În cadrul acestei activități, peste 160 de elevi au ascultat fragmente de poveste citite în limba germană și română, au desenat alături de ilustrator și au adresat întrebări, descoperind astfel universul din spatele unei cărți.
Pe parcursul festivalului, peste 360 de elevi au participat la 14 activități de lectură susținute de Ramona Miza, iar 432 de copii au explorat cărțile Editurii Nomina și au aflat mai multe despre etapele scrierii și publicării unei cărți.
„Pentru noi, la Editura Nomina, întâlnirile directe cu copiii sunt esențiale, pentru că ne reamintesc de ce facem cărți. Entuziasmul, curiozitatea și întrebările lor ne arată că lectura este vie și relevantă atunci când este trăită împreună. Ne bucurăm că am fost parte din «Lesefest» și că am întâlnit o comunitate de profesori și elevi atât de deschisă și implicată.” a declarat Ramona Miza, reprezentat al Editurii Nomina
Activitățile au fost completate de ore de poveste, exerciții de ilustrare a momentelor preferate din lecturi și prezentări de carte, contribuind la dezvoltarea imaginației, a vocabularului și a interesului pentru lectură. Prin aceste experiențe, elevii au avut ocazia să descopere lectura nu doar ca sarcină școlară, ci ca sursă de bucurie, inspirație și conexiune.
„Ne-am dorit ca acest festival să aducă lectura mai aproape de copii într-un mod autentic și accesibil. Întâlnirea directă cu autori și ilustratori le oferă elevilor nu doar modele, ci și curajul de a-și exprima propriile idei și de a privi cartea ca pe un spațiu al imaginației și al libertății. În același timp, a fost o bucurie să vedem cât de deschiși și implicați au fost colegii noștri, faptul că am construit acest festival împreună a făcut ca întreaga experiență să fie cu adevărat valoroasă. «Lesefest» a fost, pentru noi, o dovadă că lectura poate crea punți reale între copii, profesori și comunitate.” Andrada Mazilu, prof. coordonator activități educaționale la Lic. N. Lenau

Festivalul „Lesefest” face parte din demersurile educaționale ale liceului de a crea contexte autentice de învățare și de a cultiva obiceiul lecturii în rândul elevilor, în parteneriat cu actori relevanți din domeniul editorial.

Prin organizarea acestui eveniment, Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” și Editura Nomina își reafirmă angajamentul de a susține lectura ca fundament al dezvoltării personale și academice a copiilor.

1. O problemă reală: cum documentăm competența didactică?

Evaluarea unui cadru didactic se lovește, în mod constant, de o dificultate fundamentală: activitatea pedagogică este complexă, multidimensională și greu de surprins prin instrumente unidimensionale — un calificativ anual, un raport de inspecție sau o fișă de autoevaluare. Niciuna dintre aceste forme nu reușește, singură, să ofere o imagine fidelă a ceea ce face un profesor bun: cum își proiectează predarea, cum răspunde nevoilor elevilor săi, cum se dezvoltă profesional în timp, cum contribuie la comunitatea școlară și la cea profesională mai largă.

Această limitare nu este specifică sistemului românesc. Ea a generat, în literatura internațională de specialitate, un consens tot mai larg în favoarea portofoliului profesional ca instrument de documentare integratoare a competenței didactice. Portofoliul nu înlocuiește celelalte forme de evaluare, ci le completează esențial: adaugă perspectiva longitudinală, reflexivă și narativă, fără de care orice evaluare rămâne parțială.

2. Ce conține un portofoliu profesional relevant?

Un portofoliu profesional bine construit acoperă cinci domenii complementare, care împreună formează o imagine coerentă a activității didactice:

Pregătirea profesională — diplome, certificate de formare continuă, credite profesionale, participări la conferințe, mobilități internaționale. Această secțiune este mai mult decât o listă de documente: ea poate include și o declarație de filozofie profesională, care oferă coerență întregului portofoliu și răspunde la întrebarea esențială — de ce face cadrul didactic ceea ce face?

Activitatea la clasă — planuri de lecție, proiectări de unități de învățare, instrumente de evaluare, rapoarte de observare colegială sau de inspecție, reflecții ale profesorului asupra propriei practici. Selectarea și comentarea acestor artefacte este, în sine, un act de autoevaluare sistematică.

Materialele didactice realizate — fișe, teste, prezentări, resurse educaționale digitale (aplicații interactive, simulări, jocuri didactice), articole publicate în reviste de specialitate. Publicarea materialelor în reviste cu acces deschis și ISSN este preferabilă circulației informale, deoarece conferă verificabilitate și atribuire clară autorului.

Evoluția în carieră — grade didactice, funcții deținute, participare la proiecte, premii și distincții, contribuții la elaborarea de documente curriculare, activitate de cercetare pedagogică.

Activitățile educative și de management al clasei — proiecte extracurriculare, parteneriate cu familia și comunitatea, participare la olimpiade și concursuri, strategii de gestionare a comportamentului, exemple de comunicare cu părinții.

3. De ce formatul digital este răspunsul potrivit

Dacă portofoliul rezolvă problema documentării integratoare, formatul digital rezolvă problemele practice ale portofoliului clasic: volumul, accesibilitatea, actualizarea și verificabilitatea.

Un portofoliu digital poate fi consultat oricând și de oriunde, poate include conținut multimedia (înregistrări ale lecțiilor, prezentări interactive, resurse digitale), poate fi actualizat în timp real și poate fi structurat cu secțiuni publice — vizibile în comunitatea profesională — și secțiuni cu acces restricționat, pentru documente personale sau situații școlare. Această flexibilitate îl face potrivit atât pentru uz formativ (reflecție și dezvoltare continuă), cât și pentru uz sumativ (evaluări instituționale, examene de grade didactice).

Metodologia-cadru elaborată de Ministerul Educației, supusă consultării publice și prevăzută să intre în vigoare din anul școlar 2027–2028, recunoaște explicit posibilitatea realizării și păstrării portofoliului în format digital. Contextul este, prin urmare, favorabil: nu mai este vorba de a convinge că portofoliul digital este o opțiune legitimă, ci de a identifica soluțiile funcționale deja disponibile.

4. Un model care există deja: platforma iTeach

Platforma iTeach (www.iteach.ro / www.suntprofesor.ro), dezvoltată de Institutul pentru Educație (București) în parteneriat cu Social IT, oferă tocmai această soluție. Construit pe principiul că formarea continuă depășește cursurile formale și include schimbul colegial de experiență, cercetarea pedagogică, publicarea de articole și resurse, programul iTeach a creat un ecosistem digital integrat în care portofoliul profesional nu este o acțiune punctuală, ci un proces continuu.

Portofoliul accesibil în contul fiecărui utilizator (Resursele mele — Portofoliu: profilul meu) reunește:

• Articole publicate pe blogul personal sau în reviste educaționale partenere cu ISSN (publicare gratuită, verificabilă online, fără nevoie de adeverințe);
• Resurse educaționale digitale înregistrate și validate, disponibile public pe digitaledu.ro, cu posibilitatea omologării la Minister sau Inspectorat;
• Certificate de cursuri absolvite pe platformă, accesibile direct în secțiunea dedicată;
• Anunțuri de activități publice și profesionale, județene sau naționale;
• Consemnarea activității la clasă, prin instrumente similare unui jurnal profesional.

Un element distinctiv este sistemul de puncte iTeach — un indicator al participării active în comunitatea de practică, acumulat prin implicare reală: publicare de resurse și articole de calitate, actualizarea profilului, interacțiunea cu materialele colegilor. Punctele nu măsoară doar acumulări formale, ci reflectă vizibilitatea și contribuția fiecărui cadru didactic în comunitate.

5. O oportunitate de politică educațională

Componentele portofoliului prevăzute în metodologia ministerială — date de identificare profesională, activitate didactică, activități complementare, management al clasei, evoluție în carieră — se suprapun în mod direct cu ceea ce oferă deja platforma iTeach. Aceasta nu este o coincidență, ci o confirmare a faptului că instrumentele dezvoltate în practica platformei au anticipat, în bună măsură, direcțiile reglementării instituționale.

Adoptarea unui cadru metodologic național reprezintă, în acest context, mai mult decât o cerință birocratică: este o oportunitate de a valorifica infrastructura digitală existentă, de a reduce birocrația asociată adeverințelor și dovezilor, și de a consolida, la scară sistemică, o cultură a portofoliului profesional bazată pe transparență, acces deschis și reflecție autentică.

Concluzie

Portofoliul profesional răspunde unei nevoi reale a sistemului de învățământ: aceea de a evalua competența didactică în toată complexitatea ei. Formatul digital îi amplifică utilitatea. Iar platformele cu acces deschis, precum iTeach, demonstrează că această soluție nu trebuie construită de la zero — ea există, funcționează și poate fi recunoscută instituțional. Rămâne de valorificat această convergență între practica existentă și cadrul de reglementare în curs de elaborare.

Resurse:
Platforma iTeach (www.iteach.ro / www.suntprofesor.ro)
https://educatia-digitala.ro/elaborarea-si-gestionarea-portofoliului-profesional-al-cadrului-didactic/

One major benefit was the development of critical thinking. Through interactive exercises, students analyzed themes, characters, and narrative structures, moving beyond memorization toward interpretation and evaluation. At the same time, creative thinking was strengthened as learners used avatars and digital storytelling to reimagine literary perspectives, encouraging originality and personal expression.

The workshop also enhanced digital competence, an essential skill in contemporary education. By working with multimedia tools, the project participants improved their ability to communicate ideas visually and verbally, collaborate effectively, and present structured arguments. Additionally, the interactive nature of the activities increased motivation and participation, making learning more meaningful and enjoyable.

Overall, the workshop supported a holistic development of skills, combining literary understanding with creativity, collaboration, and digital literacy in a way that prepares students for modern educational and social contexts.

https://digipad.app/p/1582971/a9556baabbdaa8

Programul, pe zile, a fost următorul:

ZIUA 1 – Introducere în AI și antrenarea modelelor AI
• Bun venit și prezentarea profesorului și a participanților.
• Introducere în AI și antrenarea modelelor AI.
• ChatGPT: înregistrare și utilizare, inclusiv aplicația mobilă.
• Cum să scrii prompturi eficiente pentru ChatGPT.
• Alternative la ChatGPT.
• Bazele generării de imagini din text.
ZIUA 2 – Instrumente AI
• Pregătirea materialelor pentru clasă cu ChatGPT + șabloane.
• Editarea imaginilor cu instrumente AI: introducere și practică.
• Extensii Chrome și integrări AI.
• Conversie audio în text și text în vorbire.
• Melodii generate cu AI și dezbatere: antrenarea AI și probleme de drepturi de autor.
ZIUA 3 – Evaluare cu ChatGPT
• Evaluare cu ChatGPT: teste și instrumente + șabloane.
• Instrumente AI pentru quiz-uri și detectarea textelor generate de AI.
• Prezentări cu slide-uri.
• Videoclipuri cu AI, partea 1: introducere, avataruri video și animații.
• Dezbatere: utilizarea etică a AI pentru profesori și împreună cu elevii.
ZIUA 4 – Planificarea lecțiilor cu ChatGPT
• Planificarea lecțiilor cu ChatGPT + șabloane.
• Platforme educaționale și mini-cursuri.
• Documentare științifică cu instrumente AI, transcrierea întâlnirilor online și lucrul cu documente PDF.
• Videoclipuri educaționale cu AI, partea 2.
• Dezbatere: cum voi preda de acum înainte?
ZIUA 5 – ChatGPT pentru sarcini administrative
• ChatGPT pentru sarcini administrative: megaprompturi și cod.
• Chatboturi educaționale și chatboturi personalizate.
• Proiect personal.
• Viitorul educației cu AI: provocări și oportunități.
• Încheierea cursului: certificate și rămas bun.

Participarea la acest curs de formare se înscrie în agenda anului V de implementare a Planului Erasmus+ al Școlii Gimnaziale Viișoara. Instituția este acreditată în cadrul programului Erasmus+, având Acreditarea Erasmus+ nr. 2020-1-RO01-KA120-SCH-095551. Între obiectivele Planului Erasmus+ se regăsește și dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice, în vederea integrării eficiente a noilor tehnologii și a instrumentelor digitale în procesul educațional.

Proiectul interdisciplinar a valorificat abordări educaționale centrate pe elev și pe învățarea experiențială, precum dezbaterea, jocul de rol, dramatizarea, activitățile de tip atelier, învățarea prin colaborare și reflecția critică. Aceste metode active și participative facilitează implicarea directă a elevilor în procesul de învățare și contribuie la dezvoltarea unor competențe esențiale pentru viața personală și socială: empatia, comunicarea asertivă, capacitatea de gestionare a conflictelor, cooperarea și responsabilitatea civică.

Calendarul proiectului a inclus o serie de activități structurate etapizat, menite să răspundă obiectivelor propuse. Astfel, în prima etapă au fost organizate campanii de informare și sensibilizare privind consecințele violenței și ale comportamentelor de risc. Ulterior, elevii au participat la ateliere de comunicare și creativitate, în cadrul cărora au fost abordate teme precum stima de sine, presiunea anturajului, reziliența emoțională sau gestionarea conflictelor interpersonale. De asemenea, proiectul a inclus concursuri tematice dedicate siguranței în mediul online, organizate cu prilejul Zilei Internaționale a Siguranței pe Internet, precum și activități de consiliere și dialog cu părinții, menite să consolideze parteneriatul educațional școală-familie-comunitate.

Un rol esențial în valorificarea și diseminarea rezultatelor proiectului l-a avut utilizarea platformelor digitale educaționale. În acest sens, a fost creat un spațiu colaborativ pe platforma Digipad,  https://digipad.app/p/1503349/252f5ff3752fb8 , care funcționează ca un portofoliu digital al proiectului. În cadrul acestuia sunt reunite dovezi ale activităților desfășurate, produse realizate de elevi (afișe, postere, materiale multimedia), precum și resurse educaționale relevante. Platforma permite organizarea și prezentarea sistematică a materialelor, facilitând accesul la informație și promovarea exemplelor de bună practică în comunitatea educațională.

Impactul preconizat al proiectului vizează îmbunătățirea climatului educațional prin reducerea comportamentelor violente sau de risc, creșterea gradului de implicare a elevilor în activități educative și consolidarea relațiilor de colaborare dintre școală, familie și comunitate. Totodată, prin activitățile desfășurate, elevii sunt sprijiniți să își dezvolte competențe socio-emoționale și civice care să le permită integrarea armonioasă în comunitate și adoptarea unui stil de viață responsabil și echilibrat.

Prin caracterul său interdisciplinar și prin valorificarea metodelor educaționale moderne și a instrumentelor digitale colaborative, proiectul „Împreună pentru o comunitate sănătoasă și non-violentă” reprezintă un demers educațional relevant pentru promovarea unei culturi a respectului, toleranței și incluziunii în mediul școlar pătârlăgean.

The methodology combined transdisciplinary teaching, collaborative authorship, and formative digital assessment, creating a replicable model for contemporary classrooms. Songs in English, Romanian, and Polish were used as complex semiotic tools, enhancing phonological awareness, vocabulary, pragmatic competence, and motivation. The students engaged in dialogic learning, analyzing musical texts collaboratively, and developing intercultural sensitivity. Each school created resources inspired by culturally significant songs, promoting pluralism and shared European values. The interactive LearningApps exercises, Wordwall and Kahoot tasks, Voki monologues, and creative activities like video reflections and class discussions, supported differentiated instruction and active learning.

The educational outcomes included in this digital auxiliary improved English proficiency, lexical retention, pronunciation, and prosodic awareness. The students internalized grammar implicitly through song lyrics and deepened intercultural understanding by exploring American, Romanian, and Polish musical repertoires. Music-centered activities also fostered socio-emotional skills, reducing anxiety and enabling students to express feelings and viewpoints confidently in English.

The project exemplifies digital innovation rooted in coherent pedagogy. Interactive platforms enabled gamified learning, immediate feedback, and sustained motivation. The teachers and students co-created resources, reinforcing ownership, collaboration, and professional dialogue. This sustainable, adaptable digital auxiliary offers a model for integrating music, language, technology, and intercultural exchange, demonstrating how creative, digitally mediated instruction can generate meaningful, engaging, and future-oriented educational experiences.

https://read.bookcreator.com/4AIUI2Vs2TgE0hgAS6XPfFzm3u02/nxaCYFoiQEKvtrIBdAd07g

The bilingual format encouraged reading literacy. The students engaged with literary content by selecting quotes, summarizing themes, and translating messages, which required careful attention to meaning and cultural nuance. This process enhanced vocabulary, grammar, and metalinguistic awareness, making reading an active, analytical practice.

The project activity also strengthened teamwork as the participants needed to take up different roles - content creators, translators, designers - and coordinate tasks across schools in different countries. They managed deadlines, negotiated design choices, and practised constructive feedback, building essential 21st-century skills such as leadership, adaptability, and accountability.

Intercultural dialogue was central. Although Romania and Moldova share language and history, the students exchanged ideas, literary preferences, and cultural references, gaining a deeper understanding of each other’s perspectives.

The digital aspect further developed competencies in design, multimedia integration, visual layout, and online collaboration as the students learned to balance aesthetics with clarity while practising responsible online behaviour.

Finally, the poster serves as a public advocacy tool for reading making the students cultural ambassadors promoting literacy within their communities. Through this eTwinning collaboration, they created an original digital poster and strengthened communication, creativity, and the cultural connection between the two schools.

https://wakelet.com/wake/5jK2jTA0aCfRZ1p6UCp8r

To start, a teacher sets up a Digipad classroom board and invites his/her students using a link. The workspace is highly visual: educators can place text blocks, images, videos, and files on the board. For example, a history teacher might organize timelines and source materials, while a language teacher embeds texts for group analysis.

A central method for classroom use is structured collaborative tasks. Teachers can divide the board into sections for group activities - e.g., vocabulary practice, problem solving, or project planning - and assign student groups to each area. Real-time updates allow students to work simultaneously, while the teacher monitors progress and provides instant feedback. 

Another effective use is interactive assessments. Instead of traditional worksheets, teachers can design activities where students incorporate their answers, and add their contributions. These boards can be revisited over time, supporting revision cycles and differentiated learning paths.

A few educational benefits of using Digiad include: increased student engagement, clearer classroom organization, and richer formative assessment. With Digipad, lessons become more interactive and collaborative - preparing your students with the necessary skills for 21st-century learning.

Cei 11 profesori implicați în proiect includ constant dimensiunea europeană în orele de limba engleză, istorie, educație socială, geografie fizică, biologie, educație plastică și alte discipline, oferindu-le elevilor oportunitatea de a înțelege mai bine rolul Uniunii Europene în societatea contemporană.

În anul al doilea de implementare, patru cadre didactice desfășoară la patru clase de gimnaziu trei cursuri opționale dezvoltate în cadrul proiectului:

• Together4Europe (în limba engleză)
• Uniunea Europeană. O lume în schimbare ( în limba română)
• Cultura și Diversitatea în Uniunea Europeană ( în limba română)

La data de 16 decembrie 2025, 35 de elevi de la ciclul gimnazial au vizitat Universitatea Babeș-Bolyia din Cluj_napoca iar la data de 17 decembrie 2025, 20 de elevi, membri ai Clubului ” Ambasador UE în școala mea”  au participat la o vizită de studiu la Școala Gimnazială „Pavel Dan”, unde au organizat o campanie de advocacy privind educația în Uniunea Europeană și au participat la un concurs tematic alături de elevii școlii-gazdă.

În perioada decembrie- decembrie 2025- februarie 2026, membrii Clubului „Ambasador UE în școala mea” și-au continuat întâlnirile bilunare, lucrând la apariția celui de-al doilea număr al revistei proiectului, la actualizarea site-ului și la pregătirea unei noi campanii de informare.

Together4Europe reprezintă un efort comun al profesorilor și elevilor  de a construi o cultură a dialogului, a implicării și a responsabilității civice. Prin activitățile desfășurate, proiectul consolidează legătura dintre școală și valorile europene, contribuind la formarea unor tineri bine informați, deschiși și pregătiți să participe activ la viața comunității.