participat la ateliere de lucru și lecții demonstrative, am asistat la activități educaționale care au combinat metode tradiționale cu instrumente digitale moderne și am descoperit cum pot transforma aceste tehnologii învățarea într-o experiență interactivă, colaborativă și motivantă pentru elevi.

Pe lângă asistențele la clasă și atelierele de lucru, am participat la întâlniri tematice dedicate educației digitale, protecției datelor personale și siguranței online. De asemenea, am avut ocazia să discutăm cu psihologul școlii despre prevenirea cyberbullyingului și sprijinul oferit elevilor cu nevoi educaționale speciale – aspecte extrem de relevante și pentru contextul școlii noastre.

Un moment deosebit a fost realizarea unui proiect colaborativ – o carte digitală despre avantajele și dezavantajele utilizării tehnologiei în educație. Această activitate ne-a stimulat gândirea critică și creativitatea, punând accent pe folosirea conștientă și echilibrată a instrumentelor digitale.

Experiența nu s-a limitat doar la partea profesională. Programul a inclus și activități culturale care ne-au permis să descoperim frumusețea orașului Kraków și istoria sa impresionantă. Schimburile interculturale și momentele petrecute împreună cu profesorii gazdă au consolidat relații de prietenie și viitoare oportunități de colaborare.

La finalul mobilității, am reflectat asupra asemănărilor și diferențelor dintre sistemele educaționale din România și Polonia și am identificat modalități concrete prin care putem adapta bunele practici observate la realitățile școlii noastre. 

În concluzie, această experiență Erasmus+ a fost o sursă valoroasă de inspirație și învățare care ne-a ajutat să ne îmbunătățim competențele digitale și pedagogice, să înțelegem mai bine rolul tehnologiei în educația modernă și să ne dorim să devenim agenți activi al schimbării în propria comunitate școlară. Mobilitatea din Polonia a fost o lecție valoroasă despre inovație, colaborare și deschidere către Europa educației viitorului.

https://www.youtube.com/watch?v=T3AlnwX9wpY

Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei./The European Commission support for the production of this publication does not constitute an endorsement of the contents which reflects the views only of the authors, and the National Agency and Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

Coordinated by a devoted team of teachers, the initiative aimed at promoting the core principles of the European Union - respect for human dignity, freedom, democracy, equality, the rule of law, and human rights - and to explore their relevance in school and everyday life.

Through collaborative poster creation, reflection sessions, and experience sharing with former Erasmus+ participants, the students were encouraged to engage critically and creatively with topics such as tolerance, empathy, diversity, and civic responsibility. The activity fostered key competences promoted by Erasmus+, including collaboration, intercultural understanding, and active citizenship.

The event concluded with an exhibition entitled #ErasmusDays2025: Live our values, inspire our future!, showcasing the students’ work. On this occasion, the school also disseminated the Erasmus+ project brochure for Project No. 2024-1-RO01-KA121-SCH-000206543, funded by the European Union and implemented during the 2024–2025 school year.

This campaign reaffirmed that European education goes beyond the idea of transnational mobilities; it is a continuous practice of shared values, inclusion, and democratic engagement, shaping both learners and educators to act as responsible European citizens.

https://www.youtube.com/watch?v=oBuGdmgfVqM

Obiectivele simpozionului:

- promovarea colaborării între o organizație non-guvernamentală și 12 instituții școlare din România - Școala Gimnazială “Sf. Dumitru” Craiova, jud. Dolj, Liceul Tehnologic Aiud, jud. Alba, Liceul ”Ștefan Procopiu”, jud Vaslui, Colegiul Național “Horea, Cloșca și Crișan”, Alba Iulia, jud. Alba, Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu”, jud. Gorj, Școala Gimnazială “Traian”, Craiova, jud. Dolj, Colegiul Național “David Prodan” Cugir, jud. Alba, Liceul Teoretic “Alexandru Ioan Cuza”, Corabia, jud. Olt, Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Craiova, jud. Dolj , Liceul Teoretic “Radu Vlădescu” Pătârlagele, jud. Buzău, Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” Nehoiu, jud. Buzău și Școala Gimnazială ,,Pamfil Georgian", Gura Teghii, jud. Buzău - în scopul creării de oportunități reale pentru dezvoltarea competențelor cheie ale beneficiarilor serviciilor educaționale și nu numai;

-  prezentarea unor comunicări științifice care promovează inovarea didactică, pentru creșterea calității procesului instructiv-educativ, dezvoltarea personală a elevilor, facilitarea procesului de incluziune școlară și în remedierea limbajului și comunicării cu impact în integrarea școlară și socială a copilului;

- valorizarea experiențelor didactice obținute în anii școlari 2024-2025 și 2025-2026 și a modelelor de bună practică în vederea formării profesionale a cadrelor didactice pentru creșterea motivației școlare și îmbunătățirea triadei predare-învățare-evaluare, inclusiv ca urmare a implementării unor proiecte europene eTwinning și Erasmus+.

Grupul țintă: Cadrele didactice din România

Organizator: Asociația Profesională Profesori pentru Comunitate

Partener: Liceul Teoretic “Radu Vlădescu” Pătârlagele

Publicația celei de-a patra ediții a Simpozionului Național poate fi accesată aici:

https://drive.google.com/file/d/1vAbh0eEOdxx1rYfO7TaU9jpBNpQ2lT5b/view?usp=sharing

Din postura de profesori de limbi străine, am avut bucuria de a coordona elevii într-o serie de activități care au îmbinat creativitatea, colaborarea și reflecția asupra diversității lingvistice. Elevii au lucrat atât individual, cât și în echipă, realizând materiale ce au ilustrat potențialul limbilor de a conecta oameni și culturi.

Produsele activităților, articole, eseuri și creații literare în proză și versuri, postere cu citate inspiraționale și imagini sugestive, colaje digitale și lucrări vizuale cu mesaj intercultural etc. au pus în valoare competențele de comunicare interculturală ale elevilor. Toate materialele au fost postate într-un Padlet colaborativ, care a devenit expoziția virtuală finală a proiectului.

Această inițiativă i-a ajutat nu numai pe participanți să își dezvolte creativitatea și gândirea critică, să își consolideze competențele digitale și de comunicare în limbi străine, să aprofundeze înțelegerea diversității culturale și lingvistice, cultivând empatia și deschiderea către ceilalți, ci și comunitatea școlară, stimulând colaborarea, lucrul în echipă și dezvoltarea competențelor de sensibilizare și exprimare culturală. Totodată, a crescut și vizibilitatea liceului nostru datorită participării la un eveniment european de anvergură, dedicat multilingvismului și cooperării.

Pentru noi, cadrele didactice implicate, evenimentul a reprezentat nu doar o ocazie de a valoriza limbile străine, ci și o dovadă că învățarea prinde rădăcini atunci când este dublată de creativitate și dialog cultural. EDL 2025 a demonstrat că limbile deschid inimile și mințile, facilitând respectul reciproc și înțelegerea, indiferent de diferențele lingvistice și culturale.

De asemenea, merită menționat că și prin aceste activități Liceul Teoretic “Radu Vlădescu”, Școală eTwinning 2025–2026 și organizație Acreditată Erasmus+ 2023-2027, își reafirmă angajamentul pentru o educație de calitate, celebrarea Zilei Europene a Limbilor 2025 reprezentând o manifestare a acestui demers.

https://www.youtube.com/watch?v=CFboK7FPjWg

O oportunitate pe care profesorii de limba engleză o valorifică frecvent este realizarea/utilizarea resurselor digitale interactive. Platformele educaționale, aplicațiile de vocabular și jocurile lingvistice online stimulează motivația elevilor și transformă învățarea într-o experiență practică și captivantă. În plus, integrarea materialelor multimedia - videoclipuri, podcasturi sau prezentări interactive - favorizează contactul autentic cu limba engleză și cultura anglofonă.

De asemenea, se remarcă abordările centrate pe elev. Metode precum „flipped classroom” (clasa inversată) le permit elevilor să parcurgă conținutul teoretic acasă și să folosească timpul de la clasă pentru activități practice, conversații și proiecte colaborative. Totodată, învățarea bazată pe proiecte stimulează gândirea critică și creativă, dezvoltând atât competențele lingvistice, cât și pe cele interculturale.

O altă inovație este introducerea realității virtuale și augmentate în lecțiile de engleză, care creează contexte de comunicare aproape reale și sporesc implicarea elevilor. Aceste instrumente deschid noi posibilități pentru exersarea limbii în situații variate și relevante.

Inovațiile didactice în predarea limbii engleze transformă procesul educațional într-o experiență dinamică, interactivă și adaptată generațiilor actuale. Profesorul devine astfel facilitator al învățării, care îi îndrumă pe elevi către o utilizare autentică și funcțională a limbii.