1. Noţiune, rol , conţinut şi caractere
1.1. Noţiune
  Temelia onomasticii o formează numele de botez sau prenumele, care, în diverse cazuri, ajunge a îndeplini şi celelalte funcţii, cu sau fără anumite modificări. Prenumele se formează din nume creştine sau laice, formând două serii, masculine şi feminine, pentru individualizarea persoanelor după sexul lor. Cele dintâi apar din forma transmisă din limba latină vulgară( Medru, Nicoară), de regulă în forma calendaristică( Dimitrie, Nicolae), sau modificate prin derivaţie de acestea Mitru, Nicu; uneori se ia ca prenume chiar numele sărbătorii: Crăciun, Ispas, Obreja, Blaga, Paştu, etc.,ori numai termenul de sfânt ca: Sirul (Efrem), Damaschin (Ioan) şi nume de locuri socotite ca sfinte: Ierusalim, Iordan, Sidon, Sinai, etc..Dintre numele laice unele sunt de tradiţie străveche (Albu, Bucur), ori de împrumut de la slavi (Dragu, Radu, Vlad), din cărţile poporane (Alexandru, Roxana, Archir), din creaţia mai veche sau mai nouă (Coca, Fătul, Fecioru,Soare), şi chiar nume de conjurare a a piezei-rele (Balaur, Groza,Ursu, Urâta, Prodan). O categorie interesantă de nume de botez o formează etnonimele, luate pentru faima neamului respectiv: Armanca, Greaca, Munteanca, etc.. Numele se poate repeta într-o listă de săteni fără ados sau în aceeaşi familie ca în cazul lui Iancu Vodă de Huniad al cărui frate se cheamă Ioan  . Sub influenţa grupului numeros de nume terminate în –ie, sau în –e ( Gheorghie, Gheorghe)  şi alte nume au luat forma acestora : Petre < Petru şi Ioane <Ion; acesta apare de în Ardeal în secolele XVIII şi XIX; dar foarte numeroase îndeosebi în Moldova, sunt cele scrise cu –e final în loc de –ea, ca Bade(a), Marce(a), Bance(a).
În Romania răsăriteană, România de speţă există un inventar bogat, constituit din nume autohtone moştenite sau creaţii româneşti şi nume străine împrumutate, adaptate sau nu sistemului românesc. După semnificaţia lor prenumele se clasifică în: nume creştine, religioase, calendaristice şi nume laice unele constituite în serii stabile ca:
a. Nume etnice: Sas, Tătar, Ungur, Sârbu, Rusu;
b. Nume de conjurare a răului sau a bolilor: Groza, Răzvan( întors);
c. Nume de animale, insecte: Căpriţa, Albină, Musca;
d. Nume de rudenie: Fătu, Frăţilă, Nora, Sora;
e. Nume de plante: Crenguţa, Crina,Mugurel.
Toate devin ulterior exclusiv nume de familie.
            Considerat “lato sensu”, parte a numelui, prenumele individualizează persoana fizică în cadrul familiei şi distinge o persoană faţă de altele cu acelaşi nume, dar din familii diferite.
1.2. Conţinut
            Dreptul subiectiv pe care persoana fizică îl are asupra prenumelui are acelaşi conţinut cu dreptul subiectiv pe care persoana fizică îl are asupra numelui de familie, constând, prin urmare, în următoarele prerogative:
          - dreptul de a purta şi folosi prenumele;
          - dreptul de a cere îndreptarea greşelilor de scriere a  prenumelui în orice acte;
          - dreptul de a se opune la folosirea fără drept a acelui prenume de către altă persoană.
1.3.  Rol
            Prenumele individualizează persoana în familie şi societate şi împreună cu numele de familie al persoanei alcătuieşte o unitate.
Caractere
            Caracterele juridice ale prenumelui sunt identice cu cele ale numelui de familie. Acestea sunt:
- opozabilitatea “erga omnes” reflectând caracterul absolut al prenumelui, ca drept personal nepatrimonial;
- inalienabilitatea în sensul ca prenumele nu poate fi    vândut, donat, înstăinat;
- imprescriptibilitatea în sensul că dreptul la prenume este imprescriptibil atât extinctiv cât şi achizitiv;
- personalitatea care ilustrează ca titularul dreptului la prenume poate exercita acest drept numai personal nu şi prin reprezentare;
- universalitatea care reflectă faptul că toţi oamenii au dreptul la un prenume.
2. Prenumele folosite în grădiniţa de copii

Majoritatea prenumelor întâlnite la copii din grupa mea sunt de origine creştină, cum ar fi:
Alexandru - numele era în mod curent interpretat de greci drept un compus cu semnificaţia” protector al poporului său ( alexein, a apăra şi aner, andros , bărbat luptător). Se pare că aceasta este  o etimologie popular, semnificaţia numelui rămânâd obscură. ⃰ Alexandru(-a) este un nume bine reprezentat în calendarul creştin. ⃰ O parte din elementele familiei Alexandru(-a), hipocoristice sau derivate, create pe teren românesc, apar astăzi ca nume de familie: Alecu, Aleca, Alexandrin, Sandrin, Sandu, etc..
Andrei/Andre(e)a- nume cu semnificaţie augurală reproduce gr. Andrẻas,explicat prin  subst. andreia,  bărbăţie, curaj . Andreas este considerat este considerat un hipocoristic în -as, al unui nume pers. compus cu anẻr, andrỏs,  bărbat . ⃰ Nume calendaristic creştin. ⃰ Numele este reluat mai târziu prin intermediar greco - slav şi formează pe teren românesc un număr mare de hipocoristice şi derivate: Andrei, Andrii, Andreca, Andrica, Andrieş.
Casiana- este la origine o formaţie adj. cu sufixul –anus(-ana) de la vechiul nume gentilic Cassius, de origine prelatină , probabil orientală. ⃰ Nume calendaristic creştin. ⃰ Numele este mai frecvent şi mai răspândit în Transilvania, datorită influenţei latino-catolice : Casian Casin, Casiana.
Daria- corespunde străvechiului nume persan darayavaus sau darayavus, semnificând probabil ,cel care menţine binele .⃰ Nume calendaristic creştin.
Elena(fem.)-corespunde vechiului nume pers. gr, Helene cu etimologia incertă.S-a încercat explicarea numelui gr. helane , torţă, făclie  şi heile, căldura soarelui . ⃰ Nume calendaristic creştin.
Gabriela- nume biblic teoforic, reproduce ebr. Gabri , Dumnezeu a fost puternic. ⃰⃰ Nume calendaristic creştin.  ⃰ Intermediar slav.  ⃰ Forme vechi: Gavril, Gavrilă, Havril, Havriş.
  ⃰ Forme moderne: Gabriel, Gabriela, hipoc. Gabi.
  Georgiana , Gheorghe(masc).- provine de la georgios, nume grec ce înseamnă,  fermier / ţăran.  ⃰  Nume calendaristic creştin. ⃰  Forme care au circulat şi circulă astăzi: Gheorghe, Gherghe, Gociu (formele în Go-  ar putea avea şi altă origine); Giugiu, Giura; Iorga, Iordache( formele în I- au pătruns din slavă pe cale orală); George, Georgeta, Georgina compusul Georgiana, hipoc. Gina, Gică, Gelu.
Maria  - nume personal cu cea mai controversată etimologie , corespunde  numelui ebraic Miryam  însemnând ,copil dorit. Alţii interpretează prenumele ca însemnând rebel sau multă amărăciune . ⃰   Nume calendaristic creştin. . ⃰ Forme curente: Mariana, Maia, Mariţa, Maruşca, Maşa,etc..
Melania(fem.) – nume afectiv de origine greacă , corespunde numelui pers. Melane, format pe baza temei melan- a adj. gr. me- lanos, melani, melanon,  negru .. ⃰   Nume calendaristic creştin. . ⃰ Forma veche:  Melana se datorează influenţei slave, iar Melania de provenienţă apuseană, modern.
Vlad( masc.) - veche prescurtare a numelor slave începând cu elementul volod care semnifică  regula . Vlad Dracula, prinţul din secolul XV al Ţării Româneşti, a fost inspiraţia care a dus la crearea personajului de film al vampirului Contele Dracula.  ⃰ Forme vechi care au circulat la noi: Vadislav, Vladomiroş, Vlădan, Vlaicu, Laslo, etc..
3.  Concluzii
Am ales să studiez pentru această lucrare  , prenumele copiilor din grupa mea, având ocazia astfel  să cunosc forme vechi sau moderne  ale numelor de botez ,  cât şi  unele forme hipocoristice. Astfel am putut observa că înmulţirea cuvintelor care alcătuiesc  numele individual este o manifestare a îndepărtării de ceea ce tradiţia impusese în onomastica românească şi anume: prenumele format dintr-un singur cuvânt, aceasta fiind şi o caracteristică a modei antroponomice.
Moda este un factor determinant  în antroponimie care nu a scutit de transformări și substituții sistemul onomastic al vreunui popor : „ Moda făcu pe gali să părăsească vechile nume și să le accepte pe cele romane. Când vin barbarii, galo/romanii la rândul lor iau nume folosite de aristocrația francă ; mai târziu burghezul botează copiii cu nume folosite în familiile nobile, țăranul imită pe burghez  “.
  M-am oprit la numele calendaristice creştine pe baza cărora , am făcut un calendar creștin- ortodox , fiind o grupă de copii de religie ortodoxă.

BIBLIOGRAFIE

            *** 1963: Dicţionar onomastic romînesc, Bucureşti: Editura Academiei Rep. Populare Romîne
            *** 1998: Dicţionar enciclopedic al numelor de botez , Bucureşti: Editura Anastasia
*** 1998: Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Bucureşti: Editura Univers
Farmer, David Hugh, Dicţionar al sfinţilor, Bucureşti, E. Univers Enciclopedic, 1999
Felecan, Oliviu 2014: Categorii de antroponime: prenume și nume de familie neconvenționale, în Gabriela Duda (coord.), Cultura limbii, Ploiești: Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2014, p. 121-129.
Moldoveanu, Nicolae, Dicţionar biblic de nume proprii şi cuvinte rare, Bucureşti, E. Casa Şcoalelor, 1995.
Păcurariu, Mircea, Sfinţi daco-romani şi români, Iaşi, E. Mitropoliei Moldovei şi Bucureştilor, 1994.
SITOGRAFIE:

http://ro.wikipedia.org/wiki/vietile_sfintilor
https://ro.search.yahoo.com/calendar+crestin+ortodox+
https://www.google.ro/=dictionar+onomastic.