Scopul proiectului a fost îmbogățirea limbajului preșcolarilor, dezvoltarea atenției și a curiozității prin poveștile citite la grădiniță și acasă.

          Activitățile de învățare pe care le-am desfășurat cu grupa mică ,,Îngerașii” de la Grădinița cu program prelungit ,,Căsuța Fermecată” Gherla, jud. Cluj, prof. înv. preșc. Oros Nica, au fost derulate față în față, dar și în online (noiembrie-decembrie 2020). Astfel, s-au citit cel puțin trei povești pe săptămână timp de o lună de zile. Pentru fiecare poveste a fost prezentată cartea, coperta, autorul, iar acestea au contribuit la îmbogățirea fondului de carte al grupei mici. A fost realizată o ,,omiduță povestitoare” din discuri de hârtie de diferite culori care creștea cu fiecare poveste citită, adică titlul fiecărei cărți era notat pe un disc, iar acestea se uneau odată cu fiecare poveste. Din textul fiecărei povești au fost alese trei cuvinte necunoscute; acestea au fost explicate copiilor și scrise, alături de imaginea corespunzătoare, pe panoul proiectului și pe fișa poveștii/ a cărții citite. Activitățile au continuat și în mediul online, unele povești fiind înregistrate și trimise copiilor pentru a fi vizionate acasă. Activitățile au fost realizate prin integrarea mai multor domenii experiențiale, în funcție de nevoile copiilor și pentru a se respecta Curriculumul pentru educația timpurie 2019.

         Colaborarea cu familia a constat în realizarea unei ,,omiduțe povestitoare” acasă. Părinții au fost informați despre activitățile din proiect și li s-a propus citirea unei povești zilnic. Astfel, omiduțele copiilor creșteau și acasă. La finalul proiectului, copiii și-au îmbogățit vocabularul cu un număr foarte mare de cuvinte, lucru esențial având în vedere vârsta fragedă a acestora.

          O altă activitate a presupus crearea unei cărții electronice pe storyjumper.com de către toți membrii proiectului. Aceasta poate fi găsită accesând linkul următor: https://www.storyjumper.com/book/read/90063465/sgulerpdr#page/1

           Au avut loc webinarii în twinspace și o întâlnire pe zoom cu profesorii, copiii și părinții acestora. Părinții au apreciat activitățile proiectului și au luat cuvântul, exprimându-și părerea personală asupra activităților și a rezultatelor obținute. Au fost oferite diplome pentru fiecare copil. Activitățile au fost diseminate pe diferite site-uri, pe grupul de facebook al proiectului, pe instagram și pe blogul acestuia:   https://goncaemil42.blogspot.com/

Fotografii și înregistrări video ale activităților din proiect se regăsesc pe pagina principală a proiectului: https://twinspace.etwinning.net/121342/home

Acest curs este avizat de Ministerul Educației și Cercetării și s-a finalizat cu obținerea unei adeverințe de participare.

Cursul s-a adresat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar care au o experiență redusă în desfășurarea parteneriatelor online și a parteneriatelor eTwinning. În cadrul acestuia, participanții s-au familiarizat cu platforma eTwinning, cu scopurile și misiunea eTwinning.
 De asemenea, a fost inițiat un proiect pentru exersarea aspectelor tehnice care țin de redactarea și punerea în practică a unui parteneriat eTwinning, utilizarea unui jurnal de proiect, a diferitelor instrumente și aplicații de lucru online, respectarea regulilor de comunicare în cadrul comunității eTwinning.

La finalul cursului, aproape toate cadrele didactice participante au reușit să devină parteneri într-un proiect cu cel puțin o țară înscrisă în program. Pe această cale, țin să îi mulțumesc doamnei profesor Nela Dumea pentru disponibilitatea, sprijinul și răbdarea pe care ni le-a arătat, pentru profesionalismul și exemplele de bune practici pe care ni le-a prezentat.

     La vârsta preşcolară creativitatea copilului este în continuă dezvoltare, iar evoluţia acestei abilităţi se remarcă în produsele realizate de copii cum ar fi desene, modelaje, picturi, mişcări de dans, improvizaţii şi mişcări scenice, cântecele cu versuri inventate de copii, jocuri de rol, poezii şi poveşti create de ei. Limbajul înregistrează o creştere în volum şi în calitatea exprimării, dar fiind încă în dezvoltare, de cele mai multe ori copilul nu reuşeşte să exprime ceea ce simte. Unii copii afişează o dorinţă continuă de împărtăşire a emoţiilor, în timp ce alţii, timizi şi introvertiţi se focalizează pe evitare şi prelucrarea excesivă a problemelor.

     Exprimarea non-verbală a emoţiilor este şi modul de acţiune al artiştilor.

     La nivelul grădiniţei se desfăşoară activităţi de dezvoltare a abilităţilor socio-emoţionale, a limbajului şi a comunicării orale şi scrise, a deprinderilor fizice şi a celor de igienă, a capacităţilor şi atitudinilor în învăţare şi de dezvoltare cognitivă şi cunoaştere a lumii într-un context didactic planificat şi organizat.

     Mediul de acasă, mult diferit de cel educaţional, propriu unei instituţii  de învăţământ, are alte caracteristici. Acum, cu precădere, copilul se poate simţi încorsetat de limitele fizice ale locuinţei. De asemenea, unii copii pot face parte din grupuri familiale vulnerabile cu statut socio-economic scăzut, cu părinţii rămaşi fără loc de muncă sau în şomaj, cu probleme de sănătate, familie mono-parentală sau minorităţi etnice. Modalităţile de comunicare cu familiile preşcolarilor sunt multiple în zilele noastre. Preocuparea mea s-a centrat pe copiii cu tulburări de limbaj, de adaptare, cu dificultăţi de învăţare, cu stimă de sine scăzută, introvertiţi sau cu situaţii familiale deosebite. Dacă în munca prin intermediul reţelelor online am desfăşurat în această perioadă activităţi de recapitulare la nivelul întregii grupe de preşcolari (la indicaţia MEC), în plus, cu ceilalţi copii aflaţi în situaţii de risc, am comunicat în privat cu părinţii în vederea stabilirii de comun acord de activităţi individualizate.

     De ce am ales această cale? Pentru a fi alături copilului şi a susţine familia, alături de consilierul grădiniţei, în continuarea aplicării planurilor de intervenţie personalizate. Prin activităţile artistico-plastice, de dans şi de comunicare orală şi scrisă am urmărit creşterea stimei de sine, relaţionarea pozitivă cu părinţii, fraţii şi bunicii, exprimarea non-verbală a emoţiilor, detensionarea copiilor şi a familiilor, dezvoltarea unor aptitudini şi interese, recuperarea unor activităţi.

     Programele concepute au cuprins activităţi de:

- pictură: amestecul culorilor folosind tehnici învăţate la grădiniţă în cadrul opţionalului ,,Magia culorilor”, utilizarea culorilor şi a non-culorilor în exprimarea emoţiilor, de ex. ,,Emoţii în inima mea”;

- desen liber sau cu temă dată: ,,Povestea familiei mele”, ,,Eu şi fratele meu/sora mea”, ,,Oraşul meu” ş. a. pentru a sesiza pattern-urile din familie, sentimentele copiilor faţă de situaţiile-problemă cu care se confruntă familia;

- colaj: procurarea de materiale diverse, cu texturi şi culori multiple şi combinarea lor în cadrul unor tematici; se pot obţine produse noi, originale, copiii îşi îmbogăţesc tehnicile de lucru, colaborează de cele mai multe ori cu adultul sau cu un frate sau o soră mai mare, învaţă să relaţioneze pozitiv, să asculte, să aştepte, să urmeze nişte etape de lucru, iar unicitatea lucrării ajută la creşterea încrederii în forţele proprii, în petrecerea timpului de calitate cu familia;

- modelaj din plastilină sau diferite paste modelatoare realizate acasă;

- audiţii muzicale aplicate în dans şi mişcare cu valenţe pentru sănătatea fizică şi psihică recunoscute încă din antichitate; poate fi folosită muzica clasică, pop sau rock;

- metoda ,,music bath” promovată în ultimul timp în grădiniţe şi şcoli şi care presupune utilizarea unor instrumente muzicale neconvenţionale: cutii, pahare cu apă, beţe din lemn, linguri, hârtie de copt, conserve, borcănele cu pietricele sau cu diverse seminţe, tobe şi fluiere improvizate sau percuţie corporală;

- dramatizarea poveştilor, acte de improvizaţie;

- teatrul de umbre sau cu măşti, machiaje, marionete, activitate care îndeamnă la experimentarea unor emoţii şi atitudini noi;

- jocuri terapeutice;

- dansul prin utilizarea coregrafiilor şi a mişcărilor improvizate.

     Implementarea acestor activităţi şi jocuri s-a făcut în funcţie de disponibilitatea copilului şi a familiei sau dacă situaţia cerea a fi aplicate. Părinţii şi copiii au răspuns pozitiv la sugestii, mai ales că aceste activităţi artistice nu intră în sfera celor supuse unor judecăţi de valoare, nu impun întrebări referitoare la valoare lor artistică, ci la descoperirea şi conştientizarea propriilor emoţii, la corectarea unor tulburări comportamentale, la exprimarea non-verbală, la aprecierile părinţilor, la încurajările şi ajutorul primit de la familie, la satisfacţia personală de a fi pe placul celorlalţi, depăşirea frustrărilor legate de tulburările de limbaj în relaţionarea cu ceilalţi.

     Totodată am încurajat şi părinţii în utilizarea artelor ca ,,terapie” pentru depăşirea momentelor critice.

     Interpretarea de roluri şi realizarea de produse artistice pe parcursul proceselor creative sporesc relaţionarea pozitivă, contribuie la detensionarea tuturor, la creşterea încrederii în propria persoană şi în ceilalţi, creează amintiri de familie, produse şi idei noi, moduri de exprimare şi valorizare pozitivă a propriei persoane şi a celorlalţi.

Bibliografie: Preda, V. (coord.), Costea-B, C., Pintilei, M., Mustea, D., (2007), Elemente de psihopedagogie specială, cap. XVI, Ed. Eikon, Cluj-Napoca.