O societate se schimba prin profesorii ei. Profesorii genereză educația ce are ca finalitate formarea completă, echilibrată și funcțională a personalității fiecărui copil.

Românii sunt acuzați că nu au educație financiară, că nu știu să economisească și își risipesc resursele fără a realiza costul de oportunitate. În acest context, se confirmă expresia unei dăscălițe trecute de prima vâsrtă care, după ce i-am prezentat un calcul din care a reieșit că un tânar care are între 0-3 ani de activitate la catedră primește 0 lei și ceva bănuți pentru educarea fiecărui copil din clasa sa. Acest argument financiar este suficient pentru a conștientiza de ce cei mai bine pregătiți absolventi de studii superioare din România, care au și educație financiară, nu vin în sistemul de învățământ de stat din România. În privat, salarizarea cadrelor didactice este și mai dramatică, dar voi reveni cu analize în alte postări. 

Întorcându-mă la dascălița aflată în pragul senectuții, revoltată că eu ca profesor am venit în învățământ ca sa mă dedic copiilor, nicidecum să am un căștig salarial și că ea nici ”nu a cutezat să realizeze astfel de calcule privind câștigurile reale ale profesorilor”, îi pot spune și în acest context următoarele:

a) orice profesor din România este angajat în baza unui contract de muncă, deci este angajat în deplinătatea Codului Muncii , cu toate obligațiie, dar și drepturile cuvenite conform contractului de muncă, fișei postului;

b) argumentul că sistemul bugetar românesc nu are resurse financiare de a plăti cadrele didactice conform Legii Unice a Salarizării este ridicol în contextul în care la data redactării acestei postări toate clasele bugetare sunt plătite conform acestei legii: personalul de execuție din sistemul de sănătate, sistemul de ordine și apărare publică, sistemul judiciar și administrațiile locale și centrale. Toți, cu excepția dascălilor și a celor din domeniul culturii.

c) resursele necesare pentru formarea unui dascăl și pentru ca un dascăl să poată performa implică și costuri financiare: cursurile de formare continuă (cu excepția primului program masteral, cadrele diactice fiind obligate să absolve progame mastrale cam odată la 5 ani pentru a acumula creditele profesionale- un program masteral costă 3500- 5000 lei/an, deci un total de 140 000 lei / program masteral, cu taxele de disertație incluse, sau cursurile cu credite furnizare de CCD-uri costă mult, credite puține, conținutul cursurilor fiind depășit în raport cu realitatea din școli), resursele tehnologice, tehnice și logistice sunt suportate integral de cadrul didactic (cadrele didactice uzează un computer la 3-5 ani, pe care și-l achiziționaeză din banii lui, softurile educaționale pe care se proiectează și realizează resursele educaționale digitale au prețuri ridicate sau sunt sub formă de abonament plătite de profesori), decontarea navetelor se face cu întârziere, când are chef primarul să dea banii, cu întârziere și trunchiat (dar profesorul are, nu are bani, trebuie să suporte cheltuielile de transport pentru a ajunge la serviciu)

d) dreptul la concediu și zile libere, care este de 21 se zile, este limitat exclusiv la perioadele de vacanță, deci profesorilor le este imposibil să beneficieze de ofertele turistice din extrasezon, ei fiind singura categorie profesională care au concedii când vrea... ministru. Apropo, în vacanțele școlare profesorii nu sunt în concedii tot timpul: cu cine se organizează examenele de Bacalaureat, examenele de coringențe, examenele aferente Evaluări Naționale, examenele de Titularizare... ??? Taberele școlare cine le organizează???? Dar școlile de vară?? Proiectele educaționale când se organizează??? Când se scriu proiectele cu finantare???

e) deși Legea Educației, lege organică ce nu poate fi modificată, conform Constittuție României șu deciiilor Curții Constituționale a Românie, prin alte documente, prevede clar atribuțiile profesorilor, asupra profesorilor se fac abuzuri în serviciu pentru a face și alte activități: profesor de serviciu, manager de caz de servicii psihoeducaționale, etc (fără a fi remunerați financiar). Spre exemplu, munca profesorului de servicu este similară, ca să facem o paralelă, cu cea a medicului de gardă- medicii sunt plătiți supimentar pentru munca suplimentară, și cu ce sume, hohoho..., profesorii nu. Mai mult, legea nu prevede în atribuțiile profesorului sintagma ”alte atribuții” dar este o practică generalizată a personalului de îndrumare și control să impună această sintagmă în fișa postului profesorului.

f) alte situații...

Întocându-mă, însă, la calculul meu ce a revoltat-o pe dăscălița la care fac referire, vă expun cum am văzut eu lucrurile: un tânar care a promovat Examentul de titularizare cu 8.13 (un examen destul de ruguros, similar celui re Rezidențiat sau acces în Magistratură ca nivel de dificultate), dar nu a reușit să se titularizeze pe disciplina geografie, are o normă didactică de 18 ore și munceste săptămânal 40 de ore, având 9 clase unde predă, cu o medie de 30 elevi/ clasă. Fiind un tânăr bine pregătit și obținând o notă mare, a prins un post de profesor de geografie într-un mare oraș, la trei școli. Conform unei declarații a unui lider de sindicat confirmată de ministrul Câmpeanu, acest tânăr primește un venit net de aproximativ 2700 lei/lună, cu toate drepturile financiare cuvenite (venitul net variază căci este mai mic cu 200-300 lei in lunile în care sunt vacanțe). Și începem calculul: 2700 lei/40 ore lucrate săptămânal/ 4.5 săptămâni cât are în medie o lună/ 30 elevi în medie pe clasă= 0,5 lei/oră/elev. Atât plătește statul pentu ca orice elev să fie educat de tânărul nostru. Derâdere totală, cinismul în toată profunzimea sa. Vorbim de personalizarea predării, de individualizarea actului didactic la nivelul potențialului elevului dar noi îi dăm unui absolvent de studii superioare 0.5 lei net pentru a-l educa timp de 50 minute pe acel elev? Mai vorbim că în școli sunt integrați elevi cu cerințe educaționale speciale, cu tulburări asociate, neuropsihice, implicit pentru ei profesorii de la clasă fac un efort suplimentar prin realizare de adaptări curriculare, intervenție în planurile de servicii individualizate, participare la ședințele comisiei interdisciplinare pentru integrarea educațională. Toate acestea pentru 0.5 lei. Să fim sinceri, mulți dintre dumneavoastră, care citit aceste rânduri, nu vă aplecați pe stradă să luați de jos 0.5 lei. Dar acest tânăr vreți să muncească cu devotament, cu dăruire pentru 0.5 lei. Cinic nu? Să nu mai subliniem că medicii și cadrele medicale care lucrează cu același copil primesc sport de 100% din salariul brut, la care se adaugă și grupa I de muncă. Profesori, dă-i naibi de sclavi moderni, să muncească ca... dacă nu șantajează statul cum au făcut medicii în pandemie!!! 

Cu certitudine nu puteți cere celor mai buni alsolvenți de studii superioare din România să vină muncească cu copilul dvs timp de o oră pentru 0.5 lei. Pur și simplu nu vor veni pentru că își cunosc valoare.

Dar să facem referire la un cadru didactic care are între 10-15 ani vechime. Acesta are un salariu proximaitv se 3500 lei net/lună, cu toate drepturile incluse. Vreți să vedeți pentru cât muncește cu copilul dvs/ oră???? Să calculăm: 3500 lei /40 ore lucrate săptămânal/ 4.5 săptămâni cât are în medie o lună/ 30 elevi în medie pe clasă= 0,648 lei/oră/elev. Atât primește un profesor aflat în plină carieră didactică, cu Gradul Didactic I, după ce a susținut și promovat Bacalaureatul, Examen de licență, Examen de Masterat, Examen Național de Titularizare (ce se promovează cu minim 7, altfel rămâne doar suplinitor pe orele vacante ocazional), Examenul Național de Definitivat (ce include și 8 ore de inspecție la clasă și examen organizat în mediul universitar la universitățile de prestigiu din țară precum cele de la București, Iași, Cluj Napoca, Timișoara, Craiova...) Examen pentru Gradul al II-lea (ce include 12 ore de inspecție la clasă și examen organizat în mediul universitar la universitățile de prestigiu din țară, precum cele de la București, Iași, Cluj Napoca, Timișoara, Craiova... și se promovează cu nota minimă 8), Examen pentru Gradul I, ce include 12 ore de inspecție la clasă și realizare de lucrare științifică de cercetare realizată sub coordonarea unor profesori universitari de prestigiu din domeniile științifice ale disciplinelor pe care le predă profesorul, similară ca dificultate unei lucrări de doctorat. După atât trudă și atât efort, un profesor primește 0.648 lei net/oră/elev. Barjocură în cel mai profund sens al cuvântului.

Sunt profesori care căștigă și 8000- 15 000 lei net/ lună. În România aceștia există. Dar ei nu lucrează cu elevii, eie lucrează cu hartiile: inspectori, angajați în minitserul de resort al educației sau chiar pe la diferite structuri descentralizate, etc. Pentru ei, calculul este simplu: 15 000 lei net/ /40 ore lucrate săptămânal/ 4.5 săptămâni cât are în medie o lună/ 0 elevi în medie pe clasă=... știu că împărțirea la 0 nu are rost... Ca și ei... Dar ministrul educației când afirmă că a mărit fondul de salarii și costul standard pe elev nu a făcut-o pentru a motiva cadrele didactice de la catedră, care lucreazcă cu elevii, ci pentru cei cu salarii de 8000- 15 000 lei net/ lună, cei mai mulți numiți ca urmare a apartenenței la un partid politic sau altul.

Întorcându-mă la referirea distinsei doamne dascălițe, aș fi vrut să o invit să scrie și ea un articol replică la cele scrise de mine dar... nu știe... I-am spus că poate să compare veniturile nete și condițiile de muncă ale profesorilor din România cu cele ale altor dascăli din Uniunea Europeană participând la proiecte de mobilitate prin Erasmus Plus sau, mai comod, folosind platforma eTwinning. Dar nu știe.... Eee, aici este buba... cei care ”nici nu au cutezat să facă astfel de calcule” cu privire la veniturile reale, pe ora de muncă, pentru fiecare elevi habar nu au să utilizeze resursele educationale digitale, platformele de intercațiune cu colegi din alte țări.... Ei sunt mulți, foarte mulți, care au găsit în învățământ un loc călduț și care, sub stindardul mediocrității trag sistemul în jos prin lipsa lor de performanță, de cunoștințe în domeniul pedagogiei și al educației financiare... Eu sunt cei care prin comportamentul obedient distrug speranța dascălilor tineri, cu vocație să spere și să aibă încredere în cariera de dascăl, remunerată financiar coonform studiilor cerute și importaneței sociale a muncii de dascăl, dar nicidecum cu o valoare de 0,5- 0,648 lei net/oră/elev. 

Și ar mai fi ceva, încrederea dascălilor performanți în sistemul educațional este la cote ce tind spre 0: ați mințit profesorii cu Legea Unică a Salarizării care nu o respectați, dar cereți pofesorilor să respecte nu numai legea educației, dar și toate hartiile voastre abuzive prin care cereți ca profesorul să facă aia, să facă aia și ailaltă să facă... Profesorul este plătit să muncească 8 ore / zi... Părinții sună sau trimti mesaje chiar și noaptea, când au probleme cu copiii lor, elevii noștrii...