Reținem că principiul social general valabil în societatea capitalistă este acela conform căruia salariul unui angajat arată prestigiul social de care se bucură, concretizat prin nivelul de studii cerut (pregătire profesională, examene de acces în profesie și pregotire continuă) și importanța socială a muncii sale.

Da, principalul motor activator extrinsec pentru activitatea unui dascăl este venitul său net!!! Restul sunt povești de adormit... Ce face însă un profesor care nu are veniturile conform cu așteptările sale? Soluții:

A) caută surse de venit externe sistemului, lucrând part-time în alte domenii

B) caută surse de venit conexe activității de cadru didactic- realizare de meditații, activități de sprijin educațional contra cost, etc

C) pleacă din sistem, pur și simplu.

Cea mai paguboasă variantă pentru societate și comunitate este alegerea varinatei C) de către dască: pleacă din sistem, pur și simplu. Ca profesor metodist al Inspectoratului Școlar Județean Timiș am văzut un astfel de eveniment: un cadru didactic din învățământul special care a sisținut primele patru inspecții la un centrul școlar de educație incluzivă, pentru a promova Examenul Național de Definitivat a dovedit devotament, implicare, înaltă ținută morală și standarde profesionale de excepție. În semestrul al II-lea trebuia să susțină alte patru ore de inspecție însă a anunțat că placă din sistem. O pierdere imensă pentru instituția școlară care a trebuit să suplinească lipsa acestui dascăl desăvârșit, deosebit, de excepție, cu un dascăl care... a stat cu elevii până la sfârșitul anului școlar. Doamna profesor ce a părăsit sistemul era absolvetă de liceu pedagogic, absolvise psihopedagogie specială la Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca și urma un program masteral în domeniul psihologiei educaționale, consilierii școlare și vocaționale. Am întrebat-o care sunt motivele plecării sale. A adus două argumente valide, de bun simț: nu poți să umilești un profesor cu 14 lei/oră care îți muncește cu 5 elevi cu tulburări pervazive de dezvoltare și 6 elevii cu retard mintal și handicap asociat, ținându-l din examene în examene, într-un colectiv care doar îți vânează greșelele. Din discuție se concretizează două motive certe:

a) prosta salarizare

b) lipsa sentimentului de aparteneță a profesorului deminisonal la colectiv de cadre didactice cauzată de lipsa de lidership

Cine a pierdut cel mai mult: sistemul național de învățământ- în colega noastră s-au investit 5 ani de studii superioare de către stautul român dar când acesta urma să nebeficieze de investitța făcută, ca urmare a salarizării la limita sclavagismului modern (conform deinirii Organizației Mondiale a Muncii) și lipsei de viziune managerială, a plecat căci nu putea fi îndeplinite nivelurile trebuințelor primare din Pirmaida lui Maslow.

Varinata A), momentul în care cadrul didactic ”caută surse de venit externe sistemului, lucrând part-time în alte domenii” este extrem de păguboasă. Resursele de timp și implicare din afara celor patru opt ore se canalizează activităților conexe ce grevează grav și profund performanța profesională. SImple exemple: profesorii pentru educație muzicală, imediat după ore nu se documentează pentru imbogățirea culturală și a strategiei didactice ci merg la nunți, botezuri, cununii, priveghiuri și înmormâmtări pentru a-și rotunji veniturile, mulți profesor care își desfășoară activități ce necesită calificare de psiholog, după cele opt ore fug la diferite cabinete psihologice, etc. Dramatic, trist și umitor este contextul în care colegii noștrii fac activități de îngrijire bătrâni, muncitori de întreținere, femei de serviciu sau curieri... Pur și simplu sunt nevoiți să realizeze munci mult sub calificarea lor profesională pentru subzistență. Tentația de a părăsii sistemul educațional este extrem de mare și, de cele mai multe ori, acești oameni pleacă...

Varianta B), cea în care cadrul didactic ”caută surse de venit conexe activității de cadru didactic- realizare de meditații, activități de sprijin educațional contra cost, etc” este păguboasă pentru actul de predare- consolidare- învățare căci profesorul este motivat ca cele mai bune resurse ce le deține din punct de vedere al pregătirii sale profesionale să le pună la dispoziția elevilor care vin la meditații, nicidecum pentru cei care vin la școală. Totuși, pare cinic dar acesta este adevărul, este o varinată bună că pregătirea profesională și interesul pentru concepre și realizare de resurse educaționale este foarte mare, interesul pentru prestigiul profesional este important și calitatea actului didactic implică o țintă impecabilă în scop de marketing.ACeasta ar trebuie să fie o varinată de lucru importantă pentru personalul de îndrumare și control astfel încât acest context defavorabil școlii, elevului și părinților să devină prietenos cu aceștia, prin diferite contexte organizatoric- juridico- financiare. Soluții optime propuse în spațiul public sunt, însă trebuie pusă în ractică în mod inteligent dar... cum munți incompetenți sunt puși în contextul de personal de îndrumare și control având doar calitatea de membru de partid, eșecul răsunător dovedește lipsa de inteligență managerială!

Reiterez că sunt studii realizate de instituții de cercetare și organizații la nivel internaținal care arată că:

a) salariul unui cadru didactic din Românai este prin cele mai mici din Uniunea Europeană, direct corelat cu nivelul de performanță al elevilor care susțin testele PISA; în statele U.E. unde salariile sunt la nivel ridicat, rezultatele PISA sunt peste nivelul mediu=> salarizarea se corelează cu performanța la testele PISA

b) salariile cadrelor didactice din România sunt sub media salariilor persoanelor care ocupă posturi ce necesită studii superioare din sistemul privat.

c) media veniturilor nete/ oră a cadrelor didactice din România, la ora redactării prezentului material, este de 12-23 lei net/oră: principalul diferențiator fiind vechimea în învățământ și nu progresul școlar al elevilor sau performanța profesională a cadrului didactic.