Elevii cer oficial un Corp Național de Experți în Evaluare

Daniela MileaLICEUL TEHNOLOGIC HENRI COANDA TULCEA9 iul. 2020

Elevii cer oficial un Corp Național de Experți în Evaluare și sesiuni de formare în evaluare pentru profesori, după greșelile de corectare și numărul record de contestații de la BAC și Evaluarea Națională 2020

“Elevii solicită reforma sistemului de evaluare la examenele naționale, prin înființarea unui Corp Național de Experți în Evaluare și organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori”, anunță Consiliul Național al Elevilor, după ce examenele din acest an au venit cu diferențe mari de note după contestații, precum și cu un număr record de contestații la Bacalaureat.

Amintim că 62.790 de contestații au fost depuse la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2020, cu 15.000 mai multe decât anul trecut. Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric.

“Profesorii ar trebui sprijiniți în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar și prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influențat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să fructifice oportunitatea de învățare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori”, spune Consiliul Național al Elevilor (CNE).

Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:
“Elevii solicită reforma sistemului de evaluare la examenele naționale, prin înființarea unui Corp Național de Experți în Evaluare și organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori

Diferențele majore de punctare între cele două serii de evaluare, numărul record de contestații înregistrat pentru această sesiune a examenului de Bacalaureat, erori în ceea ce privește interpretarea baremului sau chiar erori de calcul generate de condițiile improprii în care se corectează lucrările din cadrul examenelor naționale determină Consiliul Național al Elevilor să adopte o poziție fermă cu privire la necesitatea reformării sistemului de evaluare în cadrul examenelor naționale și nu numai.

Aproape una din 10 note contestate la Bacalaureat are o diferență mai mare de 1 punct la recorectare, potrivit analizei făcute de Edupedu.ro pe baza rezultatelor finale publicate duminică de Ministerul Educației. Este vorba despre un număr de 6.036 de lucrări care înregistrează o asemenea diferență de ± 1 punct din totalul celor 62.840 de contestații. Procentual, asta înseamnă 9,6%, după ce anul trecut același procent era de 10,57;

Din aceste peste 6 mii de lucrări contestate, 853 de lucrări au diferențe mai mari de 1,5 puncte la recorectare, mai arată analiza Edupedu.ro;
Cel mai mare număr de contestații din istoria recentă a examenului de Bacalaureat a fost înregistrat la sesiunea care tocmai s-a încheiat: peste 62 de mii de cereri de recorectare a lucrărilor. Iar acest număr uriaș de contestații vine în condițiile în care la rezultatele inițiale s-a înregistrat cel mai mare număr de note de 10 din ultimii ani, peste 24 de mii de note între 9 și 9,99, dar în același timp și o rată de eșec de peste 40%. Însă cea mai mare problemă este una de lipsă a încrederii, conform Edupedu.ro.

Principalele cauze, directe sau indirecte, care se transpun în aceste erori în evaluare sunt reprezentate de timpul limitat acordat parcurgerii unei lucrări, de condițiile improprii din procesul de evaluare, dar și din lipsa unei formări prealabile, a unui instructaj care să ofere direcții pentru o evaluare obiectivă.

De exemplu, la limba și literatura română, prima probă scrisă a examenului de Evaluare Națională/Bacalaureat, profesorii petrec, adeseori, doar o singură zi pentru a parcurge și nota lucrările, deși perioada dintre prima probă și data afișării rezultatelor inițiale este de o săptămână, de cele mai multe ori. Superficialitatea în procesul de evaluare înseamnă nedreptate pentru elevi, care nu beneficiază de un tratament unitar în acest proces.

Profesorii ar trebui sprijiniți în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar și prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influențat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să fructifice oportunitatea de învățare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori.

Mentoratul și schimbul de bune practici pot oferi premisele creșterii calității în sistemul de evaluare în cadrul examenelor naționale și nu numai, motiv pentru care solicităm, cu fermitate, înființarea unui Corp Național al Experților în Evaluare, un organism care să promoveze și susțină excelența în evaluare. Acest organism ar deveni, pe termen lung, un vector în schimbarea percepției asupra sistemului de evaluare în învățământul preuniversitar. Nu în ultimul rând, considerăm esențial ca toate instituțiile angrenate în procesul instructiv-educativ și de evaluare să achieseze la următoarea idee, astfel încât esa să devină un laitmotiv pentru sistemul de educație: elevul nu trebuie să fie evaluat pentru cât de bine reproduce un eseu memorat, ci despre cât de bine își poate prezenta și argumenta propriile idei.

Discrepanțele dintre evaluările aceleiași lucrări ne demonstrează faptul că profesorii din România decid asupra viitorului nostru fără nici măcar o oră de pregătire, în condiții improprii. Nu putem să acceptăm faptul că evaluarea lucrărilor din cadrul examenelor naționale se face după ureche, fără o instruire prealabilă; în acest proces, până acum a contat cantitatea. Profesorii se întreceau: care termină cele o sută de lucrări arondate mai repede. Astfel de practici nu trebuie să se regăsească într-un sistem educațional performant. Primii pași pe care trebuie să îi realizeze Ministerul Educației și Cercetării pentru reformarea sistemului de evaluare în cadrul examenelor naționale: înființarea unui corp național de evaluatori, organizarea de sesiuni de formare pentru cadrele didactice și, în mod obligatoriu, o masă caldă pentru fiecare zi petrecută la corectatul lucrărilor, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.”

2 comentarii23 de accesări