Ziua 2: Playa de Las Teresitas, Parcul Rural Anaga, Taganana & Plaja Roque de las Bodegas (Curs Erasmus+ “OUTDOOR EDUCATION TO PROMOTE ENVIRONMENTAL AND SOCIAL INCLUSION VALUES”)

Dimineața pe plaja de aur

Ziua a început cu un hop: traficul aglomerat spre Santa Cruz de Tenerife. Capitala insulei părea să atragă toată lumea într-o dimineață plină de soare. Dar cum planurile bune se nasc din improvizație, în loc de agitația orașului, am ajuns într-un colț de paradis – Playa de Las Teresitas.
Palmieri, nisip auriu adus din Sahara, valuri blânde, și o liniște care ne-a lăsat fără cuvinte. Era locul perfect pentru a începe o zi de activități și descoperiri. Xavier, ghidul nostru, ne-a provocat la un joc: am recreat insula în nisip, cu vulcanul Teide în centru și orașele importante așezate atent pe hartă (Costa Adeje, Santa Cruz de Tenerife, Puerto de la Cruz, Anaga, Las Teresitas...). Ne-am transformat apoi în mici exploratori biologici într-un joc de ștafetă despre ecosistemul insulei.
                                                                                  
Călătorie în inima verde a insulei

Următoarea oprire: Parcul Rural Anaga – o minune verde recunoscută de UNESCO. Drumul spre parc ne-a purtat prin peisaje unice, cu serpentine strânse și priveliști care-ți taie respirația.
Ajunși în pădurea de lauri și dafin, am respirat aerul proaspăt, cu iz de ploaie și legendă. Acolo, am jucat un joc de memorie cu tematică locală: plante, animale, povești și simboluri – toate legate de identitatea locului. Fiecare răspuns bun ne aducea o monedă. Nu era doar un joc, ci o modalitate ludică de a învăța și a colabora.
      
Taganana – satul uitat de timp

Ploaia ne-a alungat din pădure, dar nu și pofta de explorare. Am urcat din nou în autocar și am pornit spre o altă destinație, un peisaj înconjurat de munți și stânci, în căutarea unor forme de relief ce închipuie un leu, un urs, o testoasă, personaje ce erau  parte ale unei alte povești spuse de Xavier.  Ghidul nostru se asigura mereu că avem un scop al drumului, că urmărim ceva sau ascultăm o poveste despre locul în care ne aflăm.
Am pornit spre Taganana, cel mai vechi oraș al insulei, un loc unde viața pare să fi rămas neschimbată de secole. Cuibărit între munți și ocean, satul e plin de case albe, livezi exotice și oameni care încă trăiesc ca străbunii lor și respectă ritmul naturii. Locuitorii din regiune și-au conservat stilul ancestral de viață și practică agricultura terasată și creșterea animalelor. Microclimatul specific este propice cultivării pomilor fructiferi exotici: mango, papaya,rodii, arbori de dragon, iar printre stânci și pietre cresc nestingherite plante precum agave, cactuși, aloe vera. Ne minunam la fiecare pas și întrebam mereu câte ceva, iar Xavier răspundea cu răbdare la fiecare întrebare.
Pe platoul din fața bisericii Nuestra Señora de las Nieves (cu picturi din sec. XVI!), am pus în scenă tradiții locale, în mici piese de teatru improvizat. Un moment savuros în care am râs, ne-am jucat și am intrat în poveste – alături chiar de localnici.
    
Apusul – între povești și arome locale

Ziua s-a încheiat pe plaja Roque de las Bodegas, o plajă cu nisip negru vulcanic. Am lăsat tăcerea să vorbească pentru câteva clipe, iar apoi, în restaurantul Valle Lucia Casa Pepe, am gustat din esența insulei: biban de mare la grill și cartofi negri copți în sare. Un deliciu...
        
Am încheiat seara cu o "vânătoare de comori" simbolică – am căutat cufere, am colaborat, am folosit detectoare de metale, iar ceea ce am găsit a fost mai mult decât un obiect: simbolul apei, al vieții, al fertilității – și poate al spiritului care ne-a unit în această aventură.