„Că sunt copil al nimănui…”
Versul acesta mă urmărește.
În școală, rar auzi formulări atât de directe. Dar le vezi. În ochii celor care spun „nu-mi pasă”. În tăcerea celor care râd când ar trebui să doară. În glumele prea aspre.
De multe ori, adolescenții nu cer ajutor. Cer să fie lăsați „în fum să stea”. În lumea lor. În telefon. În ironie.
Personajul din cântec nu cere soluții.
Nu cere sfaturi.
Nu cere explicații.
Cere să i se cânte.
Ce înseamnă asta?
Înseamnă:
„Stai cu mine.”
„Nu mă corecta.”
„Nu mă analiza.”
„Doar fii aici.”

Muzica – ultimul refugiu demn
Îmi place la acest cântec faptul că nu victimizează. Nu dramatizează excesiv. E o demnitate a durerii acolo.
Bărbatul din cântec nu spune „salvați-mă”. Spune „cântă-mi”.
E o diferență.
Uneori, și în consiliere, diferența e aceasta:
nu trebuie să repari imediat.
Trebuie să rămâi.

Ce-am învățat din acest episod
Am folosit piesa într-un context educațional. I-am întrebat pe elevi:
„Dacă ai avea un cobzar al tău, ce i-ai cere să-ți cânte?”
Răspunsurile nu au fost despre bani sau succes.
Au fost despre:
– curaj,
– liniște,
– acceptare,
– să nu mai doară.
Mi-am dat seama că, dincolo de generații, dincolo de diferențe, nevoia rămâne aceeași: să fim auziți fără să fim judecați.

Hora care nu se vede
În proiectul „Horea de sâmbătă” vorbim adesea despre joc, despre tradiție, despre comunitate.
Dar există și o horă interioară.
O horă pe care o joacă omul când pierde.
Când iubește.
Când se simte singur într-o mulțime.
„Să-mi cânți, cobzar” este despre această horă.
Nu se joacă în cerc.
Se joacă în inimă.

Un gând personal
Poate că fiecare om are nevoie, la un moment dat, de un cobzar.
Un prieten.
Un profesor.
Un coleg.
Un om care să nu dea soluții rapide, ci să ofere prezență.
Și poate că, uneori, fără să ne dăm seama, noi suntem acel cobzar pentru cineva.
Iar alteori… avem și noi nevoie de unul.

🎶 Tu ce melodie ai cere, într-o seară în care inima ți-e prea grea?

📚 RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED)
Titlu activitate:
🎭 „Dacă ai fi cobzarul meu…” – exprimarea emoțiilor prin muzică
Grup țintă:
Clasele IX–XII (adaptabil și pentru gimnaziu, clasele VII–VIII)
Durata:
50 minute
Competențe vizate:
• identificarea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• reflecție asupra mecanismelor sănătoase vs. nesănătoase de coping;
• conștientizarea riscului de refugiu în comportamente de evitare.

🧩 Etapele activității
1️⃣ Moment de conectare (10 min)
Audierea fragmentului muzical.
Întrebări de reflecție:
• Ce emoții transmite personajul?
• Ce înseamnă „copil al nimănui” în plan simbolic?
• De ce cere muzică și nu sfaturi?

2️⃣ Analiză ghidată (15 min)
Discuție despre:
• singurătate vs. izolare;
• rolul artei în reglarea emoțională;
• diferența dintre exprimarea sănătoasă a durerii și evitarea ei prin consum (alcool – element prezent simbolic în text).

3️⃣ Exercițiu aplicativ (15 min)
Elevii completează enunțul:
„Dacă aș avea un cobzar al meu, i-aș cere să-mi cânte despre…”
Variantă alternativă:
Scrisoare imaginară către un „cobzar” – persoană de sprijin din viața lor.

4️⃣ Debriefing (10 min)
Discuție despre:
• Cui ne adresăm când ne este greu?
• Ce alternative sănătoase avem la „crâșma-ntunecată” metaforică?

🧠 VALORIFICARE ÎN CONSILIERE
Această resursă poate fi utilizată în:
✔️ activități de prevenire a consumului de alcool;
✔️ intervenții pe tema despărțirilor și a pierderii;
✔️ dezvoltarea inteligenței emoționale;
✔️ ateliere de educație pentru sănătate emoțională;
✔️ grupuri de suport pentru adolescenți vulnerabili.

🌿 REFLECȚIE EDUCAȚIONALĂ
Personajul piesei nu este un model comportamental – este o oglindă a durerii neexprimate.
Rolul consilierului nu este să judece „paharul”, ci să descopere povestea din spatele lui.
În spațiul școlar, muzica poate deveni:
• punte între generații,
• catalizator al dialogului,
• instrument de prevenție.

📝 Concluzie
„Să-mi cânți, cobzar” poate deveni o metaforă pedagogică:
În spatele fiecărui adolescent care pare indiferent, poate exista un suflet care ar spune:
„Lasă-mă să fiu ascultat.”
Iar uneori, consilierul este chiar acel „cobzar”.
 

Notă a autorului
Acest articol pornește dintr-o experiență personală: interpretarea celor două piese la propria nuntă (1998), moment care a devenit, peste ani, parte din proiectul „Horea de sâmbătă”.
În spatele unei filmări de arhivă nu se află doar nostalgie, ci și o oportunitate educațională. Muzica tradițională, adesea percepută exclusiv ca element de divertisment, poate deveni instrument de reflecție și dezvoltare personală în activitatea de consiliere.https://youtu.be/dbxeOgc_XSw

1. Muzica și activarea memoriei afective
Literatura de specialitate evidențiază rolul emoției în procesul învățării și al dezvoltării identitare (Goleman, 1995; Siegel, 2012). Muzica are capacitatea de a activa memoria afectivă, facilitând accesul la experiențe semnificative și la valori internalizate.
În context educațional, utilizarea unui stimul artistic cu încărcătură simbolică poate deschide spații de dialog autentic, mai ales în rândul adolescenților, pentru care exprimarea directă a emoțiilor este adesea dificilă.

2. „Satra (Drumu-i plin de umbre)” – simbolul drumului și al autonomiei
Versurile evocă mișcarea, nomadismul, focul, energia colectivă. Din perspectivă psihopedagogică, pot fi identificate următoarele teme relevante:
• traseul personal de dezvoltare
• asumarea riscului
• dinamica grupului
• nevoia de apartenență
În consiliere, piesa poate facilita discuții despre:
• „drumul” fiecărui elev
• obstacolele întâlnite
• resursele interne și externe

3. „Când eram acasă la tata, fecior” – valori, apartenență și decizie
Această piesă introduce dimensiunea conflictului valoric: dragoste versus siguranță materială, dorință personală versus influență familială.
Teme abordabile în consiliere:
• clarificarea sistemului personal de valori
• relația cu familia de origine
• presiunea socială în procesul decizional
• maturizarea afectivă
Versurile pot constitui punct de plecare pentru dezbateri privind alegerile responsabile și consecințele acestora.

4. De la experiență personală la demers educațional
Integrarea acestor piese în seria „Horea de sâmbătă” transformă un moment biografic într-un cadru de reflecție colectivă.
Proiectul urmărește valorificarea patrimoniului muzical tradițional ca resursă pentru:
• dezvoltarea identității culturale
• consolidarea coerenței personale
• stimularea dialogului intergenerațional
Astfel, muzica devine punte între trecut și prezent, între experiența adultului și căutările adolescentului.

5. Concluzii
Cele două cântece ilustrează etapele simbolice ale devenirii: energie – alegere – asumare – continuitate.
În consilierea școlară, muzica tradițională poate funcționa ca:
• instrument de activare emoțională
• suport pentru clarificarea valorilor
• catalizator al reflecției personale
„Horea de sâmbătă” nu reprezintă doar o inițiativă culturală, ci un demers educațional integrat, care valorifică tradiția în sprijinul dezvoltării personale.

Anexă
Fișă de activitate – Metoda RED
(Realitate – Emoție – Dorință)
Titlul activității: „Drumul meu între foc și dor”
Durata: 45–50 minute
Grup țintă: gimnaziu/liceu
1. REALITATE
Elevii ascultă fragmente din cele două piese.
Întrebări orientative:
• Ce situație este descrisă în versuri?
• Ce conflict sau experiență observi?
2. EMOȚIE
• Ce emoții îți transmite fiecare piesă?
• Cu ce moment din viața ta rezonezi?
3. DORINȚĂ
• Ce fel de drum îți dorești pentru tine?
• Ce valori sunt importante în deciziile tale?
Metode: reflecție individuală, discuție ghidată, jurnal personal
Competențe vizate: autocunoaștere, clarificarea valorilor, exprimare emoțională

Bibliografie
Bruner, J. (1996). The Culture of Education. Harvard University Press.
Goleman, D. (1995). Emotional Intelligence. Bantam Books.
Illeris, K. (2018). Contemporary Theories of Learning. Routledge.
Neacșu, I. (2010). Psihologia educației. Polirom.
Siegel, D. (2012). The Developing Mind. Guilford Press.

Introducere
În activitatea de consiliere psihopedagogică, temele legate de atașament, pierdere, siguranță emoțională și sens apar frecvent, atât în lucrul cu elevii, cât și în consilierea părinților sau a cadrelor didactice. Muzica – în special cântecul cu valoare afectivă și culturală – poate deveni un mediator emoțional puternic, facilitând exprimarea trăirilor greu de verbalizat.
Cântecul „Căsuța noastră”, interpretat de Gică Petrescu, oferă un cadru simbolic extrem de potrivit pentru explorarea ideii de acasă – nu doar ca spațiu fizic, ci ca loc al siguranței, al promisiunilor și al identității relaționale.
De ce „Căsuța noastră”?
Textul cântecului vorbește despre: - construirea unei relații și a unui spațiu comun; - ruptura afectivă și abandonul; - dorul persistent și speranța întoarcerii; - promisiunea refacerii legăturii („de-ai să vii…”).
Din perspectivă psihopedagogică, „căsuța” devine o metaforă a atașamentului securizant: un loc în care copilul sau adultul se simte văzut, acceptat și protejat. Atunci când acest spațiu este pierdut sau amenințat, apare dorul, tristețea, nesiguranța – emoții prezente frecvent la elevii aflați în contexte de separare, divorț, migrație parentală sau pierdere.
Valoare educațională și de consiliere
Utilizarea cântecului în activități de consiliere permite: - accesarea emoțiilor printr-un limbaj non-invaziv; - normalizarea trăirilor de dor și tristețe; - conectarea experiențelor personale cu un produs cultural comun; - stimularea reflecției asupra relațiilor semnificative și a nevoii de siguranță.
Activitatea poate fi adaptată pentru: - consiliere individuală (copii, adolescenți); - consiliere de grup; - activități de educație parentală; - ore de dirigenție sau dezvoltare personală.

Articolul propune valorificarea cântecului „Căsuța noastră” ca instrument de consiliere psihopedagogică, în cadrul seriei educaționale „Horea de sâmbătă – Episodul 31”. Pornind de la metafora „căsuței” ca spațiu al atașamentului și siguranței emoționale, materialul evidențiază modul în care muzica poate facilita exprimarea emoțiilor de dor, pierdere și speranță. Anexa include o fișă RED (Realitate – Emoție – Dorință), aplicabilă în consiliere individuală și de grup, educație parentală și activități de dezvoltare personală.
Cuvinte-cheie
consiliere psihopedagogică; educație emoțională; atașament; dor; resurse educaționale deschise; muzica în educație; Horea de sâmbătă
________________________________________
ANEXĂ – Fișă RED de consiliere
(Realitate – Emoție – Dorință)
Titlul activității
„Căsuța mea interioară” – explorarea atașamentului și a dorului prin cântec
Tipul resursei
Resursă Educațională Deschisă (RED) – consiliere psihopedagogică
Grup țintă
• Elevi gimnaziu (10–14 ani)
• Elevi liceu (15–18 ani)
• Adaptabil pentru adulți (părinți, cadre didactice)
Durata
45–60 de minute
Competențe vizate
• Recunoașterea și exprimarea emoțiilor
• Dezvoltarea conștiinței de sine
• Identificarea relațiilor semnificative
• Autoreglare emoțională
Obiective
La finalul activității, participanții vor fi capabili:
- să identifice emoțiile asociate ideii de „acasă”;
- să exprime verbal sau simbolic trăiri de dor, pierdere sau speranță;
- să formuleze o dorință legată de siguranță și relații.
________________________________________
Etapa 1 – REALITATE
Stimulus: Audierea cântecului „Căsuța noastră”.
Întrebări de explorare: - Ce este „căsuța” din cântec? - Este doar o casă sau altceva? - Cine lipsește din această căsuță?
Activitate: Participanții sunt invitați să deseneze sau să descrie în câteva cuvinte o „căsuță” care a fost importantă pentru ei (reală sau simbolică).
________________________________________
Etapa 2 – EMOȚIE
Întrebări ghidate: - Ce simți când te gândești la această căsuță? - Ce emoție apare cel mai des: dor, tristețe, bucurie, speranță? - Unde simți această emoție în corp?
Activitate: Alegerea unei culori care reprezintă emoția dominantă și explicarea alegerii.
________________________________________
Etapa 3 – DORINȚĂ
Întrebări de reflecție: - Ce ți-ai dori pentru această „căsuță”? - Ce ar avea nevoie ca să fie din nou un loc sigur? - Ce poți face tu pentru a-ți construi sau păstra o căsuță interioară sigură?
Activitate finală: Formularea unei propoziții de tip: > „Mi-aș dori ca în căsuța mea să existe…”
________________________________________
Metode și tehnici
• audiție muzicală
• conversație ghidată
• desen expresiv
• reflecție scrisă
Evaluare
• autoevaluare verbală
• feedback emoțional (un cuvânt / un simbol)
Adaptări
• pentru elevi cu CES: suport vizual, timp extins, răspunsuri non-verbale;
• pentru grupuri vulnerabile: accent pe siguranță și voluntariat emoțional.
Concluzie
„Căsuța noastră” devine, în context educațional, mai mult decât un cântec: este un spațiu de întâlnire cu sine, cu propriile emoții și cu nevoia profund umană de apartenență și siguranță.

Bibliografie
Bowlby, J. (1988). A Secure Base: Parent-Child Attachment and Healthy Human Development. London: Routledge.
Cassidy, J., & Shaver, P. R. (Eds.). (2016). Handbook of Attachment: Theory, Research, and Clinical Applications (3rd ed.). New York: Guilford Press.
Goleman, D. (2008). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
Saarikallio, S. (2019). Music as emotional self-regulation throughout adulthood. Psychology of Music, 47(2), 183–197.
Ministerul Educației. (2023). Repere metodologice pentru consilierea și orientarea școlară. București.

ANEXĂ – RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ (RED)
Titlu RED „Cine seamănă cu mine?” – Copiii ca sursă de sens, speranță și identitate (Horea de sâmbătă – Episodul 30)
Tipul resursei
Resursă educațională deschisă – activitate de consiliere psihopedagogică
Domeniul
Consiliere și orientare
Dezvoltare personală
Educație pentru valori
Nivel de aplicare
• Gimnaziu (clasele V–VIII)
• Liceu (clasele IX–XII)
• Adaptabil pentru activități de educație parentală și consiliere cu părinții
Durata activității
30–50 de minute (în funcție de nivelul de vârstă și dinamica grupului)
Competențe vizate
• Competențe socio-emoționale
• Competențe de autocunoaștere și autoreflecție
• Competențe de comunicare și exprimare emoțională
• Competențe de orientare pentru viață și valori
Obiective operaționale
La finalul activității, beneficiarii vor fi capabili să:
1. Identifice surse personale de motivație, speranță și sens.
2. Explice rolul familiei și al relațiilor semnificative în viața personală.
3. Exprime emoții, valori și gânduri legate de apartenență și identitate.
4. Reflecteze asupra legăturii dintre efort, responsabilitate și împlinire personală.
Grup-țintă
• Elevi (individual sau grup)
• Părinți
• Grupuri mixte elev–părinte (în contexte de educație parentală)
Metode și tehnici utilizate
• Audiție activă
• Conversație euristică
• Brainstorming
• Exercițiu de reflecție individuală
• Învățare experiențială
• Feed-back verbal
Resurse materiale
• Cântecul popular „Cine seamănă cu mine” (audiție sau text)
• Fișă de lucru / foi albe
• Flipchart / tablă
• Instrumente de scris
Desfășurarea activității
1. Moment introductiv – Conectare emoțională (5–7 min)
Consilierul creează un climat securizant și adresează întrebări de tip:
• Ce înseamnă pentru tine „a aparține” cuiva?
• Ce lucruri îți dau putere când îți este greu?
Se anunță tema activității.
2. Audiție / lectură ghidată (5–8 min)
Se ascultă cântecul sau se citesc fragmente relevante, de exemplu:
„Copii mi-au dat speranța pentru azi și pentru mâine.”
Participanții sunt invitați să fie atenți la emoțiile pe care le simt.
3. Discuție ghidată – reflecție colectivă (10–15 min)
Întrebări posibile:
• Ce mesaj transmite cântecul?
• De ce copiii sunt prezentați ca „speranță”?
• Ce legătură există între familie și sensul vieții?
• Ce valori apar în cântec?
Se notează ideile-cheie pe flipchart.
4. Exercițiu individual – autoreflecție (8–10 min)
Elevii/părinții completează în scris:
• „Pentru mine, speranța de mâine vine din…”
• „O persoană care îmi dă sens și putere este…”
• „Un lucru pe care aș vrea să-l duc mai departe…”
Participarea la citire este voluntară.
5. Reflecție finală și concluzii (5–7 min)
Consilierul sintetizează ideile:
• familia ca sursă de stabilitate emoțională;
• relațiile semnificative ca factor de reziliență;
• importanța valorilor transmise între generații.
Mesaj final: sensul vieții se construiește prin relații și valori, nu doar prin realizări materiale.
Modalități de evaluare
• Observarea participării și a implicării emoționale
• Calitatea reflecțiilor exprimate verbal sau scris
• Capacitatea de a formula concluzii personale
Evaluare formativă, non-invazivă.
Adaptări și extensii
• Activitate pentru părinți (focus pe rol parental)
• Jurnal de reflecție pentru elevi
• Activitate interdisciplinară (consiliere + educație muzicală / civică)
Licență
Creative Commons – CC BY-NC-SA (Materialul poate fi utilizat, adaptat și distribuit, cu menționarea autorului, în scopuri necomerciale.)
Bibliografie
• Goleman, D. (2020). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
• Siegel, D. J., & Bryson, T. P. (2020). Creierul copilului tău. București: Editura For You.
• OECD (2021). Social and Emotional Skills for Student Well-being.
• Rogers, C. (2019). A Way of Being. Boston: Houghton Mifflin.
• Ministerul Educației (2023). Programa școlară – Consiliere și orientare.
• Ionescu, M., & Bocoș, M. (2021). Tratat de didactică modernă. Cluj-Napoca: Paralela 45.

La Liceul de Arte „Ionel Perlea” din Slobozia, județul Ialomița, a avut loc un atelier dedicat combaterii dezinformării, organizat de grupul de inițiativă Tineri pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului de solidaritate EduCivica. Proiectul este finanțat prin Corpul European de Solidaritate al Uniunii Europene și își propune să sprijine dezvoltarea gândirii critice și a spiritului civic în rândul tinerilor.

Activitatea a fost coordonată de Cătana Elena, coordonator de proiect, alături de Giulia Gheorghe, responsabilă pentru elaborarea materialelor educaționale.
Din partea Liceului de Arte „Ionel Perlea” au participat și au sprijinit desfășurarea activității cadrele didactice Militaru Nicoleta, Grecu Magdalena și Dușe Angelica.

Ce au învățat elevii

La atelier au participat elevi din clasele a IX-a și a X-a, profil filologie. Printr-o serie de jocuri interactive și exerciții de echipă, aceștia au descoperit cât de ușor poate fi distorsionată o informație astfel încât să pară reală și credibilă.

Activitățile au pus accent pe:

identificarea sursei unei informații

înțelegerea contextului în care apare un mesaj

analizarea intenției din spatele conținutului distribuit

importanța consultării mai multor surse înainte de a considera o informație drept adevărată

Unul dintre cele mai apreciate momente a fost jocul de tip „telefonul fără fir”, care a demonstrat într-un mod amuzant, dar foarte clar, cum se modifică mesajele pe măsură ce sunt transmise de la o persoană la alta.

Elevii au lucrat în echipe, au dezbătut exemple concrete și au explorat un „kit imaginar” de verificare a informațiilor, pe care îl pot folosi pe viitor atunci când întâlnesc știri sau postări îndoielnice.

Vocea participanților

La finalul activității, elevii au împărtășit impresiile lor despre experiență:

Sara S. a declarat: „Din punctul meu de vedere, activitatea a fost una tare plăcută. Am apreciat enorm munca în echipă și socializarea, transformând jocurile într-o oportunitate de a învăța. De asemenea, valorile europene au putut fi profund promovate și cunoscute de noi printr-un intermediu interactiv, focusându-se pe conștientizarea existenței știrilor false și impactul lor asupra publicului. Sunt sigură că elevii așteaptă, în continuare, astfel de proiecte.” Roberta B. a adăugat: „O activitate foarte interactivă, mult lucru în echipă, iar informațiile fiind acompaniate de amuzament au format o atmosferă plăcută. «Telefonul fără fir» a fost momentul cel mai interesant. De asemenea, kit-ul imaginar prezentat a fost foarte util și cu siguranță îl voi folosi în viitor.” Rareș S. a spus:„Mi-a plăcut foarte mult că am putut lucra în echipe, să socializăm și în același timp să învățăm despre valorile europene.” Darius B. a menționat: „Mie mi s-a părut activitatea aceasta una interesantă, deoarece am putut lucra în echipă și am putut analiza știrile false și valorile europene.” Diana D. a completat: „Mi-a plăcut această activitate, deoarece ne-a învățat să lucrăm mai bine în echipă, cum să identificăm știrile false și a aprofundat rolul fiecărei instituții de stat.”

De ce contează astfel de ateliere

Într-o perioadă în care informația circulă rapid, iar știrile false pot influența opinii și decizii, astfel de ateliere devin esențiale. Elevii nu doar că au învățat să fie mai atenți la ceea ce citesc și distribuie, dar și-au dezvoltat spiritul critic, capacitatea de analiză și responsabilitatea față de informație — competențe esențiale pentru cetățeni activi și informați. Proiectul EduCivica continuă să aducă educația civică mai aproape de tineri, într-un mod interactiv, prietenos și adaptat realităților actuale.

„Viața nu se adună, se trăiește” – activitate de consiliere și orientare pe baza unui cântec popular
Nivel de învățământ
• Gimnaziu (VII–VIII)
• Liceu (IX–XI)
Durata
45–50 minute
Tipul activității
Activitate de consiliere și orientare – dezvoltare personală
     Competențe specifice vizate (aria Consiliere și orientare)
• identificarea valorilor personale
• conștientizarea rolului timpului în viața personală și profesională
• formularea de obiective realiste pe termen scurt și mediu
• exprimarea emoțiilor și a opiniilor personale
 Obiective operaționale
La finalul activității, elevii vor putea:
• să interpreteze mesajul unui text folcloric din perspectivă personală
• să identifice riscurile amânării deciziilor importante
• să coreleze mesajul cântecului cu propriul traseu de viață
• să formuleze un angajament personal legat de gestionarea timpului
 Desfășurarea activității
1. Activitate de spargere a gheții (5 min)
Se citește refrenul și se lansează întrebarea:
 Ce credeți că înseamnă „a trăi la timp”?
2. Explorare și reflecție (10 min)
Elevii identifică versurile care îi reprezintă cel mai mult.
3. Consiliere de grup – discuție ghidată (15 min)
• Ce amân în viața mea?
• Ce aș face diferit dacă aș ști că timpul e limitat?
• Ce contează cu adevărat pentru mine?
4. Exercițiu de orientare personală (10 min)
Completarea afirmației:
👉 „Un lucru important pe care aleg să-l fac acum este…”
5. Concluzie și ancorare (5 min)
Mesaj final:
Viața nu se depozitează. Se trăiește conștient.
Modalități de evaluare
• reflecție scrisă
• feedback verbal
• autoevaluare
Observații metodice
Activitatea este adaptabilă pentru elevi cu ritm diferit de învățare și poate fi utilizată inclusiv în consilierea elevilor cu risc de abandon sau demotivare.

 Bibliografie 

Bruner, J. S. (1996). The culture of education. Harvard University Press.

Damon, W. (2008). The path to purpose: Helping our children find their calling in life. Free Press.

David, D. (2019). Psihologia poporului român. Polirom.

European Commission. (2018). Key competences for lifelong learning. Publications Office of the European Union.

Glava, A. E., & Glava, C. C. (2020). Învățarea autoreglată: Fundamente teoretice și aplicații educaționale. Editura Universitară.

Iucu, R. (2020). Educația nonformală: Concepte, practici și perspective. Editura Polirom.

Marzano, R. J. (2017). The art and science of teaching. ASCD.

Ministerul Educației. (2017). Programa școlară pentru aria curriculară Consiliere și orientare. București.

Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2017). Self-determination theory: Basic psychological needs in motivation, development, and wellness. Guilford Press.

UNESCO. (2019). Open educational resources (OER): Recommendation. UNESCO Publishing.

.

Programul evenimentului a cuprins numeroase activități interesante, centrate pe dezvoltarea competențelor esențiale pentru educația secolului XXI. Participanții au avut ocazia să asiste la prezentări și ateliere susținute de specialiști din mediul universitar, care au abordat teme actuale și de mare impact pentru profesori și elevi. Mulțumim echipei eTwinning, Mirela Alexandru, Alexandra Aramă și Cătălina Sauciuc pentru toate oportunitățile pe care ni le oferiți și pentru susținerea voastră constantă!

Unul dintre momentele importante a fost prezentarea „Abilitățile pentru viață și carieră în lumea VUCA. Psihoeducație și aplicații pentru profesori și elevi”, susținută de conf. univ. dr. Cosmina Mironov, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Prezentarea a evidențiat importanța adaptabilității, gândirii critice și inteligenței emoționale într-o lume caracterizată de volatilitate, incertitudine, complexitate și ambiguitate (VUCA).

De asemenea, activitatea „Lightbulb Challenge” – o experiență de învățare bazată pe proiecte în echipă, susținută de drd. Ada Roșeți, de la aceeași facultate, a oferit participanților un exemplu practic de învățare colaborativă, axată pe creativitate, rezolvarea de probleme și implicarea activă a elevilor.

Un alt punct de interes a fost prezentarea „Talk smart, post smarter: promovare și vizibilitate în social media”, susținută de lect. univ. dr. Raluca Silvia Ciochină, de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Aceasta a subliniat rolul comunicării eficiente și al prezenței responsabile în mediul online pentru promovarea proiectelor educaționale și a rezultatelor acestora.

Un motiv de mândrie deosebit l-a constituit prezența județului Ialomița pe podiumul Premiilor Naționale eTwinning , prin proiecte valoroase care au demonstrat creativitate, inovație și impact educațional. Această recunoaștere reflectă nu doar calitatea proiectelor premiate, ci și o muncă constantă, o comunitate de profesori implicați și o preocupare reală pentru integrarea metodelor moderne de predare și a colaborării internaționale în școlile din județ. Totodată, aceste proiecte se remarcă prin faptul că sunt ușor de implementat la clasă, beneficiind de susținerea Inspectoratului Școlar și a inspectorului pentru proiecte europene, doamna Simona Tonț, sprijin care încurajează inițiativa, colaborarea și dezvoltarea continuă a cadrelor didactice.

La categoria Gimnaziu, proiectul „Bright Minds AI Summer Camp”, coordonat de Stalidi Cosmina, de la Școala Gimnazială „Aurel Vlaicu” din Fetești, a impresionat prin integrarea inteligenței artificiale în activități educaționale atractive pentru elevi.

În domeniul educației timpurii și al utilizării TIC, proiectul „AWS – GAME (Preschoolers And Wildlife Stories – Gamified Animals Media Experience)”, realizat de Stanciu Carmen Alexandra, de la Grădinița cu Program Prelungit „Junior” din Slobozia, în parteneriat cu Panait Elena, de la Școala Gimnazială Perieți, a evidențiat modul în care poveștile, jocul și tehnologia pot fi îmbinate eficient pentru învățarea copiilor.

Totodată, la categoria eTwinning/Erasmus+, proiectul „Hands Across Countries”, coordonat de Militaru Nicoleta Marilena, de la Liceul de Arte „Ionel Perlea” din Slobozia, a demonstrat puterea colaborării internaționale și a dialogului intercultural în formarea elevilor.

Premiile Naționale eTwinning au confirmat încă o dată faptul că educația de calitate se construiește prin colaborare, deschidere către inovație și implicare activă. Proiectele premiate și activitățile din cadrul evenimentului au oferit inspirație și motivație tuturor participanților, consolidând rolul eTwinning ca motor al schimbării și al excelenței în educația românească.

• Goleman, D. (2020). Emotional Intelligence. Bantam.
• Glăveanu, V. P. (2021). Psihologia culturii. Polirom.
• Ionescu, M. (2022). Consiliere educațională. Editura Didactică și Pedagogică.
• UNESCO (2021). Intangible Cultural Heritage and Education.

Pe parcursul activității, elevii au descoperit poezii mai puțin cunoscute din opera eminesciană, analizându-le din perspective diferite: tematică, simbolistică, limbaj poetic și mesaj. Lectura atentă a fost urmată de discuții libere, care au încurajat exprimarea opiniilor personale și formarea unei relații autentice cu textul literar.

Un moment central al atelierului a fost transpunerea poeziei în ilustrații originale, realizate de participanți. Prin culoare, formă și simbol, elevii au îmbinat cuvântul cu imaginea, creând un dialog artistic între literatură și artele vizuale. Această etapă a stimulat creativitatea, gândirea critică și capacitatea de a interpreta mesajul poetic dincolo de cuvinte.

Activitatea a continuat cu un exercițiu de creație literară, dedicat realizării de poezii diamant – o formă modernă și structurată de exprimare poetică. Elevii au învățat regulile acestui tip de poezie și au fost provocați să-și valorifice imaginația, sensibilitatea și capacitatea de sinteză, creând texte originale inspirate din temele discutate anterior.

Atelierul s-a desfășurat în cadrul proiectului Erasmus+ „Step Up: Learning and Evolving”, acreditare în domeniul educației școlare, și a susținut principiile învățării active, ale creativității și ale dialogului cultural. Prin această experiență, elevii au fost încurajați să devină participanți activi în procesul educațional și să privească literatura ca pe un domeniu viu, deschis reinterpretării.

În final, atelierul „Cuvânt, imagine și creație” a demonstrat că literatura clasică poate fi redescoperită și valorizată prin abordări inovatoare, devenind o sursă reală de inspirație pentru tânăra generație. O experiență educațională care a îmbinat armonios tradiția cu modernitatea și a deschis noi perspective asupra actului de creație. 

Echipa implementare: Militaru Nicoleta, Buzoianu Simona, Stancu Mariana- profesori Liceul de Arte "Ionel Perlea", Slobozia, Ialomita.

ANEXA

Titlul activității
Viața ca drum – lecții de rost și valori din folclorul românesc
Tipul resursei
Resursă educațională deschisă (RED)
Activitate de educație nonformală și consiliere educațională

Context de utilizare
• consiliere școlară (individuală sau de grup)
• ore de dirigenție
• activități remediale / de dezvoltare personală
• educație pentru valori și identitate culturală

Grup-țintă
• elevi de gimnaziu (clasele V–VIII)
• elevi de liceu (clasele IX–XII)
• tineri / adulți (adaptabil)

Durata
45–50 de minute

Competențe vizate
• competențe sociale și civice
• competență de conștientizare și expresie culturală
• competențe emoționale și de autoreflecție
• dezvoltarea gândirii critice și morale

Obiective operaționale
La finalul activității, participanții vor fi capabili să:
1. explice semnificația metaforică a expresiei „în viață ești musafir”;
2. identifice valori morale fundamentale (omenie, cinste, recunoștință);
3. reflecteze asupra propriului parcurs de viață și asupra sensului personal;
4. formuleze intenții personale legate de modul în care doresc să trăiască și să fie percepuți de ceilalți.

Resurse materiale
• material audio/video: cântecul „Mândră floare trandafir”;
• fișă de reflecție (foaie A4 / caiet);
• tablă / flipchart;
• instrument de scris.

Metode și tehnici
• conversația euristică;
• reflecția ghidată;
• brainstorming;
• jurnalul reflexiv;
• învățarea prin poveste și metaforă.

Desfășurarea activității
1. Moment introductiv – Conectare (5 minute)
Profesorul / consilierul lansează întrebarea:
„Ce înseamnă pentru voi să fii musafir?”
Se notează pe tablă ideile-cheie (temporar, respect, plecare, recunoștință).

2. Audiere / vizionare (5 minute)
Se ascultă fragmentul „Mândră floare trandafir”.
Participanții sunt invitați să fie atenți la mesaj, nu la performanța artistică.

3. Discuție ghidată – sens și valori (15 minute)
Întrebări orientative:
• Ce adevăr despre viață transmite cântecul?
• De ce credeți că succesul material nu este suficient?
• Ce rol au copiii și familia în continuitatea vieții?
• Ce valori apar explicit sau implicit în text?

4. Exercițiu reflexiv individual (10 minute)
Participanții completează în scris:
„Dacă viața este un drum, ce aș vrea să rămână după mine?”
Se pot folosi formulări libere: gânduri, cuvinte-cheie, mini-scrisori.

5. Concluzii și ancorare personală (10 minute)
Discuție finală:
• Ce a fost cel mai important gând al activității?
• Ce valoare simți că vrei să duci mai departe?
Se subliniază ideea:
👉 Nu cât aduni contează, ci cum trăiești și ce lași în urmă.

Evaluare
• autoevaluare reflexivă;
• observarea participării și a calității reflecțiilor;
• feedback verbal la finalul activității.

Adaptări și extensii
• activitatea poate fi reluată sub formă de jurnal săptămânal;
• poate fi integrată într-un proiect despre identitate și valori;
• se poate corela cu educația interculturală sau istoria mentalităților.

Valoare adăugată a resursei
✔ accesibilă tuturor nivelurilor
✔ promovează cultura națională
✔ sprijină educația socio-emoțională
✔ favorizează dialogul autentic
Licență
Resursa este propusă sub licență Creative Commons CC BY-NC-SA,
putând fi utilizată, adaptată și redistribuită cu menționarea autorului.

Bibliografie
Bruner, J. (2020). Culture and education. Harvard University Press.
Cucoș, C. (2021). Educația. Dimensiuni culturale și axiologice. Polirom.
Glăveanu, V. P. (2020). Psihologia culturii. Editura Trei.
Neculau, A. (2021). Educația valorilor. Polirom.
UNESCO. (2019). Open Educational Resources (OER) Recommendation. UNESCO Publishing.