Keywords: portal, platform, integrated curriculum, project method, e-learning, educational partnership

Introduction
             The eTwinning program was officially launched in January 2005 in Brussels as the main action of the European Commision’s eLearning Program . The initiative of this program are derived from the recommendations of the European Council in Barcelona in March 2002 to achieve school partnerships ( twinning schools) in order to give the students the opportunity to learn through collaboration and to practice and improve their ICT skills . It gained momentum in 2007 when it was integrated in the Lifelong Learning as part of the Comenius 2007-2013 , coordinated by EUN ( European Schoolnet chain consisting of 31 Ministries of Education in European countries ) . ETwinning addresses to primary and secondary school teachers . The program has a portal which is available in 25 languages . On January 19, 2014 ,230 424 teachers, 31 946 and 115 324 school projects were submitted on the platform. Romania joined the eTwinning Programme in October 2007 , with currently over 13,000 registered teachers , 5781 enlisted schools, 1152 5293 ongoing  and completed projects . In this paper we aim at analyzing how this program can be utilized in developing in the primary’s students skills through their involvement in school partnerships and integrated approach of the curriculum. From this general objective, we detail several specific objectives:
            1) Analyzing eTwinning;
            2) Analyzing approach for designing eTwinning projects;
            3) Analyzing approach for achieving eTwinning projects;
            4) Analysis of the eTwinning developed projects;
            5) Analyzing how eTwinning projects can be integrated in the geography curriculum.

Theoretical background
              There are many studies on integrated approach of curriculum in literature ( Ciolan , 2008; Bocoş , Chiş , 2012) . According to Ciolan , to integrate into the curriculum means making ' parties merge into a harmonious whole , so the result exceed the sum of parts " ( Ciolan , 2008, p 115 ) “exceed disciplines " (2008 , p 72 ) , to transform their borders into connecting bridges to form the necessary skills for “ society based on learning " (2008 , p 79).
Although some experts in science education (cf. Ciolan , 2008, pp. 113-118 ) equal between the integrated curriculum and interdisciplinary curriculum , curricular integration begins with the first step , the mono (intra - ) disciplinarity . Experts say that there is curriculum integration within a discipline . According to these views, for example, geography can integrate knowledge from other geographical sciences in regional geography .
               According to Ciolan (2008, pp. 119-135), the next step is multi-curricular integration (multi-) disciplinarity and / or multidisciplinary.  Multidisciplinarity refers to the integration of the content of unrelated disciplines (Ciolan, 2008, p.123), and pluridisciplinarity brings together curricular subjects from the same area (Ciolan, 2008, p 123). Multidisciplinarity means that a subject is treated individually by different disciplines, each contributing to the learning objectives, but not interfering and remaining independent. One example is the multidisciplinary approach of the curriculum at the "Cultural Feast - Turda, Romania"  items of local geography are filled with information from history, art, music, etc.
The interdisciplinarity bring the " joined up " disciplines , flexibilisation of their borders in order to facilitate cross- skills training . These can be exploited from discipline to another , especially to solvy problems in real life situations . Curriculum integration at the interdisciplinary level was achieved within the project "The Adventures of LittleLightBulb through the World of Energy " to create a virtual book . Disciplines as Romanian language and literature ( design and writing text ) , Geography (information about energy sources ) , Arts ( Illustration ) Technologies (ICT - making virtual book) were involved . All these disciplines have contributed with " their methodological and conceptual apparatus " ( Ciolan , 2008, p 126 ) the skills needed for creating virtual book about energy . Within curriculum for primary education , we note that in the Framework Plan for primary education , (preparatory class)  Maths and Environment are integrated in one discipline .
              Transdisciplinarity directs learning " beyond disciplines " through " fusion " and " fully joined up " them and it prepares students to be responsible in society. An example of cross-disciplinary approach is the project " Hopscotch geo -mathematical"  in which students translate into the role of experts and arrive at conclusions by following some steps and making " internal connections " ( Ciolan , 2008, p 138).
            
              Method

              To achieve the research objectives we went through several stages.
1. eTwinning analysis . We analyzed : eTwinning Programme objectives , the operation of the platform , the involvement of teachers and students , criteria and procedures for evaluation of the eTwinning posted .
2. Design of the eTwinning projects . We have come substeps : enrollment in the eTwinning platform , search and choose of partners , developing projects. We examined how a teacher, school and projects performs enrollment on the platform. We analyzed search and the choose procedures of partners for carrying out the projects . We've come a design approach in which we examined , first , the aims of education ( Education Law . Law no. 1/2011 , art. 2 , para. 3 ) general and specific skills curriculum , the educational needs of students. We chose the theme , we have established targeted skills to be developed in students , we selected and organized content , we designed learning activities .
3. Achievement in eTwinning projects . At this stage of implementation of the curriculum we have done : inform students about eTwinning about objectives and competencies covered , organizing teams , tasks  communicating , organizing learning activities in collaboration with partners , making products by students , presentation of students solving tasks ; the teacher providing feedback to students on solving tasks , improving products made by students , posting on the platform of products made by students , to provide feedback on partners’ posts .
4. The eTwinning projects evaluation . Their own projects were self-assessed in two stages by students according to the evaluation criteria specified in the platform . For this self we detailed descriptors for each criterion based on which the evaluation was carried out . Project partners were assessed by teachers partner evaluation according on the criteria during their accomplishment  and in the end were voted . The projects were evaluated by assessors from eTwinning . We analyzed the approach of the project with the students.

Results and discussion

1)Analyzing eTwinning
               After accessing the site , we note that eTwinning is the Community schools in Europe  . It provides teachers from participating European countries a free and secure platform for communication, collaboration , project development and exchange of information, ie a space in which to feel they are part of an educational community in Europe. It promotes school collaboration in Europe through information and communication technologies (ICT ) , providing support , tools and service schools . ETwinning portal  is central to meeting and working. Portal offers teachers online tools by which they may seek partners can initiate projects can exchange ideas and best practices and can start work immediately on eTwinning platform because of the broad range of customizable tools. ETwinning Central Support Office is run by European Schoolnet , an international partnership consisting of 31 European ministries of education , which conceives learning tools for schools , teachers and students in Europe. He has the support of 35 national helpdesks . National level, in Romania , eTwinning programme National Support Office is run by the Institute of Education Sciences (ISE).
                Teachers who wish to participate in the program can analyze existing projects on the platform and check if their school is registered . If they want to start a project , they can see kits and modules section , where there are ideas and recommendations. They can find training opportunities , with eTwinning groups can collaborate and assistance can contact the National Office for more information .
If the teacher is part of the Platforms , he can access the collaboration tools in TwinSpace, as well as the  eTwinning Certificate that he can print and display in school. ETwinning platform provides teachers with a range of tools that can help him search partners can contact them on the control panel can collaborate and communicate within the virtual space of the project and many more. The platform is structured on three levels and each level has its own tools: Level 1 - public portal ( information tools , for inspiration , for enrollment , for assistance ) Level 2 - Control panel ( social tools , communication , search partners , project management , professional development , health ) level 3 - cyberspace project ( tools for project planning , collaboration , communication , support , dissemination ) . To keep updated with the development of the project activities, the teacher can publish articles in the project journal.  Evaluation of an eTwinning project is done according to the following criteria : pedagogical innovation and creativity, curriculum integration, creative use of ICT, collaboration between partners, durability and transfer, results and benefits. Based on these criteria , we developed the assessment projects tool in Table 1 .
               2) Analyzing the approach for designing eTwinning projects
               Inclusion teacher eTwinning platform . Teachers who wish to join the platform , create their own profile by completing a form eTwinning . Once enrolled , the teacher can access the control panel eTwinning with your username and password , can contact other eTwinning other community members to exchange ideas , to learn together and plan activities together . I’d ecke that I discovered eTwinning on April 1 of 2008 , I made an account on Platforms out of curiosity and I started looking for partners to exchange practices , experiences.
               Search and selection of partners ( or partner ) . If the teacher wants to start a project , looks for partners guided by the criteria : similar objectives ; interest in a topic ; Availability regular and open communication ; similar number of pupils aged and similar language skills and access to ICT equipment at school to facilitate collaboration . If the teacher is ready for an eTwinning project once is found a partner and set the theme of the project he can begin designing it .
                In the first project , Turda Romania Cultural Feast " in October 2010 to learn how to develop a project on TwinSpace platform , I joined some projects that had founding partners fromTurkey ( Leyla Tekin Olcasoz ) and Spain ( Maria Jose Barrios ) . After accumulating the necessary experience , we designed and realized projects with students and I chose partners of the teachers with whom I worked in laboratories eTwinning virtual learning . In this project , the founder of Turkey has invited the students from Andrei Saguna " school to participate in the project. Students have posted activities wiki workspace that the Turkish founder created . We conducted a Wikispaces wiki  site and invited partners to visit and comment on the work of the team .
               With the project , The Adventures of Littlelightbulb through the World of Energy " I collaborated  my friend and partner in Turkey , Belgin Saka Ustunel that I met in eTwinning project " A Letter for Natural Disaster in Japan " . The project " The Adventures of LittleLightBulb through the World of Energy "  was based on an older project , U4energy type that we created the previous year (2011 ) . The Turkish founder appreciated my and my children’s work and considered that the idea should be developed in an eTwinning project. She found that the weak point of the old project is collaboration. I have chosen as partners the colleagues I had in the list of partners , some of whom were eTwinning ambassadors and old collaborators (eg , Cristina Nicolaita School " GH. Magheru " Caracal . The projects I have coordinated , I invited newey registered teacher on the eTwinning platform (eTwinning Plus) . In " the Adventures of Littlelightbulb through the World of Energy" I invited a colleague from Moldova , Beregoi Elena , with whom I participated afterwards to a Romania -Moldova bilateral seminar in June 2013 in Botosani. The Turkish founder invited ten other project partners from Italy , Macedonia , Norway , Finland, Poland, the Netherlands .
                   The project has 14 partners from nine different countries: Camelia Stavre- Liceul de Artă "Dinu Lipatti" , Piteşti, Romania; Cristina Nicolaita- Scoala Gimnaziala „Gheorghe Magheru”, Caracal, Romania;  Danuta Bartkowiak-Siekańska- Szkoła Podstawowa nr 84 im. Tadeusza Kościuszki, Poznań, Poland; Drs. Adriaan C. Postma-RSG Tromp Meesters, Steenwijk, Netherlands; Dumitra Balan- Şcoala Gimnazială nr. 5 Giurgiu, Giurgiu, Romania; Elena Beregoi- Liceul Teoretic Mihail Kogalniceanu, Chisinau,  Moldova; Elizabeta Filipova-Primary school Tode Hadzi-Tefov, Kavadarci, Macedonia; Funda Gulenser- Büyükçiğli İlkokulu, Izmir, Turkey; Gabriela Ileana Crisan (founder)- Scoala Gimnaziala "Avram Iancu", Turda, Romania; Hilde Øen- Spetalen Skole, Saltnes, Norway;  K.Belgin Saka Üstünel (founder)-Yeni Turan İlkokulu, Ankara, Turkey; Massimo Presciutti- ICS "Centro Storico-Pestalozzi" di Firenze, Firenze, Italy; Rocco Spano- ICS "P. Borsellino" di Mazara del Vallo - Plesso Secondaria di I Grado, Mazara del Vallo, Italy and Tiina Sarisalmi- Oriveden Keskuskoulu, Orivesi, Finland.
In the design process, several phases were covered.
We focused on and analyzed the general education objectives specified in the Law of National Education (2011) , the general and specific skills in the primary education curriculum , and the educational needs of the students. According to these overall objectives we selected   the themes of the projects (Table 2). For each theme, we chose from the official documents the competencies we wanted to form and develop in our students.

For the first project, I selected the content:  the most important cultural sights in Turda,  my students` hometown . We  established several themes , each of them corresponding to  a project page : Turda - an ancient settlement   ,  The Salt Mine (dating back in the Roman times) the Roman  Fortress , Churches ,  The Princes` Hall , temporary residence of the princes of Transylvania ,and other touristic attractions . A page was dedicated to the presentation of the first class,  and one for the  school presentation .
            For the second project , as a founder , I  proposed  the  project plan and I selected the content :making the students aware of the vital importance of the environment protection   by  finding ways of saving different types of  energy . The founders developed the project plan and the partners completed and adapted it to the curriculum of the participating countries. Each partner made his own presentation. We performed together the project logo. We have chosen themes as  : The Story of LittleLightBulb ; The Importance of  Energy , History bulb , Saving energy , Did you know ?  Dialogue between generations, other ecology- related elements.
             For both projects, we designed learning activities in which students were involved. We designed front and group activitie . Those activities were to be organized in the classroom and outdoors, during visits and school trips   . Some activities were proposed to be held during school classes, while others, after the school program.
            
               3) Analyzing approach for achieving  eTwinning projects 
               Projects development. In the first project , each partner  created  its own presentation of the most important aspects of its  own town . Having learnt   about the objectives and competencies needed to be developed  during  the project ,  the students in  my school  shared  ideas and decided the way in which they were  going  to  perform their  tasks and duties . They formed groups according to interests and skills. Photographers  group ( those living in the proximity of  touristic  sights ) took  some photos (  most  being taken during a thematic trip around the town – on 1st  June ) of the sights . Researchers group collected and processed information about the town of Turda. Artists  group  made  town  advertising , interviews and  folk songs interpretation  Computer Scientists group uploaded all the  materials and   posted them on the platform. Each team presented their outcomes , received feedback from  peers and  teacher in the form of comments and suggestions.
                 In the second project , each of the four partners developed their products for each theme. Students in our school grouped in  four teams. Each team did some  research and wrote a text on the  received subject , inserted scientific   terms  into the text , did  suggestive drawings , created books with stories , concrete plans for energy saving ( with mathematical calculations denoting  anticipation and , design skills ) . Each team presented orally and in writing  what   they worked .The  other teams and teachers  gave him feedback as comments , suggestions and questions , which allowed them to improve their texts and presentations . Students then improved the products.
                Organizing learning activities in collaboration with partners. In the first project, the collaboration materialized  in inviting partners from Poland , Jadwiga Prawdzik, Italy, Andrea Menella and Greece, Iraclis Lampadariou, as members of the wiki, they can edit and comment on our posts. The project plan was drafted by the Polish  colleague, Jadwiga Prawdzik. This plan was the source of inspiration for us. I adapted  it to the Romanian curriculum by introducing some  themes: Advertising, interview and Folk song.
              In the second project, we worked with four partners As founder of the project I proposed the project plan ,and my partners contributed with their own suggestions , ideas. By consultation and negotiation with partners, we modified and  improved the plan, according to the curriculum of each level  and country.
In these projects, students developed the competence to work in teams  to be in charge of given tasks , to be responsable  of the team`s  collective duties and  tasks,  to properly use  given  feedback so as to improve their products. Participating students  collaborated  very well in the "Did You Know?" chapter of the project "The Adventures of Littlelightbulb through the World of Energy", performed by Lino tool,  similar to  wallwisher that children worked with  before, in eTwinning projects, and  in which, images, written text, video, or links  can be inserted .In 2013, together with the fellow teachers  from Gh Magheru School "Caracal, we realized and  presented a paper on the project at the International Symposium, Mathexperience".
              The work on the platform. In the first project , the students in my  school  created a wiki site . They use Web 2.0 tools suitable for young ages . They posted the website address of the wiki in the project workspace to make it known to all project partners . They posted  photos and video clips that were used in creating presentations and posters  in slide.com , photo peach , glogster and subtitled films in Universal subtitles . They visited project workspace guided by project coordinator and they shared  ideas and experiences with project partners by viewing and commenting on their posts . The students  came to know each other  in the presentations and  photos.
               In the second project , the story books of LittleLightbulb were  made by Calameo . Besides the language typical to a story ,  scientific terms  were  inserted .We presented the functioning of a wind turbine by Photobucket . Other presentations of project activities We  presented other project activities performed  by means of   Smilebox , Youtube, Speechable . All these Web 2.0 tools we used according to the particularities of students' age and copyrights. We performed the evaluation with Studystack tool through games and presentations for state projects , through materials posted on Youtube . The teachers  posted on TwinSpace (the project’s platform) photos and texts written by students , and students posted on their own wiki in Wikispaces ( a Web 2.0 tool like blog ) . The teachers always communicated  via / through chat, email, forum, blogs  and  sent feedback to posts. During project implementation, we analyzed the activities  of the project and discussed the issues that needed improvement. Some posts that did   not subject to  the rules of the project were  deleted  after warning /informing  the issuer . For example,  a new folder for activities that had already been  included on the platform ,was created.That would have meant posting them again, which was not necessary.
Provide feedback to partners posts. Platforms offered the facility to vote partners  postings in the Like system. By voting logo and our posts, we encouraged  and  motivated  each other  to continue.
               4 ) Analysis of the eTwinning developed projects
              Self  assessment of the  project by the students  according to evaluation criteria. We evaluated our projects with the students throughout the performance . We took into account the evaluation criteria. We analyzed  each team `s performance throughout the project  and talked about the work done and the results obtained.
              Peer projects evaluation by partners,   teachers and students  according to evaluation criteria . The projects were evaluated using the feedback posted by students . We chose the best materials made and we voted by the voting system existing on the  platform. Each team  had  the right to  vote once.
             Project   evaluation by eTwinning assessors.  In  Romania  ,the  e Twinning project evaluation takes  place  twice  a  year, in January- February and September-October . European quality labels are awarded once a year, in October , by the Central Bureau of Support (CSS ) . The first project was awarded a National  and a European  quality label. The second project was rewarded also a National  and European  quality label . ETwinning evaluators appreciated our work in these projects. The  Central Support Service feedback was as follows :

             "Congratulations! Your school has awarded the European Quality label for outstanding results achieved in the eTwinning project "The Adventures of Little Light Bulb through the World of Energy". Thus, your efforts, the students and the school were recognized at the highest European level.
              As a result, you will receive a certificate that you can display on your website and also prominently display in the school. In addition, your project will be exhibited in a special section of the European portal www.etwinning.net.
              Once again, congratulations on your success and we hope we can meet at one of this year's eTwinning events.
              Regards,
              eTwinning Team "

              The analysis of the project approach with the  students . Even if very young  , the students learned how  to plan activities,  meet deadlines , work in collaboration, organize data , track activities  based on some criteria throughout the project development , and self-assess  their own activities and results, as well as  those of the partners . The activities  in both  projects were pupil centered ,built on the idea of imagining  new  ,creative  means of  learning about the local environment  and  energy  in ways that students find both attractive and fun . Through these activities  we guided our  students to move to a  higher level of thinking  on  Solo  taxonomy .This allowed  them  to understand and improve  their  learning  journey, enhancing complex thinking processes as  reflection ,theorizing, creating ,abstract thinking, and  generalization  . The projects were  interesting and exciting for all those involved  ,the results  were useful   for the next generations  which can either improve, or turn them into Comenius  projects .                    The  undertaken  projects  were complex and demanding , involving much hard work , so our  partners` appraisal   contributed to carrying out the tasks of learning.
               The  students of our school participated  in  the International Applied Mathematics “Mathexperience” contest with this project, and posted a video in which they explained  how they developed  the project activities .

5 ) Analyzing how eTwinning projects can be integrated in the geography curriculum
              The project theme , Turda Romania Cultural Feast "implies a multidisciplinary approach , subjects completed the theme with specific information , but they remain independent of each other . In the  activities in  Language and Communication curriculum area  we talked about settlements , schools and countries of the partners involved . Students played the role of reporters and communicated in Romanian and in English. They wrote texts, they asked questions and gave answers. In the Musical Education  curriculum  area  the students learnt  and interpreted songs representative of our folk area . They filmed the activities  and  posted videos on the web  page of  the project. During the Geography and Environmental classes , students located  the  cities and states of the  partner son the map,  and discussed about them. They analyzed photos of partners `localities to identify differences related to urban space planning . In the  Technologies  curriculum area they used new technologies : the students entered the media  laboratory, uploaded and posted materials in the Twin Space and wiki . In extracurricular activities area the students visited the town , took photos and filmed the most popular sights in Turda. During   History lessons, we discussed about Dacian  civilization , about Roman civilization and  and the approximate  surface their settlements covered , as well as the spatial organization of the Roman  Castrum  , about the further  stages in the historical  evolution of Turda, in the centuries to come.
              The project on " The Adventures of Littlelightbulb through the World of Energy " topic implies an interdisciplinary and multidisciplinary approach . The scientific part of the project  was  perfected  during  Science classes. We approached interdisciplinary and multidisciplinary the content and methods of  several school subjects  : Language and Communication - interview, story text , oral presentation of the project, Mathematics - multiplying and organizing data in the tables; Technologies - processing of all pictures taken during other specific activities   , search for information in the " Did you Know? " Practical Skills - wind turbine ; Arts - drawings, posters , Geography -  thermoelectrics and hydropowers in Romania ; Environment – different  types of  resources  that produce electricity;nonconventional ways of  saving energy ..
               Based on the analysis of the projects posted on the platform , we found that , in terms of educational levels  of the  partners involved and their  approach of the curriculum there are several types of eTwinning projects curricular approach ( Fig. 1). In Table 4 we emphasized  the differences in curriculum approach.

Conclusions:
At the end of this paper we came to the following conclusions:

1. ETwinning is a way to stimulate the collaboration between european teachers and students, with the ICT help. This program is beneficial for teachers through professional training opportunities offered but also for students who feel they are part of an European educational community.

2. ETwinning project design approach follows some steps from creating an account on the platform. The teacher page includes specific tools for searching and choosing partners by certain criteria and depending on experience. Project activities are designed according to the educational aims, the general and specific skills, the needs of students, the curriculum of each country.

3. ETwinning projects is achieved separately in the sites, like blog or wiki and other partners provide feedback as members or in collaboration with partners in a common space. Projects are built after a plan proposed by the founders or by a partner, which, other partners adapt it according to their own curriculum. The project plan can be developed in cooperation by all partners. On the platform, students and teachers have posted, in the project space using Web 2.0 tools. Communication was achieved through specific instruments like chat, email, forum. Partners have always given feedback using the Like button on the platform and have commented on each other posts.

4. ETwinning projects were self-assessed, interevaluate by students and teachers on the evaluation criteria, and by eTwinning evaluators, they granting the National and European Quality Certificates. Besides the competence to learn, the eTwinning projects develope communication, teamwork, ICT and cultural competencies.

5. ETwinning projects can be easily integrated into Romanian geography curriculum as well as in other participating countries curriculum, considering the cycle of education, country, pupils age, specific skills, content, disciplines involved, theme, available time resources. Time should be optimally organized so that it delivers goals and objectives , to avoid boredom and to maintain motivation and interest of the student in learning . Some projects require less time , others a longer time , depending on the theme , goals, objectives , and the experience of partners . Teachers without experience in eTwinning projects may choose to begin with a theme to develop in a short time to be able to easily harmonize their countries' curriculum.  Knowing the type of curriculum of each partner country is important because of it derives curricular integration steps. Communication between partners makes it possible.

Bibliography:

http://etwinning.ro/despre-etwinning/.
http://www.etwinning.net/ro/pub/connect/browse_people_schools_and_pro/country.cfm?c=642 http://culturalfeastturdaromania.wikispaces.com
http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/OMEN_Plan_cadru_primar_2013_20001.PDF http://zunal.com/webquest.php?w=135506
http://www.etwinning.net/ro/pub/discover/what_is_etwinning.htm
www.etwinning.net
http://www.britishcouncil.org/etwinning-quality-label-application-guidance.htm
http://www.etwinning.net/es/pub/profile.cfm?f=2&l=en&n=83925
http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/14847
http://programe.ise.ro/Programescolareinvigoare.aspx
http://culturalfeastturdaromania.wikispaces.com/Prizes+won++by+this+project
http://new-twinspace.etwinning.net/c/portal/layout?p_l_id=23489549

*Articol publicat impreuna cu d-na conf. univ. dr. Maria Eliza Dulama, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca

Articolul contine tabele si diagrame pe care nu le-am atasat, dar care sunt disponibile la cerere.

             Programul eTwinning a fost lansat oficial în ianuarie 2005 la Bruxelles ca acţiune principală a Programului de Elearning a Comisiei Europene. Acesta ia amploare în 2007 când este integrat în Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii, fiind parte a programului Comenius 2007-2013, coordonată de EUN, lanţul European Schoolnet (format din 30 de ministere ale educaţiei din state europene). România s-a alăturat acţiunii eTwinning în octombrie 2007, având în prezent peste 12.000 de cadre didactice înscrise. 
             Încă de la început acţiunea eTwinning a adunat mai mult de 13 000 de şcoli, numărul acestora crescând simţitor de la an la an. A fost necesară, datorită acestui fapt, schimbarea moto-ului din „Parteneriate şcolare în Europa” în „Comunitatea şcolilor din Europa”.
În aprilie 2013 numărul de profesori înregistraţi pe acest portal a depăşit 200 000. ETwinning se adresează profesorilor din învăţământul primar, dar şi din învăţământul secundar.
            O particularitate a acţiunii o constituie prezenţa bibliotecarilor atât pentru a urma cursuri de formare, cât şi pentru derularea de proiecte.
           Iniţiativa acestei acţiuni derivă din recomandările Consiliului European de la Barcelona din martie 2002 de a realiza parteneriate şcolare (twinning schools) în scopul de a oferi elevilor posibilitatea de a învăţa prin colaborare şi de a-şi exersa şi îmbunătăţi competenţele TIC.
         Beneficiile eTwinning sunt multiple şi au ca ţintă elevi, profesori, comunitate, şcoli. (Vezi Tabelul 1)

Pentru a integra proiectele eTwinning în curriculumul ţărilor partenere e necesar să se ţină seama de importanţa unor factori/ cuvinte-cheie:
• timpul
• programa şcolară
• tipul de curriculum
• integrarea curriculară
              Timpul trebuie organizat optim în aşa fel încât să ducă la îndeplinirea scopului şi obiectivelor, să se evite plictiseala şi să se menţină motivaţia şi interesul pentru învăţare ale elevilor. Unele proiecte au nevoie de un timp mai scurt, altele de un timp mai îndelungat, în funcţie de temă, scopuri, obiective, dar şi de experienţa partenerilor. Cadrele didactice fără multă experienţă în proiecte eTwinning pot alege pentru început o temă pe care s-o dezvolte într-un timp mai scurt pentru a putea uşor armoniza curriculumul ţărilor lor.
             Fără a-şi cunoaşte temeinic programa şcolară niciun partener nu va avea şanse de a reuşi integrarea proiectelor eTwinning în curriculum. Fiecare partener are datoria şi obligaţia de a şti care sunt obiectivele, competenţele, conţinuturile pe care se sprijină curriculumul clasei la care doreşte să înceapă un proiect.
             Cunoaşterea tipului de curriculum al ţării fiecărui partener este importantă pentru că din aceasta derivă paşii integrării curriculare. Comunicarea între parteneri face posibil acest lucru.
             Notiunea de integrare curriculară a fost deja explicată în acest articol. E necesar de reţinut că integrarea are loc pe toate cele patru trepte şi nu este nevoie să fie implicate toate disciplinele. O disciplină are pondere mai mare în cadrul activităţilor de proiect, restul disciplinelor o completează.
                     curriculum diferit (şi totuşi la fel- european)
- Cazuri de integrare curriculară a proiectelor eTwinning:

a) învăţământ primar în care toţi partenerii au curriculum integrat
-stabilim împreună tema (una de interes general de exemplu “Frumuseţile naturii”)
- căutăm competenţe specifice comune (pornim de la competenţele pe care dorim să le dezvoltăm)
- clase de copii cu vârstă apropiată
- alegem conţinuturile din programă- (căutăm conţinuturi comune)
- stabilim timpul
- planificăm activităţile proiectului

b) învăţământ primar în care toţi partenerii au curriculum disciplinar
                            -  se stabileşte tema (una de interes general)
                            - se aleg disciplinele- conţinuturile se negociază la fiecare disciplină (trebuie găsite unele comune)
                           -  se stabileşte timpul
                           - clasele de copii se potrivesc în aşa fel încât conţinuturile să fie cam aceleaşi
                           - se ţine cont de vârsta copiilor
                           - planificăm activităţile proiectului
                           - tema este cea care leagă disciplinele şi dă valoare proiectului

c) învăţământ gimnazial în care profesorii sunt de aceeaşi specialitate- curriculum disciplinar
                          - pornesc de la tema de interes  general
                          - conţinuturi şi obiective comune
                         - aleg clasele de elevi în funcţie de aceste conţinuturi
                         - stabilesc timpul
                         - planifică proiectul
                         - nota de integrare e dată prin prezentarea produselor printr-un desen sau prelucrarea fotografiilor cu instrumente Web 2.0 sau chat cu partenerii într-o limbă străină (engleză), etc.
 
d) învăţământ gimnazial în care profesorii predau discipline diferite- curriculum disciplinar
                         - Proiectul poate fi în sens restrâns monodisciplinar şi în sens general pluri, inter, transdisciplinar. La nivel de partener este monodisciplinar, adică fiecare îşi face partea de proiect, iar în sens general munca tuturor partenerilor la un loc dă nuanţa de integrare pe trepte superioare.
                         - se porneşte de la tema generală
                         - se negociază  (aleg) conţinuturile şi obiectivele din programa fiecăruia- este necesară colaborarea cu profesorii-colegi din şcoala fiecărui partener (trebuie să se potrivească obiectivele comune la disciplinele implicate)
                        - număr mic de parteneri pentru a gestiona proiectul
                        - timpul planificat cu atenţie (un timp mai scurt dacă profesorii nu se cunosc sau nu au experienţă)
                        - clasele bine alese în funcţie de conţinuturi, obiective
                        - se planifică proiectul (nota de colaborare dă valoare proiectului- se face trecerea între discipline)

e) mixt- niveluri diferite de învăţământ sau tipuri de curriculum diferite
                        - e necesară stabilirea temei comune, generale
                        - stabilirea unei continuităţi de nivel între conţinuturi comune
                        - se ţine cont de munca fiecărui partener la nivelul său,  în contextul general al proiectului
etc.

Exemplu de integrare[1]

Paşii proiectării [2]

A. Elaborarea / proiectarea

                      A.1. Analiza finalităţilor educaţionale, a competenţelor generale şi specifice vizate şi a nevoilor educaţionale ale educaţilor
Animalele sunt cele mai bune prietene ale copiilor. Acesta este un subiect despre care fiecărui copil îi place să vorbească. Un şotron cu animale din diferite ţări europene, este un motiv de a explora cultura, obiceiurile şi limba altor oameni. Activităţile proiectate urmăresc schimbul de informaţii (comunicarea) şi colaborarea între parteneri. Fiecare activitate este o casetă în şotronul proiectului.

                     A.2. Stabilirea competenţelor
Limbă şi comunicare
Competenţa generală: Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Competenţa specifică 1: Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute
Competenţa generală: Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Competenţa specifică 2: Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare
Competenţa specifică 3: Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine

Matematică şi explorarea mediului
Competenţa generală: Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
Competenţa specifică 4: Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social
Competenţa specifică 5: Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

Arte şi Tehnologii
Competenţa generală: Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse
Competenţa specifică 6: Realizarea de obiecte/lucrări/construcţii, pe baza iniţiativei spontane în vederea îndeplinirii sarcinilor proiectului

Muzică şi mişcare
Competenţa generală: Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
Competenţa specifică 7: Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul sugerat de ritm şi de măsură
                    
                      A.3. Selectarea conţinuturilor
Limbă şi comunicare: - acte de vorbire (a formula o idee)
                                    - forme ale discursului oral (povestire, repovestire, dialog)
Matematică şi explorarea mediului: - animale
Arte şi Tehnologii: - tehnici de lucru
                             - elemente de limbaj plastic
                             - materiale şi instrumente
Muzică şi mişcare: - cântarea vocală
                               - elemente de ritm

                      A.4. Organizarea conţinuturilor/ temelor
      Conţinuturile şi temele sunt organizate în Twinspace sub forma unui plan la care au contribuit fondatorii, ceilalţi parteneri putând face modificări în funcţie de specificul clasei şi curriculumului. Proiectul este împărţit în activităţi, fiecare activitate fiind o căsuţă din şotron. Pe platforma destinată proiectului, activităţile sunt denumite corespunzător planului, au un spaţiu propriu în care partenerii demonstrează cu ajutorul instrumentelor Web 2.0 că şi-au atins obiectivele.

                       A.5. Structurarea situaţiilor de învăţare, prefigurarea şi articularea experienţelor de învăţare
Obiective  operaţionale:
Limbă şi comunicare:
- să dramatizeze lecturi cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti
- să participe la discuţii în perechi/ în grup pe teme de interes (animalul preferat, drepturile animalelor)
- formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date

Matematică şi explorarea mediului:
- să realizeze albume/colaje/puzzle-uri cu animale
- să realizeze experimente care să evidenţieze unele caracteristici ale materialelor

Arte şi Tehnologii:
-  să realizeze lucrări colective cu diferite tehnici şi materiale
-  să realizeze felicitări, invitaţii, postere, reclame etc.
-  să realizeze jocuri, jucării sau obiecte tematice
-  să realizeze machete simple etc.

Muzică şi mişcare:
- să interpreteze cântece însoţite de mişcări
                     
B. Implementarea curriculum-ului (Organizarea situaţiilor de învăţare şi inducerea/ generarea experienţelor de învăţare).
C. Evaluarea curriculum-ului

                    C.1. Stabilirea criteriilor şi procedurilor de evaluare

                   C.2. Realizarea evaluării

D. Reglarea/ Ameliorarea procesului curricular

[1.] Fragment din articolul <Modele de integrare curriculară în proiecte eTwinning. Proiectul „Hopscotch with animals”> publicat in http://www.scribd.com/doc/178014255/Proceedings-of-CNIV-2013-ISSN-1842-4708 pag.200
[2.] L. Ciolan, „Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar”, Polirom, Iaşi, 2008, pp 138
[3] M. Bocoş, Teoria curriculumului, Suport de curs- master  Management curricular, UBB Cluj-Napoca, 2012

1. Strategii de promovare la nivel naţional a proiectelor eTwinning 
eTwinning şi dezvoltarea profesională sunt complementare, fiecare influenţând-o pe cealaltă. eTwinning oferă cadrelor didactice căi de dezvoltare profesională prin ateliere de învăţare naţionale şi europene, conferinţe, seminare, grupuri de învăţare online, autoformare prin intermediul proiectelor colaborative. Prin aceste activităţi eTwinning urmăreşte să formeze şi să dezvolte calităţi şi competenţe profesionale.

Atributele etwinning sunt:
• crearea unui mediu de învăţare atractiv
• promovarea interdisciplinarităţii
• diversificarea metodelor de învăţare prin utilizarea TIC
• toleranţă şi comunicare interculturală
• respect
• creativitate
• flexibilitate
• capacitatea de a rezolva probleme

Profesorii promovează eTwinning prin calitatea proiectelor lor, prin diseminările în cadrul comunităţilor locale,  părinţilor, colegilor profesori. Elevii devin mai motivaţi şi mai interesaţi să înveţe prin utilizarea instrumentelor TIC, proiectele le dezvoltă competenţele de gândire critică, creativitatea, competenţele de colaborare, comunicare în limba maternă precum şi într-o limbă străină.
În România strategiile utilizate în promovarea eTwinning şi atragerea profesorilor în proiecte de colaborare internaţională au cunoscut succese şi eşecuri. 

Strategiile  NSS România au fost:
- atragerea unui număr din ce în ce mai mare de cadre didactice participante la programele eTwinning
- iniţierea de campanii pentru atragerea managerilor de şcoli
- oferirea unor produse promoţionale cadrelor didactice care au avut rezultate bune în campaniile iniţiate
- Cea mai mare realizare a NSS România şi care are şanse în viitor a fost crearea platformei de învăţare iteach.ro în care cei aproximativ 10000 de profesori înscrişi au la dispoziţie două cursuri online pentru familiarizarea cu eTwinning.

În România au fost iniţiate în ultimii doi ani o serie de campanii menite să îmbunătăţească imaginea eTwinning prin popularizarea acesteia în rândurile elevilor, părinţilor, comunităţii locale, profesorilor, managerilor şi inspectorilor şcolari.

Cele mai eficiente strategii au fost:
1.  crearea platformei iteach.ro care oferă două cursuri introductive în eTwinning: Introducere în eTwinning şi Proiecte Internaţionale Colaborative eTwinning. Această platformă are deja aproximativ 10.000 de membri şi se bucură de o mare popularitate în rândul cadrelor didactice.

2. alte campanii de succes au fost Calendarul eTwinning în care profesorii şi-au demonstrat competenţele TIC prin crearea unui calendar folosind instrumente Web 2.0, eTwinning şi Comenius – şapte ani de colaborare –, competiţia “Spot publicitar eTwinning”. Câştigătorii au fost recompensaţi cu produse promoţionale.

3.    Campania Ambasada ETwinning în şcoala ta a fost o acţiune bine gândită care a urmărit implicarea managerilor şcolilor care au obţinut cel puţin un Certificat Naţional de Calitate în atragerea altor şcoli sau profesori prin înregistrarea pe portal şi iniţierea de noi proiecte. Din nefericire, această strategie nu i-a implicat pe ambasadori şi pe cadrele didactice cu experienţă în eTwinning astfel încât persoanele înscrise pe portal nu au beneficiat de formare de calitate. Această campanie nu a adus alte beneficii decât creşterea numărului de profesori înscrişi, fără a creşte numărul proiectelor iniţiate şi duse la bun sfârşit.

4.    Campania “ Şcoala mea este online” a fost o campanie de promovare a şcolilor care au participare deosebită în eTwinning,  prin înscrierea lor  pe o Hartă eTwinning România.

5.     Competiţia “Spot publicitar eTwinning” s-a adresat elevilor indiferent de vârstă şi a însemnat realizarea unui spot publicitar care să ilustreze aspectul cel mai relevant al experienţei în proiectele eTwinning. 
  
6.  Campania în derulare: „Fii ambasador eTwinning!” propune eTwinnerilor cu experienţă în minimum un proiect să devină ambasadori prin redactarea a două articole diferite pe tema eTwinning.
Direcţii in promovarea eTwinning:

• promovarea avantajelor pe care le aduce platforma eTwinning în activitatea cu elevii;                                                                
      Platforma eTwinning întăreşte relaţiile de colaborare între cadre didactice 
      din şcoli europene, între elevi şi în interiorul claselor de elevi. Totodată îi
      motivează să înveţe, venind în contact cu alte culturi , să realizeze
      comparaţii între ce ştiu să facă ei şi ceilalţi.
• necesitatea unui număr mai mare de ambasadori în unele ţări
                        In unele ţări sunt doar câţiva ambasadori, insuficient pregătiţi şi care ar
                        trebui să aibă mai multă dăruire în promovarea eTwinning.
• prezentarea directorilor şi inspectorilor şcolari a beneficiilor utilizării eTwinning în şcoli
      Directorii şi inspectorii şcolari sunt insuficient informaţi în legătură cu 
      importanţa şi însemnătatea eTwinning. Din această cauză ei nu
      promovează eTwinning în rândul cadrelor didactice din şcoli sau dacă o 
      fac nu aduc destule argumente ca să-i motiveze şi să-i mobilizeze pe 
      profesori.
• necesitatea organizării unor cursuri de învăţare combinată (blended-learning)
                        Unii colegi au dificultăţi în a învăţa singuri. Primul eşec îi conduce la
                        abandon. Din acest motiv ei ar trebui să fie iniţiaţi în cadrul unor cursuri
                        faţă în faţă în munca pe platformă şi utilizarea instrumentelor Web 2.0
                        cele mai potrivite. Numai după ce aceste lucruri au fost învăţate, înţelese 
                        şi fixate ei vor putea lucra independent online.
• cooptarea studenţilor, viitori profesori, în activităţi de familiarizare cu eTwinning
                        Studenţii sunt viitorii profesori. Ei trebuie informaţi şi atraşi de partea
                        eTwinning deoarece sunt mai deschişi şi mai motivaţi spre nou, modern şi,
                        în plus, posedă competenţe de muncă online.
• prezentarea platformei şi a tot ceea ce înseamnă eTwinning părinţilor şi elevilor
                        Reclama e cea mai importantă. Cei mai vizaţi sunt părinţii şi elevii,
                        principalii beneficiari. Aceştia pot împărtăşi păreri cu alţi elevi şi părinţi
                       din alte şcoli şi pot solicita să fie introduse astfel de proiecte în şcoala lor.
• atragerea colegilor profesori în proiecte de grup
                        Prin crearea de grupuri de lucru sunt cooptaţi toţi profesorii colegi din
                        şcoală, astfel încât toţi elevii să fie implicaţi în proiecte.
• traininguri cu colegi de altă specialitate
                        Sunt necesare traininguri cu colegi de altă specialitate pentru a evidenţia
                        beneficiile utilizării eTwinning şi a-i motiva să încerce ei înşişi proiecte pe
                        care să le introducă în curriculum.
• atragerea de partea eTwinning a profesorilor universitari care pregătesc viitori profesori
                        Profesorii universitari care pregătesc viitoare cadre didactice sunt deosebit
                        de importanţi, ei fiind cei care aduc la cunoştinţa studenţilor de existenţa şi
                        beneficiile  utilizării eTwinning la clasă. Totodată ei pot indica şi sfătui
                        studenţii de a urma un curs de iniţiere eTwinning, care le va face munca
                        mai uşoară atunci când vor deveni cadre didactice.
• iniţierea de campanii naţionale de popularizare eTwinning (ca „Ambasada eTwinning în şcoala ta”)
                       Campanii naţionale de genul „Ambasada eTwinning în şcoala ta” sunt
                       strategii de succes, implicând şcolile cu experienţă în atragerea şi 
                       pregătirea şcolilor neînscrise pe portal, a cadrelor didactice fără experienţă 
                       eTwinning. NSS România a iniţiat multe tipuri de activităţi de popularizare
                       eTwinning bine gândite, adresându-se inspectorilor şi directorilor, cadrelor
                       didactice şi elevilor. După părerea mea, cea mai mare provocare a 
                       eTwinning a fost conceperea unei strategii de atragere a directorilor şi
                       a inspectorilor şcolari către proiectele eTwinning. Dacă între cadrele
                      didactice găsim cei doi antipozi, din care putem valorifica pe cei care
                       doresc să se implice, persoanele de decizie pot anula prin politica
                       şi atitudinea lor aceste şanse.

2. Strategii de promovare la nivel european a proiectelor eTwinning 

        ETwinning este o comunitate care va câştiga din ce în ce mai mulţi membri în următorii ani datorită politicii de promovare pe de o parte, prudenţei în folosirea fondurilor, adecvarea la direcţiile de dezvoltare postmoderne pe de altă parte. Şi la nivel european strategiile de promovare a eTwinning s-au concentrat asupra următoarelor ţinte:

-  directorii de şcoli şi inspectorii şcolari;
-  profesorii fără experienţă eTwinning; 
-  comunităţilor de învăţare în mediul virtual;
-  elevi şi părinţi;
-  comunitatea locală.

             Obiectivele principale ale eTwinning sunt colaborarea, dezvoltarea unei comunităţi profesionale puternice, dezvoltarea de legături de prietenie între elevi, cadre didactice din ţări diferite, îmbunătăţirea competenţelor de utilizare a tehnologiei (TIC), promovarea integrării curriculare în cadrul activităţilor de proiect.

           Cele mai importante acţiuni de promovare lansate de CSS eTwinning au fost:
a. iniţierea campaniei „eTwinnerii ajută eTwinnerii” în care cadrele didactice cu experienţă în eTwinning au jucat rolul de mentori pentru cei neexperimentaţi, îndrumându-i în realizarea de proiecte;
b. „Proiecte! Proiecte! Proiecte!”a fost o acţiune care a avut loc în cadrul săptămânilor eTwinning 2012 (sept. - oct.), cu ocazia lansării noului portal. Au fost încurajate proiectele noi, precum şi căutarea de parteneri cu ajutorul unui forum special pentru aceasta.

      Succesul a fost vizibil prin cele 982 de proiecte deschise în această  
      perioadă, prin numărul mare de postări în forum, mesaje interne, postări pe
      paginile de profil, cu 40% mai multe decât în anul anterior;
c. eTwinning School Team a fost o campanie care a încurajat munca în echipă în cadrul aceleiaşi şcoli. Ea s-a concretizat prin una dintre cele două publicaţii: eTwinning School Teams (disponibilă în cinci limbi) şi care cuprinde cincisprezece studii de caz care ilustrează modul de lucru în echipă, aşa cum l-au perceput profesorii implicaţi. Grupul Creative Classroom eTwinning a desfăşurat activităţi în concordanţă cu tema acestei campanii, iar rezultatul s-a materializat în cartea “Can you be creative with your colleagues’ contribution?”.
d. Cealaltă publicaţie de succes este „A Journey through eTwinning” (disponibilă în toate limbile) care explică toate beneficiile eTwinning atât pentru profesori cât şi pentru elevi: de la metodele folosite, sporirea motivaţiei, ajutorul acordat colegilor până la stabilirea de legături de prietenie;
e. O campanie recentă s-a derulat în lunile aprilie- mai 2013. „ETwinning Spring Campaign” a cuprins de fapt două evenimente: în perioada 13- 17 mai s-a derulat „eTwinning Corridor Campaign” şi a cuprins 388 de sesiuni de informare şi promovare a eTwinning prin înscrierea pe portal de noi membri, al doilea eveniment fiind „We are (eT)winning!”, un concurs de postere dotat cu premii. La acest concurs s-au înscris în jur de 490 de postere. Sistemul de votare a fost gen „like”, însă această strategie a ţintit pe termen lung la găsirea de noi parteneri pentru realizarea proiectelor;
f. Însă cea mai importantă strategie de marketing a fost eTwinning Plus. Acesta este un subprogram care se adresează ţărilor membre ale  Parteneriatului euro-mediteranean: Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Tunisia.  Numărul eTwinnerilor creşte cu cadrele didactice din aceste ţări, abordarea integrată a curriculumului prin aplicaţii în proiecte eTwinning extinzându-se astfel dincolo de graniţele Uniunii Europene.

* Articolul a fost scris in mai 2013 si nu a fost actualizat. 

Într-un cadru teoretic şi social caracterizate prin pluralitate, transdisciplinaritate, globalizare, integrare şi interculturalitate, rolul educaţiei devine acela de a forma competenţele de bază cerute de economia cognitivă, de a se asigura că elevii (tinerii) au „învăţat să înveţe” şi de a le forma o atitudine pozitivă faţă de învăţare. Aceste deziderate nu pot fi atinse dacă instituţiile furnizoare de educaţie nu au oameni care, înainte de toate, trebuie să posede ei înşişi aceste competenţe. Un cadru didactic al epocii contemporane trebuie să fie informat la zi şi este interesat să se perfecţioneze continuu.    
         Un plan de dezvoltare profesională personalizat e un instrument necesar stabilirii de obiective şi termene pentru realizarea acestora.

Elaborarea planului se bazează pe trei premise:
1. care sunt obiectivele de atins (ce vrei să faci?)
2. inventarul de competenţe pe baza cărora se urmăreşte realizarea obiectivelor (ce ştii să faci?)
3. cunoaşterea tendinţelor din educaţie (de ce fel de specialist are nevoie societatea?)

Ce fel de oportunităţi pentru dezvoltarea personală şi profesională în acord cu noile tendinţe din educaţie oferă eTwinning? Dintr-un plan de dezvoltare personalizat am ales două nevoi profesionale identificate pentru a ilustra modul în care eTwinning contribuie prin programele sale la îndeplinirea lor.

1. Nevoi profesionale identificate 
Predare integrată şi centrată pe elev

Obiective
• Creşterea capacităţii de a preda în mod integrat şi centrat pe elev
• Cunoaşterea şi folosirea metodelor de stimulare a gândirii independente sau colective a elevilor
• Îmbunătăţirea capacităţii de a adapta predarea în funcţie de stilurile de învăţare ale elevilor

Strategii şi mijloace de realizare
• Predare integrată şi centrată pe elev
• Cursuri de formare continuă
• Studiu individual
• Realizarea de planificări corelate
•  Rezolvarea de probleme
•  Participarea la concursuri şcolare
•  Realizarea de activităţi în grupuri mici

Timp alocat
3 luni

Modalităţi de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor
• rezultatele muncii elevilor
• performanţele elevilor materializate în rezolvarea independentă sau în grup a problemelor
• găsirea soluţiilor şi modalităţilor de rezolvare a problemelor.

Posibile bariere şi modalităţi de depăşire a lor
• Stereotip: „Nu e obligatoriu să predai integrat la clasa a IV-a”
• Depăşirea dificultăţii: consultare tendinţe învăţământul secolului XXI în Europa

        Soluţia oferită de eTwinning pentru îndeplinirea acestui obiectiv profesional constă în stimularea realizării de proiecte. Pornind de la o temă universală, proiectele presupun demersuri integrate şi permit abordări interdisciplinare.

Fiind o metodă interactivă de predare, proiectul porneşte de la un subiect de interes pentru elevi pe care aceştia-l investighează folosind cunoştinţele, metodele , mijloacele mai multor discipline. Fiind strâns legat de real, de viaţa de zi cu zi, proiectul prin activităţile lui, implică direct elevii ajutându-i să-şi construiască propriile situaţii de învăţare şi motivându-i astfel. Motivaţia devine intrinsecă, ea se produce datorită faptului că elevii participă cu plăcere şi interes în realizarea activităţilor şi a produsului final. Fiecare contribuie la realizarea produsului final, fie că lucrează în grup, prin cooperare sau autonom, ceea ce duce la succes.

2. Nevoi profesionale (personale) identificate
Competenţe de comunicare orală în limba engleză

Obiective
• Comunicarea în limba engleză la nivel uzual
• Însuşirea noţiunilor elementare de gramatică a limbii engleze

Strategii şi mijloace de realizare
• Cursuri de formare
• Studiu individual

Timp alocat
1 an 

Modalităţi de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor
• Certificat de competenţă lingvistică
• Realizarea de conversaţii cu colegi prin videoconferinţe (înregistrări)

Posibile bariere şi modalităţi de depăşire a lor
• Lipsa timpului
• Depăşirea dificultăţii: planificarea flexibilă şi realistă a conţinuturilor

         Învăţarea limbilor străine este una dintre direcţiile de dezvoltare a învăţământului, favorizată de procesul de globalizare, de transformarea Europei într-un “sat global”[1], de migraţia oamenilor, de apariţia companiilor multinaţionale (monopolul economic). Etwinning contribuie la învăţarea, exersarea şi perfecţionarea unei limbi de circulaţie internaţională (engleza, franceza, germana), în primul rând prin regulile de concepere a unui proiect.
Un proiect devine  posibil şi este aprobat doar dacă este iniţiat de doi parteneri –fondatori din ţări diferite. Proiectele presupun colaborare, deci e inevitabilă comunicarea. Aceasta se face într-o limbă de circulaţie internaţională, de regulă engleza.

Ea poate fi exersată atât în scris prin mesaje via email sau chat, dar şi vorbit, prin videoconferinţe. De obicei partenerii devin prieteni, iar comunicarea are loc permanent, dincolo de limitele platformei.
        Însă eTwinning oferă mult mai multe decât proiecte în ceea ce priveşte dezvoltarea personală şi profesională a cadrelor didactice europene. Aceste oportunităţi de perfecţionare s-au concretizat în Ateliere Europene de Dezvoltare Profesională şi Seminarii de dezvoltare din decembrie 2005, training la nivel naţional începând cu septembrie 2006, Ateliere regionale, ianuarie 2008, Evenimente de învăţare, Grupuri, ianuarie 2009, Camerele Profesorilor - octombrie 2010.
        Atelierele Europene de Dezvoltare Profesională şi Seminariile de dezvoltare au ca puncte de dezbatere diferite teme legate de activităţile desfăşurate pe portalul eTwinning, mai ales activităţi de proiect şi dezvoltarea competenţelor cheie. Un asemenea atelier se desfăşoară în trei limbi, engleză, franceză si germană, are loc în fiecare an pe durata a două zile şi jumătate în diferite locaţii din Europa şi cuprinde 70-120 de profesori participanţi.
        Evenimentele de învăţare (Learning events) sunt cursuri scurte şi intensive pe anumite teme de actualitate, pe diferite discipline (Moving to Maths 2.0) sau la modul general (Future School). Fiecare curs este moderat de un expert, se întinde pe durata a două săptămâni şi este compus din module. Aceste cursuri sunt construite pe principiul discuţii urmate de teme propriu-zise la care fiecare cursant contribuie, apoi de reflecţii şi feedback. Munca efectivă se face individual şi/sau în grup, încurajându-se schimbul de idei. Materialele referitoare la tema cursului sunt oferite în format online, sub diferite forme, ceea ce face atractivă învăţarea  şi sporeşte motivaţia de a aprofunda subiectul.
        Grupurile eTwinning sunt spaţii pe portalul eTwinning în care profesori cu aceleaşi interese îşi împărtăşesc idei, experienţe, fac schimb de exemple de bune practici sau caută informaţii şi suport pentru îmbunătăţirea unor competenţe. Aceste grupuri sunt private şi conduse de un eTwinner experimentat care ştie să-şi organizeze spaţiul respectiv. El poate numi moderatori pentru a fi ajutat în cazul în care grupul are deschise numeroase subiecte de discuţie. Aceste grupuri elaborează lucrări de specialitate sau pe teme de interes pentru ceilalţi eTwinneri, reunite în publicaţii care pot fi consultate în pagina specială de pe portalul etwinning.net.
         Premiile eTwinning. Fiecare cadru didactic participă la aceste premii individual pentru a arăta viziunea proprie asupra unui proiect realizat, dar şi pentru a oferi elevilor săi şansa de a fi cunoscuţi la nivel european şi de a le fi apreciată munca.
         Camerele profesorilor sunt spaţii speciale pe Desktop unde eTwinnerii pot discuta despre diferite teme în sistem forum. Aceste camere sunt create de un administrator, iar înscrierea se face pe bază de cerere şi accept. Se discută aici mai mult despre dificultăţi pe care unii eTwinneri le întâmpină în derularea proiectelor sau se fac schimburi de idei, informaţii, noutăţi. Aceste camere nu sunt publice şi nici vizibile din exteriorul platformei.
         Curs de învăţare pentru Ambasadori.  Ambasadorii eTwinning sunt cadre didactice cu activitate recunoscută pe portal care promovează acţiunea în şcoli, prin intermediul atelierelor, diseminărilor, vizitelor tematice.

Periodic au loc întâlniri (conferinţe) ale acestora la nivel naţional în care sunt dezbătute problemele cele mai importante cu care se confruntă eTwinning şi sunt căutate soluţii pentru rezolvarea lor. Platforma care oferă acest curs este complementară etwinning.net şi e de tip moodle.  Participarea la acest curs se face exclusiv pe baza unei nominalizări din partea NSS. Cursul se desfăşoară pe două niveluri şi este împărţit în module în cadrul cărora se studiază despre managementul proiectelor, noţiuni de marketing eTwinning, siguranţa pe Internet, realizarea unui proiect, redactarea unei aplicaţii pentru Premiile eTwinning, etc.

Bibliografie: 1. DELORS, Jacques, Comoara lăuntrică ::: raportul pentru UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru educaţie în sec. XXI

                     2. www.etwinning.net

PROIECT  NAŢIONAL
EDUCAŢIE PENTRU SĂNATATE

ÎMPREUNĂ PENTRU SĂNĂTATEA               COPIILOR NOŞTRI

Prof. Rîşnoveanu Nicoleta
       Grupa,, Ciupercuţe’’
G.P.P. nr. 10 Ciupercuţa, Buzău.

ALIMENTAŢIE  SĂNĂTOASĂ, ACASĂ  DAR ŞI LA GRĂDINIŢĂ
PRIN METODE DE BUNE PRACTICI.

O persoană sănătoasă trăieşte în armonie cu sine, cu semenii, cu mediul înconjurător.
Drepturile copilului:
,,Familia constituie elemental fundamental al societăţii. Ea ocroteşte copilul şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii.” (Declaraţia Universală a Drepturilor omului, art. 1)
Educaţia pentru sănătate reprezintă o verigă a educaţiei pentru societate. Sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un mod de viaţă echilibrat. Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate din fragedă vârstă pentru a pătrunde cât mai adânc în modul de viaţă cotidian. Optimizarea activităţilor de educaţie pentru sănătate  se poate realiza şi prin folosirea proverbelor şi zicătorilor, în cadrul activităţilor de lectură după imagini, poveşti, povestiri, basme, precum şi diferite situaţii adaptate programului zilnic desfăşurat în grădiniţă. Multe proverbe şi zicători pot fi adaptate unor situaţii ivite prin activităţile practice, artistico-plastice făcându-se referiri la modul cum au lucrat, cum s-au comportat.

GHICITORI
Te consultă şi-ţi prescrie                                             Mărul, para ,şi căpşuna
Potrivita doctorie                                                        Piersica, cireaşa, pruna
Cum să nu fi bucuros                                                         Strugurele cel zemos,
Când te face sănătos (medicul.)                                Pepenele cel gustos,
                                                                                Împreună au un nume,
                                                                                Ştiţi voi care e anume? (fructe)

O altă metodă de abordare in cadrul activităţilor de Educaţie pentru sănătate o constituie jocurile didactice, convorbirile, textele literare, cântecele, jocurile de rol, activităţile interdisciplinare, concursurile cu teme de sănătate, imaginile ppt, activitaţi integrate, dramatizări etc.
Jocuri: Spune la ce foloseşte, Săculeţul cu surprize, De-a cofetarii, De-a  brutarii, La dentist, La spital.
Texte literare:Murdărica, Ce-i bine şi ce-i rău?, Praful –Fl. Iordache, Maricica  de Luiza Vlădescu, Iedul cu trei capre de Octav Panciu Iaşi,etc
Convorbiri:  Curăţenia-mama sănătăţii, Microbii-duşmanii noştrii, Minte sănătoasă în corp sănătos. Ce mâncăm , cum mâncăm?
Cântece: A plecat mama la piaţă, Batista.
Activitaţi practice constituite din următoarele exemple: Ştim să primim musafiri?, La ziua unui coleg, Arănjăm masa.
La domeniul Ştiinţă se pot realiza jocuri didactice despre sănătate pe diverse teme de legume, fructe, etc,  exerciţiu cu material individual, de descompunere şi compunere a unui număr, fişe de lucru, labirinturi pentru copii isteţi.
Elefănţelul curios - poveste  pentru copii.
A fost odată, demult, un elefănţel foarte curios. Într-o  zi s-a trezit cu o nouă întrebare:  ,,Ce mănâncă crocodilul seara?”
Aşa că a plecat prin pădure să întrebe animalele şi s-a întâlnit cu ursuleţul şi-l întreabă:
-Ursuleţule, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns ursuleţul, dar du-te la lac şi vei afla.
Şi a plecat mai departe elefănţelul să caute lacul .Pe drum s-a întâlnit cu o broscuţă:
-Broscuţo, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar elefănţelul s-a intâlnit cu şarpele boa:
-Şarpe, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar uite lacul aici, sunt sigur că vei afla răspunsul.
Tocmai atunci ieşea din apă crocodilul. Elefănţelul s-a apropiat de el, dar nu ştia că vorbeşte chiar cu crocodilul:
-Scuză-mă te rog, ştii cumva ce mănâncă crocodilul seara?
Crocodilul şiret îi spune:
-Vino mai aproape să-ţi spun la ureche să nu ne audă nimeni. Elefănţelul s-a apropiat şi crocodilul – haţ! l-a apucat de nas, că pe vremea aia elefănţelul avea nas ca toate nasurile, micuţ aşa ca al tău.
Şi cum se chinuia bietul elefănţel să scape din gura crocodilului a venit repede, repede şarpele boa, care se afla în apropiere şi a început să-l tragă pe elefănţel de coadă. Şi atâta a tras crocodilul de nas şi şarpele boa de coadă, că până la urmă şarpele a reuşit să-l salveze pe elefănţel, dar nasul i se întinsese atât de tare că aproape îi atârna pe jos. Şi uite aşa, de atunci are elefănţelul trompă.
Alte exemple practice:
Parteneriat Educaţional pentru sănătate în colaborare cu Clinica Sante Buzău .
-Vizită la Clinica Sante.
-Intâlnire cu un cadru medical in incinta grădiniţei.
-Program artistic de educaţie pentru sănătate.
-Concurs de cunoştinţe ,,Micii sanitari”,faza pe unitate, dar şi faza judeţeană.
Sfaturi pentru a fi sănătos:
-Spală-te pe mâini înainte de a te aşeza la masă!
-Dinţii trebuie spălaţi după fiecare masă.
-Nu-ţi roade unghiile, nu introduce degetele în nas, nu introduce nici un obiect în urechi.
-Nu împrumuta obiecte de uz personal.
-Fructele se spală înainte de a fi consumate.
-Mănâncă cât mai multe legume proaspete.
O metodă de fixare, consolidare şi evaluare .
-Desenaţi un fruct sau se dă desenul .
-Compartimentaţi-l
-Desenaţi în fiecare compartiment, vitaminele pe care le conţine.
O altă metodă.Blazonul –produse din grâu.
Avem desenat un spic de grâu.
Găsiţi împreună produsele realizate din grâu.Desenaţi sau aşezaţi imagini cu produse obţinute din grâu. Produse: pâine, prăjituri, covrigi, făină, griş, fidea, macaroane, biscuiţi, etc.
Imagini din timpul activitaţilor: La ziua unei fetiţe, La spălător, Activitate practică.

Plantele medicinale fac parte din Farmacia Verde a Naturii.

În natură le găsesc
Pentru ceai le folosesc.(plante medicinale)

-Gălbenelele- filimica. Se folosesc :florile,tulpinile,şi frunzele.Boli:grăbeşte vindecarea rănilor, boli de ficat, stomac, intestine.etc.
-Teiul. Se folosesc florile.Boli: calmant în crizele de tuse,astm, astenie, bronşite, insomnii, durere de cap.
-Izma bună-menta. Se folosesc: frunzele  Şi părţile înflorite din vârful tulpinii.Boli:infecţii la stomac şi intestine, diaree, stări de vomă.
-Sunătoarea –pajarniţă.Se folosesc : florile şi frunzele.Boli: dureri de stomac,boli de ficat, boli de rinichi.
Vulpiţa Hoţomană.

            1.Hoţomana, roşcovană 2. Plânse vulpea mea spăşită
Umblă noaptea la poiată.     Că acuma-i pocăită.
Dar a prins-o tanti Miţa     Şi suspină şi se vaită,
Şi i-a scărmănat blăniţa.    Ea mănâncă pui de baltă.

3.Ţipă că doar ţine post  4.-Eu acum vă dau de ştire,
Şi se vaită fără rost.                           Mă retrag la mănăstire,
Ea tot strigă-n gura mare,     Mure, fragi, năut şi linte,
Să audă fiecare.     Voi mânca de-acu-nainte.

,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de povăţuitor.’’

Bibliografie: -Alexandrina Popovici Domnul ,,Doctor Muşeţel’’
-J’ pizza pentru cei mici.
-Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu,Mihaela Fulga
Metode interactive de grup.,Ghid metodic.

Educaţia incluzivă are în vedere îndepărtarea sau diminuarea barierelor de orice tip din calea învăţarii şi participarea în egală măsură a tuturor copiilor,  acordându-se o atenţie specială celor din familii cu grad de vulnerabilitate sau cu un risc de excluziune şi marginalizare. Grădiniţa incluzivă şi interculturală este o grădiniţă deschisă tuturor , cu un curriculum care reprezintă diversitatea culturală a populaţiei locale, în care fiecare copil beneficiază de acces egal la o educaţie de calitate.
Promovarea educaţiei incluzive este o direcţie importantă a reformei educaţiei în România, inclusiv a reformei educaţiei timpurii.
Educaţia incluzivă implică o participare activă a copiilor la educaţie, indiferent de mediul cultural al familiilor lor şi de comunităţile din care provin , necesită o schimbare fundamentală de atitudine faţă de responsabilitaţile sistemului de învăţământ, inclusiv la nivelul preşcolar, din partea cadrelor didactice şi a comunităţilor , dar mai necesită şi cunoştinţe specifice, capacităţi şi strategiei educaţionale adaptate.  Acest tip de educaţie presupune o abordare participativă a cooperării între cadre didactice, între cadre didactice şi copii, între copii,  părinţi şi administraţia educaţională.Dacă un grup minoritar situat într-o societate majoritară îşi pierde identitatea propie şi se deschide spre comunicare cu restul societăţii,avem o situaţie de asimilare. Dacă pierderea identităţii este însă asociată cu izolare faţă de restul societăţii avem situaţia de marginalizare. Dacă grupul îşi menţine şi dezvoltă o identitate culturală proprie stabilă şi puternică, dar nu promovează relaţii de comunicare cu restul societăţii,  avem o situaşie de separare, iar dacă aceasta este impusă de majoritate , vorbim de segregare.
Situaşia dezirabilă este însă cea de integrare, în care cele două grupuri, minoritar şi majoritar, îşi menţin şi dezvoltă propriile identităţi culturale, angajându-se totodată în procese de comunicare interculturală.
Romii sunt, fără îndoială, o minoritate cu statut particular, nu doar în România, ci şi la nivel european. Definitoriu pentru cultura dominantă  în ceea ce priveşte mentalitatea faţă de romi este stereotipul, în majoritatea cazurilor negativ, conducând la stigmarea identităţii rome , la  internalizarea acestui stigmat şi la negarea, de multe ori, de către unii romi, a apartenenţei la etnia romilor.
Discriminarea poate fi de mai multe tipuri . Discriminare directă este cel al refuzului înscrierii copiilor romi la o anumită grădiniţă. Discriminarea indirectă dezavantajează anumite persoane. Un exemplu poate fi achiziţionarea de către părinţi a unor materiale educative cu costuri ridicate ceea ce are drept consecinţă concentrarea copiiilor proveniţi din medii defavorizate  în grădiniţe care nu au astfel de solicitări. Discriminarea structurală se referă la slaba reprezentare a unor categorii de persoane în anumite domenii. Un element esenţial în tentativele de combatere a discriminării este legat de stimularea conştientizării discriminării, atât de către cei care o produc, cât şi de către victime.
Modalităţi concrete ce pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei ar putea fi –oferirea de exemple pozitive de romi auto-identificaţi, deci care îşi asumă
Identitatea romă cu reuşită profesională şi socială, să pună copiii romi de a experimenta atitudini pozitive ale celorlalţi, să permită celorlalţi să depăşescă stereotipurile şi prejudecăţile vehiculate la nivelul societăţii.
Întregul proces educativ din serviciile de educaţie timpurie va avea în vedere formarea la fiecare copil a unei imagini de sine pozitive,  care să includă dimensiunea apartenenţei etnoculturale, dezvoltarea unei atitudini pozitive la toţi copiii faţă de cei cu apartenenţe culturale diferite şi faţă de diversitate în general. Copiii care au nevoi speciale trebuie susţinuţi suplimentar datorită apartenenţei la grupuri defavorizate din punct de vedere social sau cultural. Activităţile educative scot in evidenţă în mod echilibrat faptul ca între copii există atât asemănări cât şi diferenţe. Un cadru didactic modern se asigură că toţi copiii se simt speciali şi apreciaţi.Prin formularea de aprecieri pozitive cu orice ocazie, fără a compara copiii între ei, fără a crea ierarhii de grup, pot fi cocepute activităţi prin care fiecare copil să fie pus în situaţia de a se simţi special. Dacă o sarcină nu este realizată, în loc să spunem data viitoare să te străduieşti mai mult, putem opta să concluzionăm ,,va trebui să găsim o metodă mai bună prin care să înveţi să faci asta’’.Includerea unor legături cu cultura romilor va avea un efect pozitiv asupra stimei de sine a copiilor romi, dar va facilita şi învăţarea şi va dezvolta atitudini pozitive ale celorlalţi copii.
Este utilă implicarea unor adulţi romi care pot reprezenta modele de succes cu care să se identifice copiii romi, de exemplu tineri romi care îşi asumă apartenenţa la etnia romilor şi care, eventual, vorbesc limba romani.
Cadrele didactice care lucrează cu copii romi au nevoie de eforturi suplimentare de a stabili o relaţie de comunicare eficientă şi de colaborare cu părinţii romi.Vizitele la domiciliu pot reprezenta o modalitate de a cunoaşte diferite aspecte care să ajute la înţelegerea mediului familial al copiilor romi. Cadrul didactic are responsabilitatea de a gestiona situaţiile conflictuale între copii şi cele care implică părinţii copiiilor din grupa.
Părinţii pot fi invitaţi să se implice în conceperea şi susţinerea unor activităţi voluntare la grădiniţă. Poate fi vorba de :
-asistenţă directă , zugrăvire, donaţie de haine, reparaţii,etc.
-însoţirea copiilor cu ocazia excursiilor,
-strângerea de fonduri cu scopuri caritabile,
-dezbateri tematice pe teme de interes pentru părinţi,
-organizarea de evenimente sociale sau culturale,
-persoană resursă într-o anumită învăţare.
Activităţile care pot fi propuse părinţilor trebuie să fie multiple, variate şi să corespundă diferitelor nevoi şi posibilităţi pe care le au aceştia.
Pentru a motiva părinţii să dezvolte o legătură strânsă cu grădiniţa este esenţială recunoaşterea, atât în cadrul interacţiunilor individuale , cât şi în public, atunci când este posibil, a contribuţiei părinţilor, oricât de modestă ar fi aceasta, cu atenţie însă la faptul că aceste aprecieri să nu genereze frustrări şi diviziuni în rândul părinţilor. În oferta grădiniţei pot fi incluse şi activităţi adresate direct părinţilor, sesiuni de consiliere individuală sau de grup, activităţi de dezvoltare a coeziunii grupului,  cursuri şi informări pe teme legate de creţerea copiilor sau pe teme de dezvoltare personală.

Prof.preşcolar
Rîşnoveanu Nicoleta
GPP.Nr.10 Buzău

Bibliografie:
Proiectul pentru
Educaţie Timpurie  Incluziva

Acest plan se detaliază după ce proiectul a fost aprobat şi înregistrat. El poate fi modificat şi ajustat pe tot parcursul derulării activităţilor. Locul în care se desfăşoară proiectul propriu-zis este platforma Twinspace. Aceasta pune la dispoziţia eTwinnerilor o serie întreagă de instrumente pentru colaborare şi comunicare gen blog, wiki, chat, forum, dar şi pentru postare de web content, image gallery, file archive. Automat cei doi fondatori au şi rolul de administratori Twinspace. Ei pot invita în proiect alţi colegi şi elevi care pot fi membri, vizitatori sau administratori. Toţi partenerii lucrează la elaborarea planului proiectului. De fapt, în Twinspace, un proiect devine o sumă de etape:
a. cunoaşterea partenerilor
Unii parteneri pot fi contacte comune ale celor doi fondatori sau doar ale unuia dintre aceştia. Ei schimbă cât mai multe informaţii despre ei incluzând adrese de mail unde pot fi contactaţi la nevoie. Chiar dacă profesorii se cunosc bine între ei, elevii se schimbă de la an la an, deci este necesară această etapă.
b. realizarea în colaborare a planului de proiect
In această etapă se discută despre scopuri , obiective, competenţe şi calităţi de atins, planificarea timpului, descrierea activităţilor şi modalităţilor de realizare a lor . Planul poate fi conceput de către unul dintre fondatori cu consultarea ulterioară a celorlalţi parteneri, de către ambii fondatori cu consultarea celorlalţi parteneri sau prin colaborarea tuturor partenerilor cu ajutorul unor instrumente de tipul Googledocs. Această ultimă modalitate este cea mai valoroasă, fiind contribuţia partenerilor proiectului, ceea ce rezultă fiind un proiect integrat în curriculumul ţărilor participanţilor. Putem vorbi despre proiectele eTwinning ca despre nişte proiecte ale curriculumului european. Ele dezvoltă elemente comune ale curriculei din diferite ţări ale Europei şi întăresc ideea de unitate, întreg a „satului global”. Nu întotdeauna partenerii doresc să colaboreze în proiectarea activităţilor, unii dintre ei participând sau acceptând mai târziu intrarea în proiect. In aceste cazuri fondatorul/fondatorii elaborează o propunere de plan al proiectului pe care partenerii o pot modifica sau îmbunătăţi prin consultarea (anunţarea) în prealabil a celorlalţi. La planificarea activităţilor proiectului fiecare cadru didactic se consultă cu elevii săi. Spaţiul rezervat desfăşurării proiectelor este unul sigur, securizat, însă devine necesară o discuţie cu toţi partenerii în legătură cu reguli de realizare a activităţilor:
- respectarea normelor copyrightului
- respectarea netichette (reguli de comportament pe Internet)
- realizarea corectă a fotografiilor copiilor şi postarea acestora în locuri sigure, precum şi prelucrarea acestora cu instrumente adecvate, pentru a nu-i expune
c. evaluarea
Partenerii vor stabili în comun în ce constă evaluarea, cine evaluează pe cine, cu ce metode şi mijloace se evaluează. Activităţile proiectului se încheie prin realizarea individual sau în grup a unuia sau a mai multor produse. Evaluarea urmăreşte gradul în care au fost atinse scopurile şi obiectivele propuse. Se desfăşoară în orice moment al derulării proiectului şi poate fi realizată de cadrul didactic pentru elevii săi (sau de elevi dacă au repere precise de tipul grilelor de evaluare criterială a proiectului, lista de verificare) sau de colegii parteneri (la cererea acestuia). Astfel evaluarea primeşte pe lângă o mai mare obiectivitate şi o dimensiune europeană. Cadrul didactic şi clasa de elevi evaluaţi de colegii lor pot astfel să-şi autoregleze procesele de predare şi învăţare. Metodele şi mijloacele de evaluare a unui proiect sunt importante deoarece pot ghida şi regla activitatea. O grilă de evaluare criterială sau o listă de verificare îi va ajuta pe profesor şi pe elevi în orice moment al desfăşurării proiectului să-şi autoevalueze, să-şi perfecţioneze activitatea. Alte mijloace de evaluare specifice proiectelor de tip eTwinning sunt blogul, wiki-ul proiectului pe care sunt postate activităţile. Există numeroase aplicaţii de tip quizz sau jocuri care sunt folosite pentru evaluare.
d. feedbackul
Este strâns legat de evaluare şi un element necesar pentru a încheia proiectul. Sunt importante impresiile tuturor participanţilor (cadrelor didactice şi elevii), iar rolul este unul reglator.
        Proiectul nu se termină cu feedbackul, ci fondatorii şi membrii pot aplica până la o anumită dată pentru Certificatul Naţional de Calitate (Quality Label),  pentru recunoaşterea oficială a muncii lor, a valorii proiectului.
Aplicaţia se găseşte tot pe Desktop şi constă în descrierea proiectului pe baza următoarelor criterii:
• Inovaţie pedagogică şi creativitate
• Integrare curriculară
• Colaborarea între şcolile partenere
• Utilizarea creativă a TIC
• Durabilitate şi transfer
• Rezultate şi beneficii (în care este detaliat motivul pentru care proiectul merită să fie premiat)
       De obicei proiectele eTwinning sunt apreciate şi promovate şi la alte evenimente de tip concurs, simpozion, conferinţă, astfel încât ultima rubrică din aplicaţia pentru Certificatul Naţional de Calitate se referă la aceste alte premii.

Inovaţie pedagogică şi creativitate:
Un proiect bine gândit stimulează interesul pentru tema respectivă prin crearea de situaţii de învăţare care-i determină pe elevi să-şi pună întrebări, să experimenteze, să interpreteze, să valorifice aspectele observate.
Integrare curriculară:
Model al „curriculumului comun european”,  proiectul eTwinning, integrat curricular orizontal (arii curriculare diferite), vertical (aceeaşi arie curriculară) sau transversal (temă ce nu aparţine disciplinelor existente), facilitează legătura dintre experienţele de învăţare (valorificând şi experienţa anterioară a elevilor) şi realităţi ale vieţii cotidiene. Decizia cu privire la dimensiunea integrării se ia de către profesor prin consultarea elevilor. Tema se stabileşte de comun acord, precum şi ariile curriculare implicate. Integrarea curriculară presupune alegerea unui tip de demers (pe care treaptă a integrării curriculare se situează proiectul: mono, multi, pluri, inter, trans-disciplinar), modurile de integrare (inserţie, armonizare, corelare, intersectare, fuziune), gradul de integrare (parţială, totală), nivelul integrării (intracurricular sau extracurricular).
Colaborarea între şcolile partenere:
Pentru a rezolva cu succes sarcinile de învăţare ale proiectului, cadrele didactice şi elevii şcolilor partenere lucrează în colaborare. Este o caracteristică a proiectelor de tip eTwinning. Scopurile proiectului capătă astfel un caracter social, în care elevii trebuie să înţeleagă că, pentru a răspunde la întrebări, a învăţa să lucrezi cu partenerul duce la un rezultat mult mai valoros decât un produs realizat individual.
Utilizarea creativă a TIC:
Calculatorul este o parte a vieţii cotidiene. Elevii petrec mult timp în faţa lui. Ei vin la şcoală cu anumite deprinderi, priceperi informatice. Cea mai mare provocare a eTwinning este, pe lângă siguranţa pe Internet, alegerea celui mai potrivit instrument, folosirea lui dintr-o multitudine de alte instrumente în scopul potrivit, pentru activitatea potrivită.
Durabilitate şi transfer:
Un proiect eTwinning trebuie să-şi demonstreze valoarea în timp prin folosirea rezultatelor lui în predare, ca suport pentru învătare, prin transformarea lui într-un proiect Comenius, prin utilizarea lui în alte contexte decât eTwinning, ca exemplu de bune practici, ca model, sursă de inspiraţie, punct de plecare pentru alte proiecte.
Rezultate şi beneficii:
Rezultatul se concretizează prin atingerea finalităţilor stabilite, observabile în produsul final, dar şi prin calităţi, comportamente măsurabile prin observare sistematică. Beneficiile pot fi de ordin personal prin legarea de prietenii sau profesional prin schimbări în modul de a învăţa, a gândi, a fi.

Repere pentru evaluarea unui proiect eTwinning:

1. Respectarea temei (fiecare material postat trebuie să fie în concordanţă cu tema proiectului)
2. Colaborarea reală dintre parteneri ( se face cu ajutorul unor instrumente Web 2.0 speciale cum ar fi voicethread sau prin videoconferinţe, dar şi prin discuţii pe forum, blog, comentarii la postări)
3. Dezvoltarea creativităţii elevilor (prin desenele create, posterele, poveştile, jocurile de rol)
4. Demonstrarea caracterului interdisciplinar al proiectului şi abordării integrate a temei (planul de proiect, înregistrări video, realizarea activităţilor proiectului cu ajutorul desenelor, confecţionare de obiecte, muzică, dans, povestiri, etc.- toate prelucrate prin instrumente specifice TIC)
5. Demonstrarea caracterului motivant al temei, activităţilor proiectului (prin feedbackul elevilor)
6. Asigurarea autonomiei elevilor (înregistrări ale discuţiilor de grup ale elevilor, atunci când planifică activităţile proiectului)
7. Caracterul practic-aplicativ al proiectului şi legătura cu cunoştinţele, deprinderile, competenţele existente (desene pe temă nouă într-o tehnică deja cunoscută)
8. Îmbinarea utilului cu plăcutul (proiectul, pe lângă aspectul educaţional, trebuie să placă şi să-i stimuleze pe elevi)
9. Respectarea secvenţelor unui proiect (temă, obiective, planificare, desfăşurarea activităţilor, rezultate, evaluare, feedback)
10. Legătura cu viaţa cotidiană (comunicare pe tema proiectului în faţa unui public, scrierea unui articol)
11. Rezultate durabile (produsul final poate fi folosit şi perfecţionat şi poate sta la baza altor proiecte)
12. Schimbări pe care le-a adus proiectul (în modul de a preda al cadrului didactic, modul de a gândi, legarea de prietenii, îmbunătăţirea, dobândirea de noi competenţe, abilităţi)

Bibliografie: Gabriela Ileana Crisan, Curriculumul integrat şi aplicaţiile sale în proiectele colaborative internaţionale eTwinning- lucrare de disertatie

I. Titlul proiectului: „Paştele - sărbătoarea Luminii”
II. Rezumatul proiectului:
             Prin acest proiect doresc  să fac cunoscute  tradiţiile şi obiceiurile populare din zona de S-E a Moldovei, dar și din țările din Europa, cu privire la pregătirea sărbătorii Paştelui. Elevii implicaţi vor culege date, informaţii de la locuitorii satului despre tradiţiile legate de: Florii, Săptămâna Patimilor, pregătirea mâncărurilor tradiţionale pentru masa de Paşti. Vor participa la procesiunea de Florii, la deniile din Săptămâna Mare, vor asista şi se vor implica în prepararea mâncărurilor pentru masa pascală, realizate tradiţional în gospodăria unei bătrâne din comunitate. În acest mod, vom analiza şi vom găsi  asemănări şi deosebiri între tradiţiile româneşti şi cele ale ţările participante la proiect. Pe parcursul desfăşurării activităţilor din proiect, elevii vor învăţa cum să realizeze interviuri, cum să selecteze datele culese, cum să le prelucreze, cum să realizeze filmuleţe şi cum să comunice datele şi partenerilor lor, utilizând instrumentele tehnologiei moderne, schimbând, apoi impresii. Pe baza schimbul de informaţii dintre parteneri, copiii vor “demonstra” modul de realizare a unei tradiţii: Floriile, Săptămâna Patimilor sau pregătirea mâncărurilor tradiţionale pentru masa de Paşti, vor filma si vor posta realizarea produsului. Se va ţine cont şi de decalajul dintre sărbătorirea Paştelui pe rit ortodox, dar şi catolic.
III. Limba de lucru a proiectului : limba engleză
IV. Intervalul de vârstă şi numărul elevilor implicaţi în proiect: 9-12 ani
V. Temele abordate: artă, religie, istorie, geografie, limbă și literatură, informatică
VI. Instrumentele care vor fi utilizate: blog, foto, video, audio, email, chat, forum, powerpoint, TwinSpace.
VII. Obiectivele propuse :
La finalizarea activităţilor din proiect, elevii vor dobândi competenţele:
1. să valorifice trăsăturile fundamentale ale culturilor ţărilor participante;
2. să comunice într-o limbă străină;
3. să culeagă informaţii, promovând  propria cultură;
4. să împărtăşească cu elevii parteneri, informaţiile culese, realizând o comparţie între produsul lor şi cel al partenerilor;
5. să utilizeze tehnologiile moderne de comunicare.
VIII. Metodologia – activităţile şi modul de lucru;
            Proiectul de va derula pe parcusul a două sau trei luni, ţinându-se cont de decalajul dintre sărbătorirea Paştelui pe rit ortodox, dar şi pe rit catolic. Cadrele didactice se întâlnesc în spatiul virtual pentru a stabili obiectivele specifice şi strategiile de lucru pentru atingerea obiectivelor.
Activitatile proiectului:
• Bun venit!
Profesorii coordonatori vor crea spațiul virtualeTwinning pentru proiect. Profesorii coordonatori prezintă elevilor, din școlile unde se va desfășura proiectul, spațiul virtual eTwinning. Realizarea profilurilor elevilor şi încărcarea acestora în spaţiul virtual pentru a se cunoaşte reciproc.
• Cum lucrăm!
Cadrele didactice le vor prezenta scopul şi obiectivele proiectului elevilor, activităţile de învăţare si modul de folosire eficienta a internetului pentru documentare.
• Tradiţiile noastre de Paşte!
Elevii, îndrumaţi de cadrele didactice implicate în proiect vor culege date, informaţii de la locuitorii satului despre tradiţiile legate de: Florii, Săptămâna Patimilor, pregătirea mâncărurilor tradiţionale pentru masa de Paşti. Aceştia vor participa, alături de membrii comunităţii, părinţi, bunici,  la procesiunea de Florii şi la deniile din Săptămâna Mare. În gospodăria unei bătrâne din comunitate, elevii se vor implica în prepararea mâncărurilor pentru masa pascală, realizate tradiţional. Transmiterea datelor catre partenerii noştri se va realiza folosind instrumentele de lucru: spațiul virtual eTwinning, forum, chat, foto, video, prezentări PowerPoint sau email-ul.
• Artă şi îndemânare!
În cadrul acestei activităţi, elevii vor “demonstra” modul de realizare a unei tradiţii dintr-o ţară parteneră. Se filmează, înregistrează, iar materialul este postat în spaţiul virtual pentru a se compara produsele realizate de parteneri.
Produse ale proiectului:
  e-broşura ”Paştele - sărbătoarea Luminii”, publicată în TwinSpace;
  filmuleţe, articole, compuneri;
  prezentări PowerPoint cu impresiile copiilor despre activităţile proiectului şi fotografii din timpul acestora.
IX. Rezultatele aşteptate (descrise în principal prin produsele activităţilor).
  stimularea interesului pentru cunoaşterea elementelor culturale din diferite ţări prin decodarea semnificaţiilor acestora şi explicarea asemănărilor şi deosebirilor culturale, religioase şi sociale;
  susţinerea unei conversaţii într-o limbă străină;
  creearea de prietenii;
  îmbunătățirea competențelor TIC;
  îmbunătățirea stimei de sine prin îndeplinirea unor sarcini în cadrul unui proiect de grup.
X. Evaluare se face pe tot parcursul proiectului si la final folosind mijloacele de lucru digitale (Jurnalul Proiectului, cancelaria profesorilor, colțul elevilor, blog-ul și forumul aplicației etwinning), oferindu-se feedback copiilor.    
     Cancelaria din spațiul TwinSpace va fi un spațiu dedicat cadrelor didactice şi va fi accesat cât mai des posibil chiar de la început  pentru a face schimb de informaţii legate de planificarea proiectului, pentru a  reflecta la diverse abordări pedagogice şi pentru a  evalua desfăşurarea proiectului. În cadrul Cancelariei, cadrele didactice implicate în proiect se vor ține la curent cu activitatea desfășurată de elevi, dar vor și putea să rezolve unele dificultăți întâlnite. În Arhivă se vor păstra toate fişele de lucru, fişierele, chestionarele, grilele de evaluare criterială, adresele/parolele. În acest spaţiu profesorii vor stabili reguli de conduită, creând resurse suport şi definind atât un sistem clar de evaluare continuă şi sumativă a elevilor participanţi la proiect prin metoda interviului individual sau în grup sau prin metoda chestionarului, cât şi un sistem de recompensare a acestora (diplome de participare, diplome pentru cel mai bun produs tradiţional culinar, diplome pentru cel mai bun reporter, e.t.c.).Cred că un instrument util pentru cadrele didactice ar fi chat-ul sau conferința, pe principiul comunicării colaborative. În cadrul acestor conferințe, cadrele vor putea să se cunoască mai bine, reușind totodată să îndrume elevii în direcțiile corecte, pe baza discuțiilor avute.
       Colţul elevilor este secţiunea dedicată exclusiv acestora. Ca şi cadru  didactic pot accesa colţul elevilor, însă doar cu drepturi de vizitare, secţiunea rămâne exclusiv a elevilor. Pot interveni pentru a modera secţiunea doar dacă am rol  de administrator. Elevii vor acţiona în acest spaţiu unde vor avea ca moderatori profesorii administratori.Voi înregistra elevii în twinspace accesând spaţiul de lucru şi adresând invitaţii elevilor, sistemul generând astfel pentru fiecare elev un nume de utilizator şi o parolă. Acest spaţiu a fost conceput ca o zonă în care elevii îşi pun întrebări, fac schimb de informaţii şi leagă prietenii. La început este accesat mai des pentru a se cunoaşte mai bine şi pentru a se  familiariza cu instrumentele din spaţiul virtual eTwinning. În Forum vor posta lucruri despre ei, cunoscându-se mai bine şi colaborând efectiv mai ales în cadrul activităţilor descrise mai sus, în Bibliotecă vor posta fişiere, prezentările PowerPoint, videoclipuri, filmuleţe şi fotografii.
      În spațiul virtual eTwinning voi invita în primul rând cadrele didactice cu care doresc să realizez acest proiect, cadre didactice ce vor avea drept de administrator. Elevii care fac parte din proiect vor fi invitaţi ca membri, dar şi ca administratori, cei cu competenţe TIC şi buni vorbitori de limbi străine, selectaţi de profesorii lor.Voi invita apoi directorul şcolii, dar şi cadrele didactice din școală, reprezentanți ai comunității locale și părinții elevilor din cadrul proiectului, ce vor avea drept de vizitator, toţi având libertatea de a face comentarii la adresa proiectului sau de a vota. De la începutul proiectului, se vor utiliza jurnalul de proiect  și blogul, unde vor fi postat principalele idei ale proiectului, comentarii, activități realizate, calendarul sărbătorilor comune, precum și discuții pe baza postărilor.
       Voi face publice, în spațiul virtual eTwinning: blogul, jurnalul de proiect, chat-ul sau sistemul de mesagerie, prezentările realizate de elevi precum și intervențiile lor, galeria de imagini, filmuleţele video, forumul de discuţii.

• Tara mea... vazuta de artisti

Rezumatul proiectului:

• Proiectul îşi propune să se ocupe de prezentarea tarii fiecarui participant din perspectiva artistica (pictura, muzica, literatura, film).

Parteneri:

• Licee din Europa

Limba de lucru:

• Limba engleza

Scop:

• Proiectul are ca scop însuşirea cunoştinţelor despre arta europeana, cultivarea sentimentului de admiraţie şi respect faţă de artisti;cultivarea gustului pentru frumos şi autentic.

Obiective:

• consolidarea cunoştinţelor despre arta autentica;
• stimularea interesului pentru vizite in tarile partenere

Grup ţintă:

• Eelevi cu vârsta cuprinsă între 14/18 ani , cadre didactice ,părinţi,comunitate locală

Activităţi:

• culegerea de informatii de specialitate (aici facem apel la profesorii de specialitate de plastica si muzica, limba romana, istorie) de pe Internet, biblioteca scolii, muzee, etc
• fotografierea unor sculpturi, statui cu personalitati de marca din domeniu artelor  din regiunea fiecarui participant
• realizarea unor portofolii cu lucrarile reprezentative ale artistilor vazuta de fiecare participant (transpunerea prin desen a unui roman, poezie, film, lucrare muzicala, etc) si scanarea acestora pt a fi apoi incarcate pe platforma eTwinning
• transmiterea materialelor la toţi parteneriii.
• realizarea unor prezentari PPT si publicarea acestora pe slideshare.net

Finalitatea:

• Realizarea unei reviste comune in care fiecare tara va avea un anumit nr de pagini disponibile pt a -si publica materialele cele mai reprezentative.
• Un blog pt postarea de materiale proprii fiecarui partener si cu pozibilitatea de a se face comentarii vis-a-vis de materialele celorlalti.

Resurse umane:

• Elevi , părinti interesaţi de proiect, cadre didactice, comunitate locală

Resurse materiale:

• Calculator, imprimantă, aparat foto digital,cameră video,

Resurse de timp:

• octombrie 2013 -iunie 2014

Instrumente utilizate:

• E-mail, blogul proiectului, fotografii, desene, alte activităţi practice, conferinţe audio, chat,  Powerpoint, video, etc.

Rezultate aşteptate:

• Proiectul va îmbunătăţi abilităţile lor de învăţare, scris si vorbit limba engleză.
• Imbunătăţirea competenţele  digitale
• Dezvoltarea aptitudinilor sociale si de comunicare
• Dezvoltarea cunostintelor artistice din diferite domenii (literatura, arta plastica, muzica, etc)

Evaluare:

• Utilizarea unor aplicatii WEB din generatia 2.0. cu mare impact asupra elevilor.

Instrumentele folosite în cancelaria virtuală :

• Blog, forum, chat, clase virtuale, arhivă de fişiere, galerie de imagini, wiki.

Colţul elevilor

• Va folosi pt comunicare urmatoarele: blog,forum,chat,clase virtuale ,arhivă de fişiere,galerie de imagini,wiki;

Invitaţi  în spaţiul virtual eTwinning:

• Directorul,responsabilul de proiecte si programe educative, profesori de limba romana, istorie, arte plastice, limba engleza - cu  dreptri de vizitator

Activităţile proiectului din acest spaţiu virtual eTwinning vor fi publice