iTeach: Blog Cristina-Maria Sîrbu

Egalitatea șanselor. Diferențele dintre persoane. Educație incluzivă

Cristina-Maria Sîrbu — Tue, 19 Aug 2025 07:45:18 +0300

Democratizarea învăţământului a fost şi este un deziderat permanent al societăţii contemporane care vizează egalizarea șanselor de reușită școlară în condițiile unei instruiri de calitate. Implicarea democratizării în domeniul educației presupune disponibilizarea efectivă a tuturor resurselor pedagogice – informaționale, umane, materiale, financiare – existente la nivelul societății, pentru formarea-dezvoltarea optimă a celor care îndeplinesc, în diferite etape ale vieții, rolul și statutul de “obiect al educației”.
Cea mai bună soluţie pentru un sistem educativ care să răspundă nevoilor tuturor elevilor se dovedeşte a fi educaţia incluzivă, caracterizată prin următoarele principii: dreptul fiecărui elev la educaţie pe baza egalităţii şanselor; nici un elev nu poate fi exclus din educaţie sau supus discriminării pe motive de rasă, religie, culoare, etnie, sex, limbaj, dizabilităţi; şcoala se adaptează la nevoile elevilor; diferenţele individuale între elevi constituie o sursă de bogăţie şi diversitate, şi nu o problemă.
Egalitatea şanselor semnifică, în fapt, oferirea de opţiuni multiple pentru capacităţi şi aptitudini diferite, "o educaţie pentru toţi şi pentru fiecare", o educaţie deschisă pentru toate persoanele, indiferent de vârstă şi condiţii socio-economice, dar şi o educaţie pentru fiecare, în funcţie de nevoile sale specifice - evitându-se omogenizarea şi încurajându-se diversitatea - care să creeze premisele egalităţii şanselor de acces în viaţa socială. Această opţiune a fost susţinută de politicile de egalizare a şanselor care au avut ca obiective combaterea excluziunii şi selecţiei exacerbate, formarea competenţelor de bază pentru toţi indivizii, educaţia de tip "a doua şansă" pentru cei care au părăsit sistemul educativ, integrarea educaţiei formale cu educaţia non-formală şi educaţia informală, astfel încât să se extindă situaţiile de învăţare.
Şcoala este leagănul copilăriei în care toate speranţele pot deveni realitate dacă cei care iau parte la activităţile de învăţare, pofesori şi elevi, conştientizează diversitatea şi complexitatea naturii umane şi valorifică fiecare talent sau latură creativă dăruită de Dumnezeu. Şcoala românească se confruntă în ultimul timp cu diferite probleme, printre care se numără şi şcolarizarea copiilor defavorizaţi sau celor cu cerinţe educative speciale.
Se impune o redimensionare a formelor de educaţie în conformitate cu schimbările intervenite în societatea noastră, o preocupare sporită în vederea găsirii modalităţilor celor mai eficiente de a integra copiii cu CES într-o clasă normală, fie prin perfecţionarea continuă a cadrelor didactice existente în şcoală, fie prin apelarea la serviciile persoanelor specializate în acest domeniu. Cert este că nu trebuie să ignorăm existenţa unor astfel de cazuri în şcoală pentru a fi pe deplin convinşi că ne respectăm profesia de cadru didactic.
În categoria copiilor defavorizaţi îi putem include pe cei proveniţi din familii monoparentale sau orfani de ambii părinţi, copiii ai căror părinţi sunt şomeri, au grave probleme de sănătate sau un comportament imoral, copiii care locuiesc în zone izolate sau îndepărtate şi a căror şcolarizare depinde de existenţa unui mijloc de transport şi copiii de etnie rromă care se integrează cu greutate în colectivul clasei de elevi.
Conceptul de cerinţe educative speciale presupune necesitatea unei abordări diferenţiate şi specializate a educaţiei copiilor în funcţie de deficienţele pe care le prezintă. Tipurile de deficienţe întâlnite la elevii cu cerinţe speciale sunt: deficienţe mintale, deficienţe de auz sau vedere, deficienţe fizice, psihomotorii, tulburări de limbaj, tulburări de comunicare şi relaţionare, tulburări de atenţie şi hiperactivitate – ADHD. Tot aici se înscriu şi cazurile copiilor care eşuează la şcoală din diferite motive – copii instituţionalizaţi, copii care provin din comunităţi etnice defavorizate etc.
Aceştia au dreptul fundamental la educaţie, posedând caracteristici, interese, aptitudini şi necesităţi de învăţare proprii. De aceea proiectarea sistemelor educaţionale şi implementarea programelor şcolare trebuie să ţină seama de marea diversitate a caracteristicilor şi trebuinţelor elevilor incluşi în procesul instructiv-educativ, care trebuie să asigure şanse egale pentru copiii defavorizaţi prin implicarea tuturor cadrelor didactice, părinţilor şi a instituţiilor locale abilitate.
Şcoala trebuie să fie într-o permanentă colaborare cu familiile elevilor (pentru a discuta eventualele probleme de natură comportamentală, materială sau socială şi pentru a se găsi soluţii care să ducă la rezolvarea acestor probleme), cu centrele de plasament sau cu orfelinatele, în cazul copiilor orfani (pentru a aduce la cunoştinţa acestora abaterile şcolare ale elevilor şi pentru a afla despre modul lor de viaţă în aceste instituţii, activităţile extraşcolare în care sunt implicaţi etc).
Şcoala incluzivă are la bază un curriculum adaptat în raport cu nevoile copiilor. Adaptarea curriculumului se poate realiza prin selectarea unor conţinuturi din curriculumul general adresat copiilor normali, care pot fi însuşite de copiii cu cerinţe speciale; introducerea elevilor cu cerinţe educative speciale într-o varietate de activităţi individuale, terapeutice, destinate recuperării acestora; folosirea unor metode şi procedee didactice, a unor mijloace de învăţământ intuitive, de natură să sprijine înţelegerea conţinuturilor predate la clasă.
Societatea contemporană pune tot mai mult accentul pe diversitate. Educaţia pentru diversitate este un răspuns la pluralismul de toate felurile cu care ne confruntăm. Valorificarea diversităţii permite toleranţa; recunoaşte, apreciază şi facilitează procese implicate în explorarea şi descoperirea noului, conduce la întărirea relaţiilor în cadrul comunităţii şi măreşte posibilităţile tinerilor de a se realiza într-o societate pluralistă, din ce în ce mai complexă.
Rolul şcolii este de a-i învăţa pe tineri cum să convieţuiască într-o lume marcată de diferenţe lingvistice, culturale sau sociale, prin acceptarea acestora, dar şi prin identificarea şi însuşirea valorilor care îi unesc. Cel mai adesea prezenţa oamenilor diferiţi conduce la dezinteres şi indiferenţă, ceea ce în cele din urmă nu înseamnă altceva decât o formă de discriminare. Ea se manifestă şi în educaţie. Copiii cu diverse dizabilităţi, copiii de etnie rromă, elevii emigranţi sunt adeseori maginalizaţi de către colegi, dar cadrele didactice trebuie să realizeze anumite activităţi în care să se integreze şi copiii menţionaţi anterior, deoarece prejudecăţile unor profesori sau elevi pot genera un comportament discriminatoriu.
Spre exemplu, copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii şi au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia în care se află. Sărăcia şi lipsurile familiilor rrome, prejudecăţile care persistă în mentalitatea populaţiei, inerţia unor părinţi rromi faţă de perspectivele pe care educaţia le oferă copilului şcolarizat, toate acestea contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la şansele egale la care au dreptul toţi copiii.
Marginalizarea rromilor merge de la atitudinea mai puţin binevoitoare faţă de elevi, aşezarea lor în ultimele bănci până la lăsarea de izbelişte a claselor şi şcolilor în care învaţă copiii rromi. Mulţi dintre elevii rromi ajung de multe ori în situaţii de eşec şi abandon şcolar. Discriminarea elevilor rromi în cadrul sistemului de învăţământ, sărăcia, tradiţiile etniei se transformă în cauze principale ale abandonului şcolar.
Instituţiile de învăţământ trebuie să ia măsuri potrivite pentru eliminarea oricărei forme de discriminare prezente în interiorul lor. Profesorii au nevoie să îşi conştientizeze propriile prejudecăţi, să fie corect formaţi, să ia în considerare condiţiile sociale şi nevoile elevilor. Copiii trebuie pregătiţi să înveţe să trăiască şi să interactioneze pozitiv în această lume diversă. Multiculturalitatea este un fenomen care ne îmbogăţeşte cu diversitate. Şcoala trebuie să formeze deprinderea preţuirii valorilor pluriculturale, ideea ca nu există valori superioare sau valori inferioare. Există valori specific care trebuie preţuite prin aportul lor la nuanţarea şi îmbogăţirea celorlalte culture cu care vin în contact.
Educaţia pentru diversitate se poate realiza prin toate disciplinele de învăţământ, pentru că toate pot să invite la toleranţa, la respectarea drepturilor omului, la dezvoltare. Cadrele didactice trebuie să identifice obiective şi conţinuturi care pot promova interculturalitatea, şi să valorifice diversitatea culturală din clasa de elevi, ca resursă în procesul instructiv-educativ.
Şcoala românească trebuie să construiască diverse strategii pentro o tratare pluralistă a diversităţii culturale, cum ar fi: aprecierea patrimoniului cultural pe care îl aduc cu ei elevii şi utilizarea acestuia pentru a ajuta profesorii şi directorii să înveţe culturile elevilor; utilizarea conflictelor etnice pentru producerea unor schimburi culturale şi sociale pozitive; crearea unui mediu de cooperare între elevi, profesori şi familiile elevilor; facilitarea succesului tuturor prin asigurarea accesului egal şi eficient la instituţia şcolară; înlăturarea prejudecăţilor legate de rasă, clasă socială sau etnie; eliminarea unor practici care dezavantajează persoane şi grupuri de elevi.
Diversitatea culturală a elevilor poate deveni o oportunitate şi o resursă de îmbogăţire pentru copii şi cadre didactice, numai dacă şcoala proiectează activităţi de învăţare care să o valorifice şi dacă asigură şanse egale pentru copiii defavorizaţi prin implicarea tuturor părinţilor, a profesorilor şi a instituţiilor locale abilitate.
Posibilele conflicte apar datorită:
1. Etichetarea în clasă
Etichetarea se practică și în educaţie. Există feluri variate în care profesorii îşi folosesc experienţa pentru a eticheta şi categoriza elevii:
Atunci când un profesor ia o clasă nouă, el va tinde să împartă clasa în trei categorii:
• “buni”, care sunt conform aşteptărilor sale;
• „care nu se remarcă nici prin conformitate, nici prin deviere”;
• “răi”, care deviază.
Efectele posibile ale categorizarii elevilor:
• determina interacţiunea viitoare dintre profesori si elevi (“categoria de elev” este folosită ca punct de referinţă pentru interpretarea comportamentului unui elev);
• eticheta este preluata de ceilalți (profesori și colegi de clasă);
• contribuie la structurarea „eului oglindit” (oglinda este comportamentul celorlalți față de persoana în cauză);
• asteptările determină rezultatele (efectul Pygmalion);
• generalizarea asteptarilor (efectul halo).
Factori care relativizează efectele negative ale etichetării:
• Centrarea pe acțiunile elevului și nu pe persoana sa;
• Luarea în considerare a posibilității ca elevul să-și schimbe comportamentul;
• Încurajarea permanentă a schimbării;
• Atitudinea critică față de răspândirea așa-numitului „efect de cancelarie”;
• Conștientizarea efectelor etichetării;
• Sublinierea progresului individual al elevului și nu compararea sa cu ceilalți;
• Folosirea „etichetării pozitive” (ajută elevul să-și realizeze întregul potențial).
2. Prejudecata este o opinie, idee preconcepută, adeseori nefavorabilă, despre un anumit lucru despre un anumit grup, formată înainte de investigarea tuturor fatetelor pe care acestea le implică. A face presupuneri despre ce și cum sunt ceilalți este mai ușor decât a încerca să-i cunoști. Cele mai întâlnite prejudecăți sunt cele referitoare la etnie, rasă, religie (elemente fundamentale ale identității culturale).
3. Discriminarea este acțiunea prin care o persoană este tratată nedrept din cauza unor atitudini bazate pe prejudecăți. Prejudecata este credința, în timp ce discriminarea este acțiunea (prejudecata manifestată).
La nivelul activităţilor extracurriculare, se pot organiza activităţi care să implice comunitatea, activităţi în cadrul cărora participanţii să se cunoască mai bine, să coopereze şi să trăiască împreună diferite evenimente (activităţi muzicale şi sportive, evenimente culturale şi sărbători locale, înfrăţiri etc). Recunoaşterea, respectul diferenţelor entice, culturale sau sociale şi egalitatea de şanse sunt provocări pentru instituţia şcolară.
Exemplu de bună practică: la nivelul Școlii Gimnaziale Nr.7 Petroșani am aplicat Proiect educațional- Lecția de interculturalitate, ce a avut ca scop oportunitatea de a-și forma fiecare cadru didactic, elev, competențe specifice educației interculturale și antidiscriminatorii în scopul valorizării diversității și promovării comunicării interculturale în școala noastră.
Obiectivele proiectului au urmărit descrierea unor trăsături caracteristice pentru grupuri etnice (majoritare și minoritare) care trãiesc în Valea Jiului: denumire, limbă vorbită, cultură, literatură, religie, folclor, tradiții culinare etc. Explorarea asemănărilor și diferențelor generate de culturã dintre persoanele care conviețuiesc într-un anumit spațiu geografic și crearea unui climat școlar caracterizat prin deschidere față de diversitatea etno-culturalã a elevilor și prin valorificarea pozitivã a diferențelor în timpul lecțiilor.
Proiectul a presuput patru categorii de activități care s-au desfășurat :
1.Introducere în interculturalitate: identificarea tipurilor de etnii din școala noastră și dezbatere, masă rotundă
2. Realizare reportaje cu personalități din diferite etnii
3. Vizite monumente de cult, instituții culturale, diferite manifestări etnice
4. Șezătoare culturală: fragmente din piese de teatru cu diferite basme și povești, dansuri tradiționale, prezentarea reportajelor, proiecție fotografii de la diferite vizite, expoziție desene
Ca și parteneri în proiect au fost: Forumul German Valea Jiului, Asociația ”Thumende” Valea Jiului, Comunitatea Maghiară Petroșani și Comunitatea Evreilor Petroșani.
În ceea ce priveşte cadrele didactice este foarte util să încurajăm profesorii să recunoască şi să utilizeze mai eficient orice resurse care ar putea sprijini procesul de învăţare al copiilor. Este vorba în special de acele resurse disponibile în fiecare clasă, şi anume, copiii înşişi. În fiecare clasă elevii reprezintă o sursă bogată de experienţe, inspiraţie, provocări şi sprijin, care, dacă este utilizată, poate aduce un plus de energie în îndeplinirea sarcinilor şi activităţilor stabilite de profesor. Însă, toate acestea depind de abilitatea profesorului de a canaliza această energie. Aceasta este o chestiune de atitudine, care depinde de recunoaşterea capacităţii copiilor de a contribui la procesul de învăţare şi a faptului că învăţarea este într-o mare măsură un proces social. Putem facilita acest proces ajutându-i pe profesori să-şi dezvolte abilităţile necesare organizării claselor în aşa fel încât acestea să încurajeze procesul învăţării.
Directorilor de şcoli, cadrelor didactice le revin o multitude de sarcini pentru a construi medii şcolare incluzive.
Bibliografie
Creţu D., Nicu A. – Pedagogie pentru definitivat şi gradul didactic II, Editura Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu, 2009.
Mara D. – Strategii didactice în educaţia incluzivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004.
Verza E., Păun E. – Educaţia integrată a copiilor cu handicap, UNICEF şi RENINCO, Bucureşti, 2008.

COMUNICAREA ȘI NEGOCIEREA CONFLICTELOR ÎN MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL

Cristina-Maria Sîrbu — Thu, 14 Aug 2025 07:28:16 +0300

În contextul educațional actual, comunicarea și negocierea reprezintă abilități esențiale pentru managerii școlari, profesorii și toți actorii implicați în procesul educativ. Școala nu este doar un spațiu de transmitere a cunoștințelor, ci și un agent al inovației și al schimbării sociale, capabil să genereze proiecte cu impact în comunitate. Un manager educațional performant trebuie să știe să comunice eficient, să gestioneze conflicte și să construiască parteneriate cu mediul local.

Comunicarea în managementul educațional

Comunicarea eficientă în cadrul unei instituții școlare presupune:
• Transparență în transmiterea informațiilor;
• Adaptarea mesajului la publicul-țintă (elevi, profesori, părinți, autorități);
• Utilizarea diverselor canale: întâlniri față în față, platforme online, afișe, rețele sociale;
• Ascultarea activă pentru a înțelege nevoile și a răspunde așteptărilor.

Negocierea și prevenirea conflictelor
Conflictele în mediul educațional pot apărea din cauza diferențelor de opinii, a lipsei de comunicare sau a neînțelegerilor legate de evaluare, comportament sau resurse. Negocierea eficientă presupune:
• Recunoașterea și acceptarea punctelor de vedere diferite;
• Identificarea intereselor comune;
• Stabilirea unor soluții de tip win–win;
• Medierea situațiilor tensionate prin implicarea unui terț neutru (ex. dirigintele, directorul).

Strategie de comunicare pentru lansarea unui proiect al școlii în comunitate
Scop: Creșterea vizibilității proiectului și atragerea sprijinului comunității.
Pași ai strategiei:
1. Analiza contextului local – identificarea nevoilor comunității și a resurselor existente.
2. Stabilirea obiectivelor de comunicare – informarea publicului și obținerea implicării active.
3. Identificarea grupurilor-țintă – părinți, elevi, ONG-uri, autorități locale, mass-media.
4. Mesaj central – clar, concis, adaptat fiecărui grup-țintă.
5. Canale de comunicare – eveniment public de lansare, pliante, afișe, site web dedicat, postări pe rețelele sociale.
6. Evaluare – feedback din partea comunității și monitorizarea implicării.
Exemplu de acțiune publică:
Organizarea unei prezentări oficiale în sala de festivități a școlii, unde să fie prezentate scopul, obiectivele, activitățile și rezultatele așteptate ale proiectului, distribuirea de pliante și lansarea unui site web actualizat periodic.

Mesaj către colegii diriginți – program de formare privind delincvența juvenilă
Dragi colegi,
În perioada următoare, în școala noastră se va desfășura programul de formare „Prevenirea și combaterea delincvenței juvenile și a violenței în mediul școlar”, având ca obiectiv principal întărirea colaborării dintre școală, familie și autorități pentru reducerea fenomenului violenței în mediul educațional.
Tema este una de actualitate, având în vedere statisticile îngrijorătoare care plasează România pe locul doi în rândul celor 37 de țări analizate de Organizația Mondială a Sănătății în privința violenței școlare. Peste 70% dintre elevi declară că se simt intimidați sau amenințați de comportamentele colegilor.
Vă încurajez să vă înscrieți la acest program, pentru a ne consolida împreună capacitatea de a preveni și gestiona situațiile de risc în școală.
Cu stimă,
[Semnătura]

Studiu de caz – Conflict profesor–părinte
Situație:
La ședința cu părinții, un părinte reproșează profesorului de matematică nota mică primită de fiica sa, considerând că volumul lucrării (numărul de pagini) ar fi trebuit să influențeze pozitiv nota.
a) Cauze:
1. Necunoașterea criteriilor de evaluare;
2. Personalitatea conflictuală a părintelui;
3. Lipsa unui dialog constant profesor–părinte;
4. Influența mediului familial.
b) Soluții preventive:
• Explicarea publică a standardelor de evaluare;
• Mediere prin diriginte;
• Organizarea de lectorate cu părinții;
• Informări periodice despre progresul elevilor;
• Implicarea părinților în activități educative.
c) Modalități de rezolvare:
• Atenuarea – reducerea tensiunii fără a aborda în profunzime problema;
• Compromisul – găsirea unei soluții intermediare;
• Rezolvarea problemei – analizarea obiectivă a situației, explicarea criteriilor și identificarea unor soluții acceptate de ambele părți.
Un management educațional eficient se bazează pe comunicare deschisă, negociere constructivă și implicarea comunității în viața școlii. Strategiile de comunicare bine structurate și abilitățile de mediere a conflictelor contribuie la crearea unui climat școlar pozitiv, favorabil învățării și dezvoltării armonioase a elevilor.

Cercul de elevi - formă de învățare transdisciplinară

Cristina-Maria Sîrbu — Sat, 02 Aug 2025 08:55:07 +0300

În sistemul educaţional, într-o societate viitoare, este nevoie de stimularea creativităţii şi acest lucru este posibil numai prin promovarea transdisciplinarităţii. Tot mai mult profesorii înţeleg că trebuie să depăşească frontierele rigide dintre disciplinele pe care le predau elevilor. Se impune cu insistenţa concepţia transdisciplinară deoarece în educaţie accentul trebuie să cadă pe conştientizarea învăţării, pe cooperare, pe o gândire critică şi de selecţie a informaţiilor. Transdisciplinaritatea apare ca o soluţie la provocările lumii actuale, constituie un principiu ce trebuie aplicat, o modalitate de gândire si acţiune, ce decurge din evoluţia ştiinţei ;i a vieţii economico-sociale.
Reprezintă gradul cel mai elevat de integrare a curriculum-ului, mergând adesea până la fuziune. Fuziunea este, aşadar, faza cea mai complexă şi mai radicală a integrării. Abordarea de tip transdisciplinar tinde către o „decompartimentare” completă a obiectelor de studiu implicate. Fuziunea cunoştinţelor („cunoaşterilor”) specifice diferitelor conduce la emergenţa unor câmpuri de investigaţie, la dezvoltarea unor proiecte integrate sau chiar la conceperea unor programe de cercetare conforme noii paradigme.
             Transdisciplinaritatea reprezintă „punerea în act” a unei axiomatici comune pentru ansamblu de discipline. Prin gradul său de complexitate, abordarea transdisciplinară înglobează plurisisciplinaritatea și interdisciplinaritatea, propunând un demers bazat pe dinamica şi interacţiunea a patru niveluri de intervenţie educativă: disciplinar, pluridisciplinar, interdisciplinar şi transdisciplinar. Trebuie subliniat faptul că recunoaşterea caracterului distinct al abordărilor menţionate nu implică ignorarea caracterului lor profund complementar. Pentru a folosi o metaforă a unui autor cunoscut în domeniu, vom spune că „disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritaatea sunt cele patru săgeţi ale unuia şi aceluiaşi arc: al cunoaşterii” afirma pedagogul B. Nicolescu în anul 1997.
            Ca profesor de biologie m-am străduit să găsesc argumente viabile pentru a convinge elevii, în calitatea lor de beneficiari ai acestui cerc, că există o legătură determinată şi determinantă între tematica cercului şi toate celelalte discipline din planul de învăţământ.
Limba şi literatura română îl ajută pe elev să citească, să formuleze ideile principale, să alcătuiască rezumatul lecţiei, să se exprime corect, să ştie să utilizeze manualul şi dicţionarul, să întocmească un referat, să folosească alte forme de exprimare şi alte surse de informare.
Matematica apare celor mai mulţi elevi ca o disciplină ruptă de viaţă, ceva anost şi util doar în măsura în care facem calculul cheltuielor şi economiilor. Elevii sunt plăcut surprinşi să descopere că fără matematică nu se poate realiza nici cel mai simplu produs sau că matematica este indinspensabilă în orice proces tehnologic.
Fizica şi chimia au făcut posibil progresul ştiinţific, de la roată, pârghii, la producerea curentului electric, la motoare, la elemente de circuit electric, la componentele electronice, la energia nucleră, etc.
Educaţia tehnologică ajută elevul să înţeleagă rolul tehnologiei în progresul omenirii şi să se pregătească pentru orientarea şcolară şi profesională.
Istoria şi geografia sunt disciplinele care ajută elevii să–şi formeze o imagine corectă şi de ansamblu asupra lumii în care trăiesc, să perceapă legătura dintre acţiunea umană şi cauzele acesteia, să parcurgă fiecare etapă istorică în aşa fel încât să poată înţelege cum a început viaţa pe Terra şi cum am ajuns aici, acum, la acest nivel al progresului.
ducaţia plastică, educaţia muzicală, educaţia fizică sunt disciplinele cu ajutorul cărora ora din cadrul cercului poate avea momentele ei de relaxare, de bucurie, de libertate în exprimare. Pot fi folosite pentru a exprima cunoştinţe dobândite în cadrul disciplinei, transformând secvenţele de învăţare în momente de joacă, mult gustate de la clasa a V-a până la clasa a VIII-a.
           Aşadar, respectarea cerinţei de transdisciplinaritate se face prin modul în care profesorul abordează conţinutul disciplinei, prin corelaţiile impuse de programă şi prin conexiuni între toate disciplinele studiate de elevi.

Bibliografie
1. Sîrbu Cristina- Cultivarea creativităţii la elevii de gimnaziu prin cercul de biologie BioTEAM –lucrare grad I - 2011

Proiect eTwinning “My National Culture”

Cristina-Maria Sîrbu — Fri, 25 Jul 2025 08:10:12 +0300

A fost un proiect multicultural care a implicat cinci țări. Principalele sale obiective au fost de a ajuta elevii să exploreze și să înțeleagă propria cultură tradițională, împărtășind-o în același timp cu colegi din alte națiuni. Prin intermediul acestui schimb, elevii au identificat atât asemănările, cât și diferențele dintre culturile participante și au învățat să aprecieze și să respecte diversitatea culturală. Au existat câteva lucrări comune importante: codificarea denumirii proiectului, dicționarul proiectului, cartea de rețete tradiționale, poveștile proiectului.
Toți partenerii au comunicat eficient, ceea ce a asigurat o colaborare solidă pe tot parcursul proiectului. La început, am organizat o întâlnire online pentru a discuta activitățile proiectului și a lua decizii împreună. Pentru a facilita o comunicare mai rapidă, am creat un grup WhatsApp. Profesorii s-au coordonat folosind diverse instrumente precum TwinSpace, WhatsApp și întâlniri online. Elevii au fost înregistrați pe TwinSpace, permițându-le să se conecteze cu colegi din țările partenere, să încarce videoclipuri, fotografii și alte lucrări de proiect și să urmărească actualizările folosind computerele din laboratorul IT. A fost organizată o întâlnire online a elevilor, unde participanții s-au prezentat și au jucat împreună un joc Kahoot.
Atât profesorii, cât și elevii au completat un sondaj prealabil și un sondaj post-alert axat pe culturile și tradițiile țărilor participante. Pentru principalele activități de colaborare, am folosit Padlet, permițând elevilor să lucreze împreună la produse comune. Sarcinile au fost distribuite atât între profesori, cât și între elevi.
Elevii s-au bucurat să creeze logo-uri, postere, povești, scrisori și să rezolve puzzle-uri digitale. Produsele finale ale proiectului au inclus: Cartea de rețete tradiționale (creată cu Canva), Poveștile proiectului (Canva), Dicționarul proiectului (Google Docs), Codarea numelor proiectului (Canva).
Pentru expoziția finală, am folosit aplicația e-Maze. Studenții au considerat acest proiect ca fiind cea mai provocatoare - și totodată cea mai satisfăcătoare - experiență pentru ei.
Pe parcursul proiectului, eu și elevii mei am integrat o varietate de instrumente digitale pentru a spori implicarea și colaborarea. Pentru aproape toate activitățile - cum ar fi prezentarea elevilor, școlilor și orașelor, precum și partajarea fotografiilor - am folosit Padlet. Printre instrumentele suplimentare s-au numărat: Avatar Maker și CapCut - pentru prezentările elevilor, PowerPoint - pentru prezentarea școlilor, YouTube - pentru explorarea țărilor și orașelor, Zoom - pentru evenimente live care au implicat atât profesori, cât și elevi, Kahoot și Wordwall - pentru jocuri interactive, Canva - pentru sarcini de creație vizuală și design, Google Forms - pentru colectarea feedback-ului profesorilor și elevilor prin intermediul chestionarelor de evaluare.
Toate sarcinile digitale au fost realizate folosind computerele din laboratorul IT. A fost creată o pagină TwinSpace dedicată pentru a prezenta instrumentele Web 2.0 utilizate de elevi, inclusiv Canva și platformele de rezolvare a puzzle-urilor.
Am pus un accent puternic pe eSafety. Elevii au vizionat videoclipuri informative despre siguranța online și au participat la discuții despre responsabilitatea digitală în laboratorul de informatică. Am creat panouri eSafety și am respectat regulile privind drepturile de autor și eticheta digitală pe parcursul proiectului. Aceste resurse au fost partajate pe pagina noastră TwinSpace intitulată „eSafety - Netiquette-ul regulilor eSafety ale proiectului nostru”. Pentru a asigura conformitatea deplină, elevii au folosit doar imagini gratuite de pe Canva. În plus, am obținut consimțământul părinților pentru participarea elevilor și utilizarea media; formularele de permisiune semnate au fost încărcate pe platformă conform cerințelor.
În cadrul acestui proiect, activitățile au fost interactive, centrate pe elev, colaborative și bazate pe proiecte. Metodele utilizate sunt cercetarea, descoperirea, examinarea și analiza resurselor, colectarea de informații. Prima activitate (pre-test) a constat în aplicarea unui test pentru a vedea care sunt cunoștințele elevilor despre cultura și tradițiile din țara lor și din țările partenerilor; instrumentele folosite au fost Kahoot, Wordwall, Google Docs. Acest test le-a stârnit curiozitatea pe lângă proiect și i-a făcut nerăbdători să afle informații despre cultura și tradițiile țărilor respective. A fost o mare provocare pentru ei. Pentru a crea produsele comune, am folosit Google Docs, Sheets, Slides, Canva, aplicația e-Maze. Țările au fost distribuite elevilor astfel încât aceștia să înceapă cercetarea în ceea ce privește coperta, informațiile generale (povestea steagului), mesele tradiționale, jocul tradițional pentru copii, sporturile tradiționale, jocul de evaluare (puzzle, wordwall).
După ce au adunat informațiile, acestea au fost compilate și scrise în padlet-ul lunii. Șablonul Canva a fost folosit pentru a crea Cartea cu Rețete Tradiționale și Povești de Proiect (cărți electronice). Elevii au folosit site-uri web și informații de la profesorii de Geografie, Istorie, IT, Tehnologie, Sport, Educație Civică. Imaginile folosite au fost găsite în arhiva vizuală Canva. Pas cu pas, informație cu informație, pagină cu pagină, toate adunate au condus la aceste cărți electronice și le recomand celor care doresc să afle mai multe despre țările implicate în proiect. Atât elevii, cât și profesorii au avut teste finale, iar rezultatele obținute au fost foarte bune.
Acest proiect a inclus activități STEAM multidisciplinare, integrând obiective din limba engleză, geografie, istorie, tehnologie și tehnologia informației (IT). Toți profesorii au fost implicați activ și au oferit sprijin, contribuind la învățarea și implicarea elevilor. Elevii au comunicat cu colegii lor internaționali în limba engleză, folosind limba pentru a exprima idei, a prezenta date și a colabora eficient. Activitățile au fost strâns aliniate cu obiectivele de învățare specifice pentru toate disciplinele: Engleză: Elevii au participat la activități de deschidere a gheții, cum ar fi saluturi, prezentări, exprimarea preferințelor și descrierea locurilor. Aceștia au dezvoltat abilități de înțelegere a textelor citite, căutarea de informații, rezumarea ideilor cheie și scrierea de descrieri despre orașe, mâncăruri tradiționale și festivaluri globale; Geografie: Elevii au studiat hărți și climate globale, au identificat atracții turistice majore și au conectat caracteristicile geografice la experiențele culturale; Istorie: Elevii au explorat repere istorice prin cercetarea și analizarea contextului siturilor prezentate în prezentările lor despre destinațiile turistice; Tehnologie: Au exersat scrierea și formatarea rețetelor pentru mâncăruri tradiționale, contribuind la aspectul de schimb cultural al proiectului; IT: Elevii au utilizat diverse instrumente Web 2.0 pentru a crea și partaja conținut digital pentru toate activitățile, îmbunătățindu-și atât abilitățile tehnice, cât și pe cele creative.
Fiecare activitate a urmat un proces structurat, respectând pașii necesari pentru redactarea unui ghid, consolidând astfel claritatea, organizarea și scopul produselor finale. Elevilor le-a plăcut foarte mult să lucreze la proiect, motiv pentru care au fost atinse competențele din proiectul nostru: 1-Învățarea limbilor străine (Elevii au folosit lecții de engleză în fiecare activitate) 2- Conștientizare culturală (atracții turistice, bucătărie, festivaluri, zile naționale, limbi străine) 3-Competențe digitale (Elevii au folosit numeroase instrumente web 2.0 în fiecare activitate, cum ar fi avatar, padlet, canva, quizizz, respectând și regulile eSafety) 4-Competențe sociale și civice (Elevii au căutat informații despre limbi, monede, festivaluri, zile naționale, activități recreative ale persoanelor care locuiesc în țările eTwinning).
Atât profesorii, cât și elevii au comunicat eficient și, conform spuselor lor, a fost un proiect provocator și interesant. Au făcut un pre-test și un post-test cu un instrument de joc, numit Quizizz. Elevii au spus că și-au îmbunătățit mult abilitățile de limba engleză și IT; au devenit mai creativi, comunicativi și au învățat să colaboreze. S-au considerat „mici scriitori” care au realizat un ghid excelent. De fapt, după analizarea rezultatelor pre-testului și post-testului, scorul mediu al post-testului a fost mai mare decât rezultatele pre-testului. Acest lucru arată că elevii și-au îmbunătățit cu adevărat informațiile legate de țările eTwinning. Sentimentul de încredere în sine al elevilor a crescut și de aceea își doresc să colaboreze cu aceeași echipă în alte proiecte eTwinning.
Profesorii au completat și o evaluare, iar rezultatele arată că au atins obiectivul proiectului. Profesorii și-au îmbunătățit abilitățile de predare, au descoperit noi instrumente web 2.0 și și-au îmbunătățit capacitatea de a preda competențe intercurriculare. De asemenea, au menționat alte beneficii, cum ar fi implicarea reală și comunicarea reală, colaborarea interculturală, cunoașterea diferitelor culturi și creșterea cunoștințelor de limba engleză. Acest proiect are un impact pozitiv asupra școlii mele. Mulți profesori și elevi doresc să participe la proiecte eTwinning în viitorul apropiat. Am expus proiectul nostru prin organizarea unei expoziții la școala noastră. Elevii implicați în acest proiect l-au prezentat altor elevi. Cartea electronică a produsului comun a fost publicată pe site-ul școlii, pe pagina de Facebook a elevilor și profesorilor.

“The Silent Cry of Climate Change”- proiect eTwinning

Cristina-Maria Sîrbu — Thu, 24 Jul 2025 07:55:58 +0300

Scopul proiectului a fost de a crește gradul de conștientizare cu privire la efectele nocive ale schimbărilor climatice și de a-i împuternici pe elevi să gândească critic și orientat către soluții. Acest proiect bazat pe STEM a avut ca scop promovarea conștientizării față de mediu prin integrarea abilităților creative: postere, prezentări și a abilităților analitice: calcule, statistici, experimente, prin utilizarea instrumentelor Web 2.0 și a tehnologiilor de inteligență artificială.
Toți partenerii au comunicat eficient, ceea ce a dus la o bună colaborare pe tot parcursul proiectului. Inițial, am organizat o întâlnire online pentru a discuta activitățile proiectului și am creat un grup WhatsApp pentru o comunicare mai rapidă. Elevii au fost înregistrați în TwinSpace. Ei folosesc computerele din laboratorul de informatică pentru a comunica cu alți elevi în cadrul întâlnirilor online pe Zoom. Elevii și profesorii au colaborat la următoarele activități: au creat un calendar de proiect folosind Canva, a fost creată o carte electronică colaborativă cu activitățile proiectului, o poveste colaborativă și au creat o poezie de Anul Nou alegând o literă folosind Google Docs, apoi a fost atașat un fundal muzical poeziei, elevii au creat mesaje de Anul Nou pentru partenerii lor folosind aplicația Snapchat, fiecare a realizat un colaj foto cu activitățile sale preferate folosind aplicația Pinish, apoi toate colajele au fost expuse într-o expoziție virtuală creată cu artsteps, folosind aplicația Mentimer, s-au schimbat idei și feedback.
În cadrul activităților STEM, au fost realizate prezentări despre schimbările climatice folosind PowerPoint, pentru a discuta problemele legate de schimbările climatice, s-au rezolvat puzzle-uri cu ajutorul puzzle-urilor, s-au realizat jocuri WordArt și s-au consolidat informațiile folosind aplicația Mindmap. Fiecare echipă a ales o formă de energie regenerabilă pe care a studiat-o și a învățat multe lucruri despre aceasta folosind jocuri cu aplicația Wordwall. Folosind inteligența artificială, fiecare echipă și-a calculat amprenta de carbon, apoi a creat un poster cu informațiile colectate și a identificat posibile soluții pentru a reduce impactul asupra mediului. Elevii au efectuat experimente de filtrare a apei, iar de Ziua Internațională a Apei au vizitat stația de purificare a apei Dănuțoni, unde au aflat despre procesele mecanice, biologice și chimice de purificare a apei.

Un expert a discutat cu elevii despre schimbările climatice și protecția mediului, ajutându-i să își aprofundeze cunoștințele și să le stârnească curiozitatea.
În acest proiect (eu și elevii mei) am folosit numeroase instrumente web 2.0. Instrumentele folosite în acest proiect au fost: ChatterPix (pentru prezentarea profesorilor și a elevilor), Youtube (pentru prezentarea orașului), PowerPoint (pentru prezentarea școlii), Padlet (pentru prezentarea lucrărilor noastre), Canva (pentru logo-uri și postere, un calendar al proiectului, pentru a prezenta importanța zilei de 23 aprilie, pentru a sărbători Ziua eTwinning pe 9 mai), Snapchat (pentru a ne cunoaște unii pe alții), GoogleDocs (carte electronică, o poveste colaborativă), aplicația Pinish (colaj foto artistic), Artsteps (expoziție virtuală), Kahoot (pentru diferite concursuri pentru protecția mediului), PowerPoint (pentru prezentarea schimbărilor climatice), WordWall (pentru a învăța despre energia regenerabilă), puzzle-uri (pentru prezentarea problemelor legate de schimbările climatice), Mindmap (pentru organizarea informațiilor despre schimbările climatice), Google Form (sondaj de evaluare pentru profesori și elevi). Am respectat regulile eSafety. Ne-am concentrat pe drepturile de autor și problemele de eSafety. Am elaborat un cod de conduită, am cerut permisiunea părinților elevilor și acestea au fost încărcate în alte fișiere ale aplicației.
Proiectul a demonstrat inovație pedagogică prin integrarea instrumentelor digitale și a învățării interdisciplinare. Instrumente precum Canva, Google Docs, Artsteps, Mentimeter și Snapchat au fost utilizate în mod creativ pentru a proiecta produse colaborative, cum ar fi calendare, cărți electronice, poezii, colaje și expoziții.
Creativitatea a fost încurajată prin activități precum scrierea de poezii cu fundal muzical, compunerea de povești, proiectarea de postere și producerea de mesaje personalizate de Anul Nou.
Creativitatea STEM s-a reflectat în sarcini interactive, cum ar fi prezentări despre schimbările climatice, puzzle-uri, hărți mentale și analiza amprentei de carbon folosind inteligența artificială. De asemenea, elevii au explorat surse de energie regenerabilă și au efectuat experimente practice de filtrare a apei. O vizită pe teren la o stație de purificare a apei a îmbogățit și mai mult experiența de învățare.
Proiectul a combinat cu succes tehnologia, creativitatea și învățarea experiențială pentru a face educația mai captivantă și mai semnificativă.
Proiectul a integrat cu succes mai multe domenii curriculare în cadrul disciplinelor: Științe și Educație de Mediu, Tehnologie și TIC, Limba Engleză, Matematică, Geografie, Artă și Creativitate. Științe și Educație de Mediu: Elevii au explorat subiecte precum schimbările climatice, energia regenerabilă, amprenta de carbon și purificarea apei prin experimente, prezentări și vizite pe teren (de exemplu, vizita la stația de purificare a apei Dănuțoni). Tehnologie și TIC: Diverse instrumente digitale (Canva, Google Docs, Zoom, Mentimeter, Artsteps, Snapchat, Pinish, instrumente de inteligență artificială) au fost utilizate pentru a crea, prezenta și partaja conținut, sporind alfabetizarea digitală. Limba Engleză: Elevii au exersat cititul, scrisul și comunicarea în limba engleză prin colaborare internațională, crearea de mesaje, poezii, povești și participarea la discuții online. Matematica a fost integrată în mod semnificativ în proiect prin aplicații din viața reală, legate de climă: colectarea și interpretarea datelor, elevii au adunat date legate de amprenta de carbon și le-au analizat folosind tabele și diagrame, măsurare și estimare, în experimente de filtrare a apei și calcule ale amprentei de carbon, elevii au exersat măsurarea cantităților, estimarea utilizării și interpretarea rezultatelor numerice, raționament statistic, în timpul sondajelor efectuate cu Mentimeter, elevii au interpretat procente, tendințe și răspunsuri, aplicând concepte statistice, rezolvarea problemelor, elevii au aplicat raționamentul logic pentru a identifica modele, a compara surse de energie regenerabilă și a propune soluții ecologice bazate pe date numerice.
Geografie: Elevii au studiat zonele climatice, provocările de mediu și sursele de energie regenerabilă legate de regiunea sau țara lor. Artă și creativitate: Elevii s-au exprimat prin produse vizuale și scrise - postere, colaje, cărți electronice ilustrate și opere de artă digitale.
Elevilor le-a plăcut foarte mult să lucreze la proiect, motiv pentru care au fost atinse competențele din proiectul nostru:
1. Matematică - Elevii au aplicat abilități matematice calculându-și amprenta de carbon folosind instrumente bazate pe inteligență artificială, interpretând datele și comparând rezultatele între țări. Aceste activități le-au consolidat capacitatea de a utiliza numere, procente și grafice pentru a înțelege provocările de mediu din viața reală, contribuind direct la competența lor matematică.
2. Științe - La științe, elevii au explorat concepte legate de schimbările climatice, energia regenerabilă și purificarea apei. Au participat la experimente practice, cum ar fi filtrarea apei, și au vizitat o stație de purificare a apei, aprofundându-și înțelegerea metodelor științifice și a sistemelor de mediu.
Rezultatele acestui proiect: elevii au creat eco-postere informative și atractive din punct de vedere vizual folosind Canva, crescând gradul de conștientizare cu privire la schimbările climatice, au fost dezvoltate și distribuite digital o carte electronică colaborativă și campanii de conștientizare, elevii și-au calculat amprenta de carbon folosind instrumente bazate pe inteligență artificială și au sugerat soluții practice pentru a reduce impactul asupra mediului, au fost create prezentări captivante și hărți mentale pe teme climatice folosind PowerPoint și MindMeister, echipele au explorat și prezentat diferite forme de energie regenerabilă, folosind instrumente precum Wordwall și Jigsaw pentru jocuri și rezolvarea problemelor, elevii au efectuat experimente privind filtrarea apei și au vizitat o stație locală de purificare a apei cu ocazia Zilei Internaționale a Apei, un expert în mediu invitat a interacționat cu elevii, aprofundându-le înțelegerea și inspirându-le și mai multă curiozitate.
Impactul proiectului a generat: creșterea gradului de conștientizare a elevilor cu privire la schimbările climatice și protecția mediului, îmbunătățirea gândirii critice, a colaborării și a competențelor digitale, stimularea motivației pentru învățarea STEM prin conexiuni în lumea reală și integrarea inteligenței artificiale, promovarea muncii în echipă, a dialogului intercultural și a cetățeniei active, stimularea implicării elevilor în practici sustenabile și gândire orientată spre soluții.
Toate activitățile proiectului au fost documentate pe TwinSpace-ul eTwinning, inclusiv fotografii, videoclipuri, lucrări ale elevilor, feedback și sondaje.
Reflecțiile, sondajele (pre și post) și rezultatele colaborative au fost stocate digital și partajate cu comunitatea școlară. Diseminarea s-a făcut prin intermediul rețelelor sociale, al site-urilor web ale școlilor și al rețelelor educaționale locale, precum și pe holurile unităților școlare.

Activități Săptămâna Verde

Cristina-Maria Sîrbu — Thu, 03 Jul 2025 08:38:37 +0300

Activități Săptămâna Verde

Scop
Dezvoltarea conștiinței ecologice, a responsabilității față de mediu și a comportamentelor sustenabile în rândul elevilor, prin activități educative, aplicative și comunitare

Ziua 1- Luni: Ziua Fără Mașini
Obiective:
• Reducerea emisiilor de carbon și promovarea alternativei la utilizarea mașinilor personale.
• Conștientizarea impactului poluării generate de transportul rutier.
Activități:
1. Promovarea și încurajarea participanților să vină la școală/firmă pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public.
2. Organizarea unui atelier despre beneficiile și modalitățile de utilizare a bicicletei.
3. Dezbateri și prezentări despre efectele poluării generate de traficul auto și soluțiile pentru reducerea acestuia.
Ziua 2 - Marți: Ziua Vegană
Obiective:
• Promovarea unei alimentații sănătoase și durabile.
• Conștientizarea impactului industriei animalelor asupra mediului.
Activități:
1. Servirea unui meniu complet vegan la cantină sau organizarea unui eveniment de degustare de preparate vegane.
2. Prezentări și dezbateri despre avantajele unei diete vegane pentru mediul înconjurător și sănătatea personală.
3. Demonstrarea modului de preparare a unor mâncăruri vegane delicioase și sănătoase.
Ziua 3-Miercuri: Ziua Reciclării și reutilizării
Obiective:
• Promovarea reciclării și a gestionării responsabile a deșeurilor.
• Încurajarea participanților să reducă consumul de produse de unică folosință.
Activități:
1. Organizarea unei campanii de colectare a deșeurilor reciclabile la școală/firmă.
2. Ateliere practice despre cum să reciclăm corect și să reducem generarea de deșeuri.
3. Prezentări despre procesul de reciclare și importanța acestuia pentru protejarea mediului înconjurător.
4. Confecționarea unor costume din materiale reciclabile
Ziua 4- Joi: Ziua Plantării de Arbori
Obiective:
• Încurajarea implicării în acțiuni de împădurire și de protejare a mediului înconjurător.
• Sensibilizarea participanților cu privire la importanța pădurilor pentru echilibrul ecologic.
Activități:
1. Organizarea unei acțiuni de plantare a arborilor în apropierea școlii/firmei sau într-un parc local.
2. Prezentări și discuții despre beneficiile pădurilor și importanța lor pentru mediu și pentru noi.
3. Încurajarea participanților să își asume angajamentul de a proteja mediul înconjurător prin acțiuni concrete, cum ar fi plantarea de arbori sau reducerea consumului de hârtie.
Ziua 5- Vineri: Ziua Biodiversității
Obiective:
• Să conștientizăm importanța biodiversității pentru mediul înconjurător și pentru viața pe Pământ.
• Să promovăm acțiunile și practicile care contribuie la conservarea biodiversității.
• Să educăm și să încurajăm participanții să se implice activ în protejarea și îmbunătățirea biodiversității.
Activități:
1. Ateliere de identificare a speciilore elevii organizați în ateliere învață să identifice diferite specii de plante, animale și insect, au dispoziție materiale de referință, precum ghiduri de identificare și postere, pentru a-i ajuta să recunoască și să înțeleagă diversitatea biologică din jurul lor.
2. Bioblitz!!! Atelier de fotografie în natură
3. Construirea de căsuțe pentru păsări și hoteluri pentru insecte lucru ce poate oferi un habitat suplimentar pentru speciile locale și poate contribui la menținerea și îmbunătățirea biodiversității în zona respectivă.

Proiect Județean Micii Sanitari

Cristina-Maria Sîrbu — Sun, 29 Jun 2025 12:45:49 +0300

Școala Gimnazială Nr.7 Petroșani, împreună cu Crucea Roşie Petroşani îşi propune să ajute comunitatea din care provine, să pună bazele unui amplu parteneriat cu unitățile școlare și grădinițele din Petroșani, astfel încât să asigure dezvoltarea cunoştintelor în domeniul acordării primului ajutor de bază, precum şi conştientizarea elevilor cu privire la importanţa dobândirii acestor cunoştinţe. În cadrul acestui parteneriat se vor aborda și teme de igienă și de consiliere psihologică de grup avându-se în vedere statutul zonei defavorizate a municipiului Petroșani.
Şcoala și grădinița şi-a asumat rolul de formare a personalităţii umane capabile să se integreze în societate, să reacţioneze adecvat la schimbările ce se produc, ca urmare a apelat și la Crucea Roșie pentru educația în sănătate fiind abilitată, pregătită și având logistica necesară pentru aceasta.
Accidentele, rănile şi bolile pot apărea pe neaşteptate printre preșcolari și elevi, iar ajutorul imediat depinde adesea de membrii familiei, colegi, cadre didactice sau trecători. Având cunoştinţe despre modul de acordare a primului ajutor, oricine poate fi de folos în asemenea situaţii, iar primul ajutor poate însemna o viață salvată.

Scopul proiectului;

• Evaluarea deprinderii de a utiliza cunoştinţele însuşite în situaţii reale;
• Cultivarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de sănătatea proprie şi a celor din jur;
• Cultivarea spiritului de echipă şi de întrajutorare.

Obiectivele specifice ale proiectului;
• Să aplice reguli de igienă personală şi colectivă;
• Să utilizeze un limbaj de specialitate, adecvat în susţinerea răspunsurilor;
• Să identifice cele mai potrivite metode în acordarea primului ajutor, în situaţii variate.

Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul;
• elevii din învăţământul preșcolar și primar

Beneficiarii direcți și indirecți;
Beneficiari direcţi: elevii și preșcolarii, cadrele didactice din şcolile partenere.
Beneficiari indirecţi: părinţii elevilor, comunitatea şcolară, comunitatea locală

Scop proiect: Formarea unor aptitudini și atitudini în ceea ce privește educația pentru sănătate, acordarea unor reguli și cunoștințe pentru acordarea primului-ajutor, iar prin dobândirea acestor cunoștințe elevii pot interveni în salvarea în caz de dezastre.

Rezultatul derulării proiectului (foarte pe scurt: perioadă, parteneri, principalele activități);
Perioada: Ianuarie-Iunie 2025
Parteneri: Crucea Roșie Subfiliala Petroșani
Principalele activități:
1. La nivelul fiecărei unități se vor desfășura cursuri de informare și cursuri practice, în rândul cadrelor didactice și a elevilor care doresc să participe.
2. Concurs pe trei nivele de vârstă: nivelul I- preșcolar, pentru nivelul II – clasele pregătitoare, clasele I și a II-a și pentru nivelul III- clasele a III-a și a IV-a.

Rezultate – produse, impact;
- 100 de elevi, 23 profesori, părinţi care se implică, participă direct la activităţile proiectului;
- ameliorarea atitudinilor civice la nivelul elevilor, cadrelor didactice și al reprezentanţilor comunităţii locale; o mai bună motivaţie pentru implicarea în viaţa comunităţii;
- o mai bună legatură şcoală/grădiniță-Crucea Roșie Română Petroșani - comunitate;

Trecut, prezent şi viitor

Cristina-Maria Sîrbu — Thu, 15 Nov 2012 16:36:56 +0200

Rezumat: Proiectul îşi propune să se ocupe cu prezentarea tradiţiilor şi obiceiurilor din oraşul în care locuieşte elevul. Ideea este să învăţăm elevii să colaboreze pe orice temă, să-şi prezinte obiceiurile şi tradiţiile fiecărui partener şi să perpetueze ptrimoniul laic şi religios la localităţii.
Parteneri: Şcoli gimnaziale din Europa
Limba de lucru: Limba engleză
Scop: Valorificarea perspectivei interculturale în educaţia formală şi nonformală a întregului parimoniu laic şi religios pe care îl avem la dispoziţie pentru a educa tineretul
Obiective:
- conştientizarea importanţei abordării diversităţii culturale în cadrul educaţiei formale şi nonformale în contextual european
- motivarea elevilor pentru însuşirea unui vocabular de bază într-o limbă străină
- promovarea creativităţii şi originalităţii în demersul didactic din perspectiva interculturală
- motivarea elevilor în achiziţionarea de informaţii privind utilizarea instrumente IT
Activităţi:
1. ”Să ne cunoaştem” – elevii participanţi la proiect vor socializa prin căi diferite: colţul elevilor, chat, forum, blog, galerie de imagini, pentru a se prezenta, pentru a prezenta şcoala şi localitatatea din care provin
2. ”A venit iarna…” – elevii vor realiza prezentări powerpoint cu obiceiurile şi tradiţiile locale de iarnă, apoi vor publica prezentările folosind http://www.slideshare.net/ , cu ocazia Crăciunului vor realiza mici filmuleţe cu mesaje către parteneri folosind http://www.dvolver.com/moviemaker/ , iar apoi vor ataşa link-urile pe pagina web a proiectului realizată în http://www.wikispaces.com/
3. ”A venit primăvara…”– elevii vor realiza prezentări powerpoint cu obiceiurile şi tradiţiile locale de primăvară, apoi vor publica prezentările folosind http://www.slideshare.net/, apoi vor realiza cu ajutorul http://picasa.google.com/, un colaj despre cea mai iubită fiinţă de pe pământ, link-urile cu prezentările şi colajele vor fi ataşate pe pagina web a proiectului.
4. ”Tradiţie şi creaţie” – concurs de valorificare a creativităţii elevilor prin compoziţii tehnico-aplicative, machete ( ex.: naşterea Domnului, răstignirea, şi alte obiceiuri caracteristice) şi obiecte decorative ( ex. mărţişoare, felicitări, podoabe de pom, şi alte obiecte la alegere). Toate produsele vor fi fotografiate şi postate pe pagina web a proiectului.
5. ”Trecut, prezent şi viitor” – elevii sunt încurajaţi să realizeze o revistă online folosind http://magazinefactory.edu.fi/ .Articolele vor prezenta tradiţiile şi obiceiurile locale ale partenerilor, dar şi interviuri cu oameni din comunitatea locală, care păsrează vie flacăra patrimoniului laic şi religios.
6. ”Rămas bun”- elevii vor organiza o petrecere de final cu mesaje, muzică şi bună dispoziţie cu ajutorul http://www.skype.com/intl/en/home
Resurse umane: elevi, cadre didatice, părinţi, persoane din comunitatea locală
Resurse materiale: calculatoare, cameră video, aparate foto, conexiune internet, diferite instrumente IT, materiale pentru concurs
Resurse de timp: noiembrie 2012-iunie 2013
Instrumente utilizate: e-mail, revistă on-line, pagină web, picasa, dvolver, slideshare,
Rezultate aşteptate: colaborarea dintre elevi, între elevi şi profesori, cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor locale şi ale partenerilor, îmbogăţirea vocabularului în limba engleză, deprinderea de abilităţi de folosire a instrumentelor IT.
Evaluare: diplome în cadrul concursului, revista on-line, pagina web
Instrumente folosite în cancelaria virtuală: blog, chat, forum
Colţul elevilor: blog, forum, galerie de imagini, chat
Invitaţi: directorii şcolilior partenere, profesorii de religie, informatică, educaţie tehnologică, cultură civică, părinţi, persoane din comunitatea locală cu drept de vizitare
Activităţile vor fi publicate.