Numerele nu există în toate culturile. Există numeroși vânători-culegători în Amazonia, care trăiesc de-a lungul ramurilor celui mai mare fluviu din lume. În loc să folosească cuvinte pentru cantități precise, acești oameni se bazează exclusiv pe termeni analogi cum ar fi câțiva sau unii.
În contrast, propriile noastre vieți sunt guvernate de cifre. Pe măsură ce citiți acest lucru, probabil că sunteți conștienți de ce oră este, cât de vechi aveți, soldul contului dvs. de verificare, greutatea dvs. și așa mai departe. Numerele exacte (și exigente) pe care le gândim au impact cu totul, de la programele noastre până la stima de sine.
Pentru cea mai mare parte a duratei de viață a speciilor noastre, de aproximativ 200.000 de ani, nu am avut mijloace de a reprezenta cu precizie cantitățile. Mai mult, cele 7.000 de limbi care există astăzi variază dramatic în ceea ce privește modul în care utilizează numerele. Vorbitorii de limbi anumerice oferă o fereastră în modul în care invenția numerelor a remodelat experiența umană.
Culturi nenumărate
Culturile fără numere, sau cu doar unul sau două numere precise, includ Munduruku și Pirahã, din Amazonia. Cercetătorii au studiat, de asemenea, câțiva adulți din Nicaragua care nu au fost învățați niciodată cuvinte numerice.
Fără cifre, adulții umani sănătoși se luptă să diferențieze cu precizie și să-și amintească cantități de până la patru. Într-un experiment, un cercetător va pune nuci într-o cutie pe rând, apoi le va scoate pe rând. Persoana care urmărește este rugată să semnaleze când au fost scoase toate piulițele. Răspunsurile sugerează că persoanele anumerice au unele probleme pentru a ține evidența numărului de nuci care rămân în cutie, chiar dacă există doar patru sau cinci în total.
Acest și multe alte experimente au converg către o concluzie simplă: atunci când oamenii nu au cuvinte numerice, se luptă să facă distincții cantitative care probabil par a fi naturale pentru cineva ca tine sau pentru mine. În timp ce doar o mică parte din limbile lumii sunt anumerice sau aproape anumerice, ele demonstrează că numărul de cuvinte nu este un universal uman. Merită subliniat faptul că aceste persoane anumerice sunt normale din punct de vedere cognitiv, bine adaptate la împrejurimile pe care le-au dominat de secole.
Cu toate acestea, numeroși oameni se luptă cu sarcini care necesită o discriminare precisă între cantități. Poate că acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător. La urma urmei, fără a număra, cum poate cineva să spună dacă există, să zicem, șapte sau opt nuci de cocos într-un copac? Astfel de distincții aparent simple devin neclare prin ochi nenumărați.
Înainte de a fi hrăniți cu lingurițe, copiii pot discrimina aproximativ cantitățile peste trei. Trebuie să ni se înmâneze instrumentele cognitive ale numerelor înainte de a putea recunoaște în mod constant și ușor cantități mai mari. Această concluzie este reflectată de lucrul cu copiii anumerici din societățile industrializate.
De fapt, dobândirea sensului exact al cuvintelor numerice este un proces minuțios care necesită ani copiilor. Inițial, copiii învață cifre la fel cum învață litere. Ei recunosc că numerele sunt organizate secvențial, dar au puțină conștientizare a ceea ce înseamnă fiecare număr individual. Cu timpul, ei încep să înțeleagă că un număr dat reprezintă o cantitate mai mare cu unu decât numărul precedent. Acest principiu succesor face parte din fundamentul cunoașterii noastre numerice, dar necesită o practică extinsă pentru a înțelege .
Deci, niciunul dintre noi nu este cu adevărat o persoană numerică. Nu suntem predispuși să gestionăm în mod corect distincțiile cantitative. În absența tradițiilor culturale care ne infuzează viața cu numere încă din copilărie, ne-am lupta cu toții chiar cu distincții cantitative de bază.
Cercetările privind limbajul numerelor arată, din ce în ce mai mult, că una dintre caracteristicile cheie ale speciei noastre este o diversitate lingvistică și cognitivă extraordinară. Deși există, fără îndoială, puncte comune în toate populațiile umane, culturile noastre variate radical favorizează experiențe cognitive profund diferite. Dacă vrem să înțelegem cu adevărat cât de mult diferă viața noastră cognitivă intercultural, trebuie să sunăm continuu adâncurile diversității lingvistice a speciei noastre.
Sursa: https://theconversation.com/anumeric-people-what-happens-when-a-language-has-no-words-for-numbers-75828, autor Caleb Everett
]]>
