Proiectul este un exemplu al colaborării internaționale întrte elevi și profesori din România, Turrcia și Republica Moldova în scopul de a proteja mediul înconjurător și de a promova sustenabilitatea. El s-a desfîșurat în perioada octombrie-iunie 2023. Grupurile  de elevi din diferite țări au lucrat  împreună pentru a identifica și implementa soluții inovatoare pentru problemele de mediu cu care se confruntă lumea noastră.

Proiectul a imbinat atât activități online cât și activități fizice despre protecția mediului, în care elevii și profesorii s-au implicat cu entuziasm. De la proiectarea logoului și a posterului proiectului nostru până la crearea unor cântece despre mediul înconjurător și a unui e-book final, elevii au demonstrat abilități artistice remarcabile și un spirit inovator.

Activitățile practice au fost și ele numeroase:

- elevii au fost implicați în activitatea de realizare a compostului, care a implicat colectarea materialelor organice reciclabile: resturile alimentare și frunzele uscate, și combinarea lor într-un recipient special pentru a crea un mediu favorabil pentru descompunerea naturală a deșeurilor. Prin această activitate, elevii au învățat despre importanța reciclării și a reducerii deșeurilor.

- elevii au organizat o activitate de curățenie a mediului înconjurător:  au strâns gunoaie, au sortat deșeurile și au promovat curățenia și respectul față de mediu;

- elevii au fost implicați în activitatea creativă de proiectare și producție a unui produs utilizând materiale reciclabile. Această activitate a implicat identificarea resurselor potrivite, planificarea designului, construcția și prezentarea produsului final. Prin aceasta, elevii au învățat despre importanța reciclării și a transformării deșeurilor în resurse utile;

      Prin intermediul proiectului Green the World, elevii noștri și-au dezvoltat competențe și abilități cheie în diverse domenii, precum cercetarea, comunicarea, conștientizarea mediului, tehnologia și consilierea. Aceste abilități le vor fi valoroase nu doar în cadrul proiectului, ci și în viața lor de zi cu zi și în parcursul lor educațional și profesional.
 

            Se poate spune, că „a comunica este sinonim cu a spune, a explica, a convinge, deoarece comunicarea este un mecanism al societăţii şi o formă fundamentală de interacţiune. Ea este considerată vehiculul interacţiunii sociale şi procedeul de negociere al acesteia. În fapt, omul ca fiinţă socială se construieşte în procesele de socializare şi de interacţiune.
            Comunicarea umană este un fenomen psiho-social complex care are la bază procese psiho-sociale complexe: pe de o parte, procesele psihice (gândirea, afectul, reprezentarea), iar, pe de altă parte, procesele sociale (coduri, semnificaţii, norme şi reguli care folosesc semne).
          Comunicarea, este, așadar un proces prin care se emit și se recepționează mesajele transmise într-o anumită limbă, pe cale orală sau scrisă, prin intermediul textului. Actul lingvistic concret, după K.Buhler, produce trei funcții ale limbii: expresivă, apelativă și reprezentativă. Roman Jakobson identifică șase funcții: referențială( corespunzătoare funcției de reprezentare din teoria lui Buhler), expresivă sau emotivă, conativă (corespunzătoare funcției de apelare din teoria anterior menționată), fatică, metalingvistică și poetică.1 (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Polirom, Iași, 1999,p. 30).  Dell Hymes, în studiul Etnografia vorbirii stabilește șapte funcții ale comunicării: 1. Expresivă( Emotivă); 2. Directivă (conativă, pragmatică, retorică, persuasivă); 3.Poetică; 4. De contact; 5. Metalingvistică; 6. Referențială; 7.Contextuală (situațională). Autorul exemplifică funcția directivă prin imperative, funcția de contact prin Mă auzi?, funcția metalingvistică prin ghilimele- când se indică citarea- Caută în dicționar!, funcția referențială- Despre ce vei vorbi? 2  ( Dell Hymes, Etnografia vorbirii….,p.60)                                                                                                                                                   Prin prisma comunicării, observăm că funcția referențială vizează contextul, funcția conativă este orientată asupra receptorului pentru a-l dirija, a-i influența comportamentul,funcția emotivă reprezintă atitudinea emițătorului față de propriul mesaj, funcția fatică are rolul de a păstra contactul emițătorului cu receptorul prin elemente de natură verbală și extraverbală, funcția metalingvistică vizează intervenții asupra unui cod comun între partenerii comunicării, explicitând, iar funcția poetică se concentrează asupra mesajului.                                                                                                             T. Herseni consideră că limba are două categorii de funcții, din care unele derivă din ea și sunt funcții lingvistice ale limbii , altele care derivă din societate si, deci, sunt funcții sociale ale limbii. 3( Traian Herseni, Sociologia limbii, Editura Științifică, București, 1975, p.130 ).                                                  Cele două categorii de funcții sunt inseparabile, căci susține sociologul, se pot separa doar mental, din nevoi metodologice. Din perspectiva sa, funcțiile lingvistice: sunt funcția expresivă, funcția conativă, funcția denotativă, funcția fatică, funcția poetică și funcția metalingvistică. Funcțiile sociale ale limbii, care le întregesc pe cele lingvistice sunt: funcția comunicativă, funcția cumulativă, funcția noologică.                                                                           În cele ce urmează, mă voi referi la comunicarea de tip didactic și la funcțiile care o particularizează: funcția fatică, funcția conativă, funcția metalingvistică, funcția expresivă, funcția referențială și funcția poetică. Reținem teoria conform  căreia nu se poate vorbi despre mesaje purtătoare ale unei singure funcții, ci despre mesaje în care domină o funcție sau alta, prezența celorlalte fiind temporar estompată.3 (Georgeta Ghica, Elemente fatice ale comunicării în româna vorbită, Editura Alcris-M94, București, 1999, p.140).  Diferențieri vor apărea în cazul acestor funcții în funcție de forma de comunicare orală sau scrisă, însă funcțiile enumerate se manifestă pronunțat în componenta orală a comunicării.                                                                   Funcția fatică poate fi definită doar în contextual funcțiilor limbii. Etimologic, termenul provine din grecescul phatos, care înseamnă vorbit. În lingvistică, termenul a fost utilizat inițial de B. Malinowski, în expresia phatic communion (comuniune fatică), în opinia autorului aceasta fiind modalitatea de a păstra relațiile sociale, prin intermediul limbajului. Există un întreg repertoriu de mărci ale comuniunii fatice, care constituie dovezi explicite ale atenției pe  care colocutării și-o acordă unul celuilalt, însumând elemente ale comunicării mixte: verbale, nonverbal și paraverbale.                                  Cercetând elementele fatice din limba română, G. Ghica subliniază că preia disocierile propuse de R. Jakobson și grupează elementele fatice în trei categorii: elemente de   declanșare, de prelungire și de întrerupere a comunicării. Se poate considera  că în situația de context formal, elementele care declanșează comunicarea sunt elemente de atenționare vizuală și auditivă: 

- Interjecții uite, iată, ssst (interjecția  uite înseamnă funcțional două dintre aspectele comunicării;                                                                                     a) apare ca element care atrage atenția interlocutorului asupra comunicării;                                                                                                                       b) contribuie la prelungirea comunicării; ;                                                                                                                                                                               - substantive și adjective substantivizate la vocativ. Se poate face observația că aici există două categorii, în funcție de emițător. Astfel, când emițătorul va fi un elev care se adresează în cadrul formal, fie va folosi unul din termenii doamnă, domnișoară, domnule, fie construcții de tipul pronume de politețe+ titlu profesional/nume (domnule profesor), cu varianta argotică. În situația în care emițătorul este profesor se vor folosi enunțarea particularizată: prenume Dan nume +prenume/ prenume+nume, Dan Popescu/ Popescu Dan.                                                                                  Elementele de prelungire a comunicării se suprapun parțial cu prima categorie de elemente, iar diferența dintre ele se realizează contextual. Semnalăm în această categorie situații în care cei doi parteneri de conversație contribuie în mod diferit la restabilirea contactului în urma unor perturbații asupra canalului sau circuitului :  a ) ascultătorul apelează, în mod obișnuit, la întrebări de tipul: Mm?, Ce?, Poftim?, Ce-ai spus?; (…)                                                                                   b) iar vorbitorul recurge la reluări (…).                                                                                                                                     Elementele de prelungire a contactului, în cazul comunicării didactice sunt emise alternativ de participanții la actul de comunicare. Prelungirea comunicării poate fi susținută de către: a) locator, prin elemente interogative (da?, nu?, așa?, nu-i așa?, care creează interlocutorului ocazii favorabile preluării replicii; b) ascultător, prin semnele verbale (m-mh, da, da-da, sigur, exact, păi cum) sau gestuale care încurajează  vorbitorul  să continue comunicarea.                                                                                                                                                                                                                                            G. Ghica semnalează existența unor întrebări ce obligă pe partener să preia informația emisă anterior, care, datorită perturbațiilor din mediul ambiant sau neatenției interlocutorului, a fost recepționată fragmentar sau deloc: ce?, cum? Poftim?, ce-ai spus?. Profesorul, în calitate de emițător, folosește termeni care precizează reluarea, reiau, explic din nou, și , cum v-am spus. Elevii, în cazul în care profesorul are un discurs expozitiv pe care îl notează, folosesc ca procedeu de prelungire a contactului repetarea/îngânarea ultimului cuvânt notat. La rândul său, când elevul este emițător și susține un discurs exploziv, prelungirea este realizată de profesor prin formule de tipul: continuă!, mai departe!, insistă, înțeleg! ești sigur? Așa e?             La aceste modalități de comunicare verbală se adaugă elemente de comunicare nonverbală: înclinarea/răsucirea capului prin da /nu, înclinarea capului pe laterale-semn al dubiului: semnul negației realizat prin gestul mâinii strînse și cu degetul arătător întins flexat în laterale, semnul liniștii ( apropierea, în poziție perpendicular, de buze a degetului arătător sau ridicarea ambelor mâini la nivelul pieptului cu palmele deschise în jos), rotirea unei mâini din încheietură alternativ în ambele sensuri-echivalent al dubiului, semn al indicării unui obiect sau persoane –cu degetul arătător, cu toată mina având palma deschisă în sus, sau ținând în mână un obiect: creion, riglă, arătător; semn al indicării participării la comunicare-ridicarea mâinii cu palma deschisă spre receptor sau ridicarea a două degete( de unde și expresia a ridica două degete ca la școală); mișcări ale ochilor ( privirea fixă sau alternativă, mărirea/micșorarea ochilor, închiderea pleoapelor), mimica feței (încruntatul frunții, strîngerea buzelor, zîmbetul, mobilitatea sprîncenelor-ridicarea uneia sau chiar a ambelor sprâncene), reacții biologice ale organismului: paloarea, tremurul, acțiunile de a tresări  sau a te înroși la față; ticuri: răsucirea unei șuvițe de păr, frecarea bărbiei sau a frunții, rosul unghiilor sau creionului, aranjarea materialelor sau hainelor/ochelarilor, bătaia ritmică a piciorului în aer sau sprijinit, rotirea unui obiect mic aflat în mână /asamblarea-dezasamblarea /închiderea-deschiderea lui atingerea nasului sau urechii, frecatul mâinii/palmei.                                                                                                                                                                                                                               O importanță deosebită o are mesajul transmis de privire care amprentează, în general, și atitudinea corporală: evitarea privirii indică teamă, timiditate, privirea în gol indică neatenție sau neștiință, există, de asemenea,  o privire hotărâtă, sfidătoare, dominatoare sau, dimpotrivă, una eschivatoare. Leathers a identificat, după modalitatea de a privi, șase funcții ale privirii:                                                                                                      -  funcția atenției (privirea fixă);                                                                                                                                                                                               -  funcția regulatoare (începerea și terminarea unei conversații);                                                                                                                                          -  funcția puterii (un lider privește cu insistență publicul);                                                                                                                                                          -  funcția afectivă (exteriorizarea emoțiilor pozitive sau negative);                                                                                                                                           - formarea unei expresii (comunică imaginea de învingător a cuiva sau absența stimei de sine;                                                                                             - funcție persuasivă ( prin menținerea contactului vizual interlocutorul poate fi persuadat, cei ce evită privirea nu doresc să fie convinși).                        Elementele care provoacă întreruperea fatică sunt emise, cel mai adesea, de către profesor prin folosirea unor cuvinte și expresii de tipul : mulțumesc; în fine; în concluzie;  dacă mai ai ceva de spus/completat; așa; bine; suficient; mergi la loc; ai nota X; vom mai discuta pe această temă; am înțeles.                  Π                                                                                                                                                                                                                          În situația de context informal (relația de rol profesor-elev, elev-profesor, distanță intimă), toate aceste categorii de elemente fatice sunt prezente, diminuându-se însă numărul lor, datorită atitudinii aproape familiare ce se instalează.                                                                                                             Funcția conativă este orientată  spre receptor, prin urmare vom spune că reprezentări ale acestei funcții le constituie apelativele (enumerate anterior la funcția fatică). Vom trage concluzia că funcția fatică-funcția conativă formează un cuplu indestructibil în cadrul comunicării didactice. De altfel, acest aspect, al relaționării celor două  funcții este semnalat în literatura de specialitate. G. Ghica vorbește doar de cupluri de funcții: funcția fatică-funcția emotivă, funcția fatică-funcția conativă, funcția fatică- funcția metalinguală. St. Dumistrăcel consideră funcția denotativă comună tuturor speciilor de discurs public și privat- incluzând aici limbajul instrucției școlare, subliniind că acestuia i se adaugă funcțiile apelativă fatică, conativă. Se observă, de asemenea, relația pe verticală a emițătorului și a destinatarului, relație specific raporturilor inegale stabilite între parteneri (elev-profesor).5 (Stelian Dumitrăcel, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Editura Institutul European, Iași, 2006, p.49).                                                   Funcția expresivă se manifestă la nivelul comunicării didactice prin intonație-coborârea și ridicarea vocii- și tăcere. Mărcile lingvistice sunt interjecții, unele forme verbale, expresii, adjective cu valoare de epitet, mijloace stilistice.                                                                                                                           Funcția aferentă mesajului este cea poetică, prin care limbajul se orientează spre sine, spre propria organizare. Limbajul poetic pune accentual pe modul cum se spune, cum se vorbește, spre deosebire de limbajul științific, care pune accentual pe ce spune. Anumite reclame fac apel la acest tip de mesaj, în special reclamele turistice.                                                                                                                                                                                             Funcția poetică presupune modul în care este concentrate mesajul  poetic de la emițător la receptor și constituie funcția esențială a artei verbale.         Funcția limbajului corespunzătoare contextului este cea referențială. Aceasta ilustrează modul de folosire a limbajului pentru a exprima o realitate, o interpretare personală, o imagine, o idée, așa cum o percepe emițătorul. Funcția referențială transmite informații despre lumea reală sau imaginară, trimite la context și stabilește referentul. Ea poate fi denotativă sau cognitivă, având în vedere informarea, contextual lingvistic și extralingvistic al comunicării.                                                                                                                                                                                                                                    Funcția metalingvistică este utilizată pentru verificarea înțelegerii codului și explicarea acestuia prin întrebări (înțelegi?) și enunțuri complementare (propoziție simplă, adică format din subiect și predicat). Andra Șerbănescu asociază întrebările fatice cu întrebările metalingvistice, considerându-le întrebări integrate în discurs: Întrebările fatice au funcția de a  verifica funcționarea canalului de comunicare între participanții la schimbul verbal. Întrebările metalingvistice au funcția de a semnala dificultăți de comunicare cauzate de neînțelegerea codului folosit de emițătorul mesajului anterior. Întrebările fatice și metalingvistice sunt dezambiguizate la nivel lexical organizarea lexicală este idiomatică în diferite grade:                                             - întrebări fatice: Auzi? Alo? (folosit și în alte împrejurări decât la telefon); Știi? Înțelegi? (întrebări golite de sens), ticuri verbale: E clar?; Bine?; Ce zici?; Cum ai zis?; Poftim/ Poftiți?; Ce?; Cum?; Ce face?...Hm? Cum să-ți spun eu ție să înțelegi?; Ce anume?; Ce spuneai?;                                                    - întrebări metalingvistice: Ce înseamnă?;...Aaa, cum se zice…?; Spuneee…ăăăă….!; Ce anume?; Ce spuneai tu?; Cum ai zis?; Cum, cum?6. ( Andra Șerbănescu, Întrebarea. Teorie și practică, Editura Polirom, Iași, 2002, p.134). Autoarea evidențiază și asemănările  dintre cele două tipuri  de întrebări: sinonimia ce?=cum?, apariția unor opoziții de tipul formal/informal marcat/neutru neutralizarea opoziției interogativ/imperativ marcarea explicită, la nivel lexical, a relației discursive dintre participanți prin opoziția lexicală eu/tu.                                                                                                                                      Consider că toate funcțiile invocate, indiferent de clasificare, se pot actualiza în vorbirea didactică, profesorul având posibilitatea ca, în raport cu obiectivele propuse, să se centreze pe o funcție sau alta, primordial însă rămânând finalitatea comunicativ-instructivă.

   Bibliografie

 1. Dumitrăcel, Stelian, 2006,       Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor       
                                                     funcționale, Editura Institutul European, Iași;                                                                                                                        2.  Ghica, Georgeta ,   1999,       Elemente fatice ale conversării în româna vorbită,   Editura Alcris-M94,                                                                                                                                  București;                                                                                                                                                              
3. Herseni, Traian,        1999,      Sociologia limbii, Editura Științifică, București ;
4. Hymes, Dell,             1975,       Etnografia vorbirii, în Liliana Ionescu-Ruxăndoiu,
                                                     Dumitru Chițoran, Sociolingvistica, Orientări actuale,
                                                      Editura Didactică și Pedagogică, București;                                                                                                                     5. Irimia, Dumitru,        1999,       Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iași ;
 6. Șerbănescu, Andra, 2002,       Întrebarea. Teorie și practică, Editura Polirom, Iași;

                                        CONTEXTUL PROBLEMATICII  LUMII CONTEMPORANE

                 Ca știință, ecologia s-a dezvoltat foarte mult în ultimul sfert de veac și începe să intereseze cercuri tot mai largi de oameni, atât din domeniul ştiinţelor naturii, cât şi al ştiinţelor sociale. Apariţia de probleme majore cu privire la alimentaţie, creşterea populaţiilor umane, poluarea, criza energetică, productivitatea ecosistemelor, protecţia şi amenajarea mediului, crearea de sisteme ecologice pe navele cosmice, reprezintă numai o parte din direcţiile ecologiei contemporane. Educarea tinerei generaţii în vederea însuşirii unei concepţii ecologice comune a devenit tot mai necesară datorită creşterii influenţei omului asupra naturii, prin dezvoltarea vertiginoasă a tehnicii, mecanizarea agriculturii, utilizarea pesticidelor, dezvoltarea turismului. A apărut şi s-a dezvoltat la interferenţa cu alte ştiinţe biologice, cât şi,,nebiologice”,(fizică, chimie, matematică, cibernetică, urbanistică, meteorologie, sociologie) ca o ştiinţă de sinteză.
                  Termenul de ecologie (din grecescul oikos care semnifică casă, loc de viaţă şi logos care înseamnă ştiinţă, vorbire), creat de E.Haeckel,  în 1866,  defineşte „ştiinţa condiţiilor luptei pentru existenţă”(Gabriela Nedelcu, 2003, p.4), în special, relaţiile animalelor cu mediul, urmărind şi modul de comportament al acestora. Ecologia contemporană studiază şi funcţionalitatea ecosistemelor. Civilizaţia umană are un rol foarte important în evoluţia acestora pe planeta noastră, dar, din păcate, omul nu este pe deplin conştient de aceste implicaţii. De la simplu vânător şi culegător, omul a ajuns să se considere stăpân pe resursele planetei pe care le risipeşte fără să ţină cont de propriul interes al rasei umane. Suntem la începutul unui secol care va trebui să aducă schimbări esenţiale acestei atitudini, altfel însăşi existenţa noastră va fi pusă sub semnul întrebării. Pentru a cunoaşte modul de funcţionare al acestui sistem din care facem parte, este vital ca omul să fie educat în spiritual respectului pentru tot ceea ce îl înconjoară, pentru ca el să devină conştient de faptul că nu este stăpânul naturii, ci parte a ei.

1.1.Premise etice ale educaţiei ecologice

          Botanistul Emil Pop (1932) afirma:„Ceasul de faţă ne cere stăruitor să convertim nostalgia vagă într-o conştiinţă generală, fermă, activă, de comunicare cu structura şi dinamica naturii, a cărei ocrotire nu este o problemă a naturaliştilor, ci a omului însuşi”.Pentru  asigurarea acestui ţel, o importanţă deosebită o are sistemul educaţional al întregii populaţii.
Educaţia ecologică se bazează pe conştientizarea care are acest unic ţel-acela de a proteja natura,de a o face să-şi păstreze sănătatea, în final, sănătatea noastră, a oamenilor. Vindecarea naturii de nocivităţile de tot felul nu se poate face fără conştientizare şi fără o pregătire ecologică efectivă a noastră, a tuturor. Educaţia ecologică este o educaţie prin şi pentru valori, care poate dobândi forme concrete de realizare, la diferite nivele de şcolaritate, livrând conţinuturi informaţionale în modalitate transdisciplinară, în context formal sau nonformal.
În ecologie, „preocuparea o constituie relațiile specifice dintre organisme, inclusiv ale acestora cu mediul înconjurător, și nu granițele dintre viu și neviu sau cele dintre trecut și viitor”(Budeanu,C.,Călinescu,E.,1982,p.41).
Desprinsă din biologia generală, ecologia a devenit o știință care și-a câștigat independența, devenind din ce în ce mai mult „o știință a gospodăririi planetei, având contingențe nu numai cu științele naturii, ci și cu științele social-umaniste, tinzând spre stabilirea unor legi generale, bazate pe observațiile asupra fenomenelor și proceselor concrete din natură și pe experimente și cercetări”(Constantinescu, N.N.,1998,p.67). Dezvoltarea pe care a avut-o ecologia, în ultimii, ani trebuie atribuită, în mare măsură, abordării sistemice a diferitelor niveluri de organizare a materiei vii și a interacțiunii acestora cu diverșii factori de mediu. În acest domeniu de mare actualitate, „concepția și metoda sistemică s-au transformat într-un adevărat instrument de lucru, permițând modelarea sistemelor ecologice”(Botnariuc, N., 1976, p.41).      Educaţia ecologică se poate realiza în mod deosebit, prin şcoală şi mass-media, având motivaţie logică. Educaţia ecologică se bazează pe conştientizarea care are acest ţel singular, acela de a proteja natura, de a o face să-şi păstreze sănătatea de care depinde în final, sănătatea noastră, a oamenilor. Educaţia referitoare la protecţia mediului începe sau ar trebui să înceapă, din fragedă copilărie. Ea contribuie la formarea unei conştiinţe ecologice şi a unei gândiri ecologice despre natură, din care rezultă o comportare atentă și corectă faţă de ea.
În cadrul lecţiilor,  este necesar a se aborda probleme de ecologie care să contribuie gradat la formarea conştiinţei ecologice. Valenţele informaţionale şi corelative  sunt multiple, ele devin eficiente, dacă au constanță şi atractivitate.
                 Obiectivele educaţiei ecologice vizează în egală măsură conştiinţele, achiziţia de atitudini, clarificarea valorilor şi demersul practic. Privind din perspectivă  şcolară, elevul trebuie ajutat: să înţeleagă că omul este o parte a mediului şi că efectele negative ale acţiunilor sale au consecinţe asupra mediului; să obţină cunoştinţe de bază necesare soluţionării problemelor mediului său imediat; să judece responsabilităţile individuale şi colective, să se angajeze în obţinerea cooperării pe linia rezolvării unor probleme.
Existenţa unor probleme care privesc întreaga planetă şi a căror soluţionare corespunzătoare interesează toate ţările reprezintă o realitate incontestabilă. Sub raportul conţinutului, întreaga omenire-de la opinia publică şi până la factorii de decizie sau forurile internaţionale de colaborare şi cooperare-a dobândit reprezentarea clară asupra poblemelor multiple şi complexe pe care le ridică astăzi raporturile omului cu mediul înconjurător, a importanţei resurselor naturale pentru viaţa şi bunăstarea popoarelor şi a faptului că acestea nu mai sunt inepuizabile. A devenit din ce în ce mai evident faptul că activităţile noastre au profunde repercusiuni asupra naturii şi a bogăţiilor sale, mai ales, în condiţiile în care influenţele omului asupra mediului înconjurător sunt din ce în ce mai mari ca urmare a creşterii populaţiei, a aglomeraţiilor umane şi dezvoltării industriilor şi tehnologiilor.  Această viziune globală asupra planetei a condus la numeroase constatări neliniştitoare şi la atitudini imediate. Astfel, problematica contemporană a mediului, considerând poluarea şi neglijenţa principalele pericole pentru supravieţuirea şi existenţa vieţii pe această planetă reclamă tot mai mult intervenţia eticii în soluţionarea lor. Preocupările şi idealurile conştiinţei contemporane au trebuit să-şi îndrepte atenţia asupra protecţiei naturii astfel: s-au înmulţit asociaţiile de protecţie a mediului; omul contemporan consideră ca datorie superioară să aibă în vedere natura, protecţia mediului devenind un obiectiv prioritar de masă. Se impune o redimensionare a responsabilităţii umane; redescoperirea demnităţii intrinseci a naturii; recunoaşterea valorii în sinea ecosferei, independent de binele omenesc; natura trebuie respectată ca un patrimoniu comun ce trebuie transmis generaţiilor viitoare. Epoca contemporană este încă dominată de  hedonismul ecologic, care menţine dinamica individualistă centrată pe consum. Sensibilitatea ecologică a permis, într-o oarecare măsură, moralizarea proceselor de producere şi de consum, orientând cererea şi oferta către tehnologiile alternative ecologic. Consensul ecologic nu a pus capăt cursei creşterii şi consumului individualist, ci a dat naştere unei eco producţii dublate de o ecologie a consumului. În acest context, se face simţită nevoia de a sprijini morala ecologică, pe care o promovează etica ecologică, atât prin intervenţia factorilor de decizie politică, dar mai ales a celor responsabili de educaţia tinerei generaţii, prin formarea unei conştiinţe şi conduit moral-ecologice care să conducă la ocrotirea vieţii şi a omenirii pe acest pământ. Deşi în ultimul deceniul al secolului trecut în România s-a dezvoltat o întreagă strategie de protejarea mediului înconjurător–adoptarea legislaţiei pentru protecţia mediului înconjurător, derularea unor proiecte de prezervare şi ocrotirea mediului natural cu ajutorul unor fonduri extrabugetare, implementarea unor programe de dezvoltare durabilă, chiar şi proiecte educaţionale etc.  Dar toate s-au realizat fără a se baza pe o etică ecologică autohtonă, ci doar prin valorificarea teoriilor elaborate de filosofii occidentali.

Corect  înţeleasă  şi aplicată, educaţia pentru mediu ar trebui să constituie o parte componentă a procesului de educare pe parcursul întregii vieţi , pentru că numai în acest mod pot avea loc schimbări benefice în acest domeniu. Aceasta ar trebui să pregătească persoanele în vederea unei înţelegeri mai amănunţite asupra problemelor cu care planeta se confruntă în zilele noastre, să dezvolte capacităţi şi abilităţi care să constituie premisele unei vieţi pentru fiecare dintre noi. (Environ mental Protection Agency, http://www.epa.gov/enviroed/eedefined.html)

1.2. Conceptul şi problematica eticii ecologice

Scopul principal al educaţiei ecologice desfăşurate în şcoală este  facilitarea dobândirii unor cunoştinţe care să permită înţelegerea problemelor de mediu în profunzimea şi complexitatea lor, conducând în final la luarea deciziilor pe baza unei conştiinţe ecologice, precum şi la promovarea oportunităţilor de a avea experienţe directe cu mediul natural. În timp ce educaţia formală este asigurată în special de instituţii educaţionale, responsabilitatea educaţiei ecologice a fost asumată, cu precădere, de societatea civilă, încă de la apariţia sa. Avantajul acestui fapt este că facilitează schimbarea de atitudine şi apariţia motivaţiei de a lucra în favoarea soluţionării problemelor de mediu. Latura negativă este  generată de dispariţia educaţiei ecologice din programele şcolare ori existenţa programelor lipsite de acurateţe ştiinţifică, rezultând în final dezinformarea şi apariţia unor concepţii greşite, de multe ori, cu efecte nedorite asupra mediului. Pentru a asigura atingerea scopului educaţiei ecologice, şi anume de a contribui la soluţionarea problemelor de mediu, este important ca în programa şcolară să fie reintrodusă ca disciplină educaţia ecologică. Învăţământul are nevoie de specialişti care să lucreze în strânsă colaborare cu persoane cunoscătoare ale particularităţilor de vârstă ale elevilor ori a comunităţilor cărora se adresează programul respectiv.
Deşi necesitatea sa a fost recunoscută prin lucrări teoretice şi prin activitatea mai multor naturalişti, lucrările care abordează strict problematica educaţiei ecologice au început să apară abia cu câteva decenii în urmă. Una dintre primele definiţii cunoscute este cea formulată de Stapp şi colab. Ei consider că educaţia ecologică „are ca scop formarea de cetăţeni:     (I) informaţi cu privire la mediul lor biofizic şi problemele asociate acestuia;
(II)conştienţi cu privire la posibilităţile lor de a ajuta în rezolvarea acestor probleme;
(III)motivaţi să lucreze la rezolvarea lor” (WilliamB.Stapp,1969).
Am reamintit de William Stapp, deoarece a fost şi unul dintre promotorii unor programe şi întâlniri internaţionale care au condus la recunoaşterea pe plan mondial a necesităţii educaţiei ecologice; a fost directorul primului Program Internaţional de Educaţie Ecologică lansat în 1975 de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură–UNESCO, în colaborare cu Programul Naţiunilor Unite Pentru Mediu–UNEP.
În ordinea istorică a evenimentelor au urmat Declaraţia de la Tbilisi (UNESCO, 1978, p.25), incluzând în Recomandarea1 (3) scopul şi obiectivele educaţiei ecologice: „Scopul de bază al educaţiei ecologice este de a reuşi în a face indivizii şi comunităţile să înţeleagă caracterul complex al mediului natural şi construit  ce rezultă din interacţiunea aspectelor biologice, fizice, sociale, economice şi culturale şi de a dobândi cunoştinţe, valori, atitudini şi deprinderi practice, în vederea  participării  într-un mod responsabil şi eficient la anticiparea şi rezolvarea problemelor de mediu şi la gestionarea calităţii mediului”.Având ca obiectiv atingerea dezvoltării durabile, UNESCO consider că „Educaţia nu este o finalitate în sine. Ea este un instrument cheie pentru a aduce modificările în cunoştinţe, valori, atitudini şi moduri de viaţă necesare dezvoltării durabile şi stabilităţii  şi între state, democraţie, securitate şi pace. Astfel, reorientarea sistemelor educaţionale şi a curriculumului, în această direcţie, trebuie să aibă prioritate.
Educaţia, la toate nivelurile şi în toate formele sale, reprezintă o unealtă vitală pentru abordarea tuturor problemelor globale relevante pentru dezvoltarea  durabilă”(UNESCO, 2002, p.2). Actualitatea şi importanţa educaţiei ecologice reiese şi din iniţiativa UNESCO de a lansa, în 2005, Decada Naţiunilor Unite pentru Educaţie şi Dezvoltare Durabilă, un program care urmăreşte integrarea principiilor, valorilor şi practicilor dezvoltării durabile în toate  aspectele educaţiei şi învăţării, din dorinţa de a aborda problemele sociale, economice, culturale şi de mediu ale acestui      secol.
Rolul esenţial pe care îl poate juca educaţia ecologică în rezolvarea problemelor globale de mediu a fost recunoscut şi pe plan politic-legislativ.Unul dintre cele mai importante documente internaţionale privind aceste probleme este Convenţia privind Diversitatea Biologică, semnată la Rio de Janeiro în 1992 şi ratificată de România prin Legea nr.58 din 13iulie 1994. În Articolele 12 şi 13 ale acestei convenţii sunt formulate obiectivele cu privirela cercetare şi instruire, respectiv educarea şi conştientizarea publicului ca măsuri necesare pentru conservarea diversităţii biologice.

“Comunicarea înseamnă putere. Cei care îi stapânesc modul de utilizare pot schimba modul în care percep lumea şi modul în care sunt ei înşişi percepuţi de lume”
                                                                                                                                                                                             Anthoni Robbins

Se poate spune, deci, că „a comunica este sinonim cu a spune, a explica, a convinge deoarece „comunicarea este un mecanism al societăţii şi o formă fundamentală de interacţiune. Ea este considerată vehiculul interacţiunii sociale şi procedeul de negociere al acesteia. În fapt, omul ca fiinţă socială se construieşte în procesele de socializare şi de interacţiune.”
Comunicarea umană este un fenomen psiho-social complex care are la bază procese psiho-sociale complexe: pe de o parte, procesele psihice (gândirea, afectul, reprezentarea), iar, pe de altă parte, procesele sociale (coduri, semnificaţii, norme şi reguli care folosesc semne).
Noţiunea de competenţă de comu¬nicare a evoluat foarte mult, înglo¬bând astăzi domenii de cunoaştere din ce în ce mai vaste. Consiliul Eu¬ropei consideră că există şase compo¬nente în aptitudinea de comunicare: competenţa lingvistică, competenţa socio-lingvistică, competenţa dis¬cursivă, competenţa socio-culturală, competenţa strategică şi competenţa socială. Competenţa de comunicare este considerată de mulţi autori ca o capacitate globală care cuprinde ca¬pacităţi comunicative ale indivizilor dobândite de-a lungul vieţii. Acestea pot fi îmbunătăţite prin aplicarea unei metodologii speciale care ar contribui la dezvoltarea competenţei de comu¬nicare.
Şcoala are o singură finalitate - pregătirea elevului pentru activitatea ulterioară, dezvoltarea competenţelor acestuia. Astfel, elevul, studiind de-a lungul anilor, trebuie să ajungă o per¬soană capabilă de a se orienta în viaţă prin comunicarea eficientă în diferite situaţii, aptă să-şi exprime atitudi¬nea faţă de valorile etice şi estetice, pregătită să-şi achiziţioneze în mod independent cunoştinţele şi compe¬tenţele solicitate – o personalitate cu un ansamblu de cunoştinţe, atitudini şi competenţe de comunicare formate pe parcursul şcolarităţii.
Cele mai bune oportunităţi de dez¬voltare a abilităţilor de comunica¬re s-au dovedit a fi oferite de însuşi exerciţiul comunicativ. Teoretizările savante nu pot decât să explice une¬le chestiuni privind corectitudinea şi precizia exprimării, dar nu pot rezol¬va blocajele și obstacolele reale pe care le simţim cu toţii atunci, când ne aflăm într-o confruntare directă cu un interlocutor. Pentru astfel de motive apreciem că, în practica educaţională, este necesar ca elevilor să li se ofere ocaziile de a comunica constructiv. Din acest punct de vedere, şcoala a creat o adevarată mentalitate care se cere complet revizuită: a comunica nu înseamnă a multiplica actele de vorbire. Aceasta presupune că, pentru antrenarea elevilor în procesul comu¬nicativ nu trebuie să li se pretindă să vorbească mult, ci să fie găsite moda¬lităţi de intensificare a interacţiunilor elev-elev în planul schimbului infor¬maţional şi interpersonal. Comuni¬carea se manifestă astfel, nu doar ca o acumulare de cunoştinţe, ci şi ca oportunitate de coparticipare activă şi veritabilă la orice demers didactic al cărui structură astfel va spori dobân¬direa competenţelor de comunicare.
Formarea competenţelor de comu¬nicare presupune formarea următoa¬relor deprinderi de:
 ascultare activă;
 dialogare;
 însuşire şi folosire a formulelor de politeţe;
 dezvoltare a capacităţii empati¬ce;
 dezvoltare a comunicării aserti¬ve.
 respectare a normelor de comu¬nicare orală şi scrisă
 cunoaştere a limbajului non-verbal şi paraverbal
Este evident faptul că descurajarea şi frustrarea afectează puternic rela¬ţiile interumane în ziua de azi. Mulţi renunţă să mai comunice, iar cauza principală a acestui sentiment este frica inconştientă de a împărtăşi tră¬irile sufleteşti cu ceilalţi. Problemele de comunicare, în marea majoritate a relaţiilor interpersonale, îşi au origi¬nea în obiceiurile învăţate în copilă-rie, în primii ani de şcoală.  De exemplu, competenţele de comunicare ale adolescenţilor se formează în spe¬cial prin activitatea didactică şi extradidactică, de predare-învăţare a cunoştinţelor, de formare a pri¬ceperilor şi deprinderilor, de co¬municare interumană şi relaţionare în cadrul grupului şcolar. De aceea, se pune accentul pe necesitatea învăţării interactive şi a conlucrării între elevi în procesul instructiv-educativ, rolul profesorului fiind cel de observator, îndrumător, cunoscător, capabil să dirijeze pentru a îmbunătăţi statutele de¬ficitare, de a stimula şi a dezvolta competenţele de comunicare ale adolescenţilor.   Este importantă influenţa stilului de comunicare al profesorului în relaţia sa cu elevii şi al competenţelor de comunicare ale acestuia în forma¬rea competenţelor comunicative ale elevilor. Preponderentă este comunicarea verbală, comunicarea nonverbală şi paraverbală trebuie să însoţească şi să sprijine mesajul verbal, fiind totodată model de co¬municare. Este necesară formarea/dezvolta¬rea competenţelor de comunicare ale adolescenţilor pentru obţinerea performanţelor în procesul de co¬municare, de relaţionare, de înca¬drare în societate şi a dezvoltării inteligenţei emoţionale prin faci¬litarea găsirii mijloacelor de ex-primare şi etichetare corectă a emoţiilor.
În sala de curs există două tipuri de parteneri: pe de o parte, profesorul, iar pe de altă parte sunt elevii şi împreună alcătuiesc o entitate omogenă colectivă. Fiecare profesor produce mai multe tipuri de discurs care sunt proiectate pentru diferiţi parteneri (elevi, instituţie, societate, etc.), iar elevii sunt cei cu care se confruntă profesorul. Între cele două părți, profesor – elev, există un “contract de comunicare”, care are la bază principiile:
a) principiul de interacţiune care defineşte actul de comunicare ca un fenomende schimb între doi parteneri;
b) principiul de relevanţă, care necesită două lucruri - în primul rând, o altă persoană (sau destinatarul) poate presupune că vorbitorul are o intenţie, un proiect, care va da discursului actul de motivaţie, raţiunea ei de a fi – altă parte, că au un minim de date comune care constituie actul, în caz contrar, ele nu ar putea fi un schimb ("dialogul surzilor")
c) principiul care prevede că influenţarea motivaţiei faţă de subiectul vorbit care devine parte a unei acţiuni-scop (sau psihologice), şi care forţează întrebarea "cum aş putea vorbi pentru a-i face pe ceilalţi să acţioneze? ".
d) principiul de regulament care determină atât condiţiile pentru partenerii de comunicare care intră în contact şi recunoaşterea ca parteneri legitimi, precum şi condiţiile pentru a continua şi a duce schimbul de comunicare, deoarece principiul de influenţă pune partenerii într-o relaţie de luptă discursivă care, de fiecare dată, când unul dintre ei pierde teren, se pierde o parte a identităţii sale, sau chiar dispare complet. În sala de clasă, la fel ca în orice situaţie de comunicare, partenerii sunt de aşteptat să împartă acelaşi ,,contract,, precum şi unele dintre valorile şi cunoştinţe desfăşurate în cadrul acestuia.
 "Rolul " pentru fiecare partener:
 Pentru profesor, rolul este triplu:
1.Teach (literalmente), o activitate care este de a transmite cunoştinţe (acesta din urmă este concepută ca un obiect de cunoştinţe sau expertiză pe un subiect), într-o relaţie triunghiulară: profesor-elev-disciplina de referinţă, că elevul se mută de la o stare de a nu şti la o stare de cunoaştere. Cadrul didactic este parte din acest scop, ca un mediator între cunoştinţe de referinţă şi a elevului, astfel, acţionează ca un ghid.
2.A evalua activitatea de verificare a rezultatelor prin intermediul gradului de conformitate"ştiu cum să spun" elevului , organizarea şi programarea muncii (în special programele şcolare) sunt proiectate cu ideea că avem aceste două noţiuni de conformitate şi progresia. Acest lucru este realizat prin intermediul unor note şi / sau evaluări.
3. Alege o activitate care este de a face cu obstacole care pot apărea în timpul procesului de predare / învăţare, care ar proveni fie dintr-un "nu vrea", al elevului (negare, uitare, lipsa de concentrare, plictiseala etc .) sau o "nici o putere" (a incapacităţii intelectuale sau psihologice luate în considerare de către diferiţi parteneri în sistemul de învăţământ).
 Pentru elev are un dublu scop:
1.“Aflaţi mai multe” -o activitate care implică achiziţia de cunoştinţe, care servește ca referință .
2.“Demonstrați“- de a oferi dovezi ale acestei cunoaşteri, dovezi de interes față de educaţie
 Tipuri de comunicare
Comunicarea umană operează cu un ansamblu de stimuli aparţinând unor mari categorii de limbaj :
1. limbajul verbal – graiul articulat şi înţelesurile transmise cu ajutorul cuvintelor
2. limbajul paraverbal – înţelesurile dincolo de cuvinte, întregul bagaj de stimuli şi semnale transmise prin tonul, volumul şi ritmul vocii
3. limbajul trupului – totalitatea semnalelor transmise prin postură, fizionomie, mimică,gestică, privire şi distanţe
Canalul reprezintă mijlocul fizic de transmitere a mesajului, numit şi "drumul" ipotetic sau"calea" urmată de mesaj.
 În comunicare se folosesc următoarele tipuri de canale:
- Canale tehnologice: telefoane, casetofoane, computere, video, pager, radio
- Canale scrise: scrisori, rapoarte, afişiere, memo-uri, formulare, carţi, reviste, ziare;
- Canale faţă-n faţă: conversaţii, interviuri, întâlniri, prezentări, cursuri, lecturi.
Mediul comunicării este mijlocul tehnic sau fizic care transformă mesajul în semnal. Mediul în comunicare poate fi oral sau scris, în funcţie de modalitatea de comunicare pe care o folosim; când vorbim-ascultăm-observăm, comunicăm în mediul oral, când scriem-citim, folosim comunicarea în mediul scris. În cazul unei comunicări, răspunsul receptorului la mesajul transmis ne demonstrează dacă acesta a fost bine înţeles, dacă s-a făcut comunicarea corect. Reacţia respectivă se numeşte feedback şi încheie cercul comunicării, deoarece receptorul, la rândul său, codifică o informaţie şi o comunică transmiţătorului. Putem, deci, considera că în procesul comunicării, rolurile se schimbă mereu:receptorul devine transmiţător şi invers.
 COMUNICAREA PARALINGVISTICĂ
În comunicarea paralingvistică, studiile de specialitate disting patru canale principale:
1. expresia feţei
2. contactul vizual
3. limbajul corpului
4. distanţa fizică
Primul canal în comunicarea paralingvistică este expresia feţei, şi s-a demonstrat că expresiile faciale traduc fidel stările sufleteşti. Există şase emoţii de bază: fericirea (bucuria), tristeţea (supărarea), surpriza, frica (îngrijorarea), dezgustul şi furia.
  Al doilea canal în comunicarea paralingvistică, reprezentat de contactul vizual este un canal relevant pentru cunoaşterea celuilalt şi interpretarea gândurilor, afectelor şi intenţiilor, acesta reflectă în mod pregnant universul intim. Avem două ipostaze ale contactului vizual. Prima se referă la evitarea privirii în ochii celuilalt: uitarea în altă parte, care trădează lipsa de interes sau dezaprobare, dispreţ, lăsarea ochilor în jos este semn al vinovăţiei. Privirea prelungită în ochii altcuiva are tot două sensuri: primul poate fi iubire, preţuire, stima, atracţie sau privirea fixă poate exprima furie, mânie, intenţii agresive.
Al treilea canal în comunicarea paralingvistică este limbajul trupului care se referă la mişcările şi configuraţiile anumitor părţi ale corpului, precum: frecarea mâinilor, răsucirea părului, datul din picior, toate constituie semnale ale unei stări de agitaţie, indecizie. Postura corporală, luată ca întreg, reprezintă stări interioare de moment, dar vorbeşte şi despre moduri de gândire şi reacţii mai stabile.
Al patrulea canal în comunicarea paralingvistică se referă la distanţa publică. Aceasta indică distanţa pe care în orice împrejurare, oamenii încearcă să o menţină faţă de semenilor.
 COMUNICAREA VERBALA
Este reprezentată de modul în care sunt rostite cuvintele, prin folosirea caracteristicilor vocii. Cuvintele pot fi rostite sau scrise – corespunzător există :
- comunicarea verbală (convorbirile telefonice, prezentările formale sau discuţii informale,întâlniri, reclame radio etc.)
- comunicarea scrisă (emailul şi comunicarea prin Internet, comunicatele de presă, reclama prin tipărituri, rapoartele şi notele interne, memourile etc.)
Comunicarea verbală se realizează prin limbaj, care reprezintă un ritual care se petrece atunci când ne aflăm într-un anumit mediu în care un răspuns convenţional este aşteptat de la noi. Spre exemplu, cineva care merge la o nuntă va ura "casă de piatră", iar cineva care merge la o înmormântare va spune "Dumnezeu să-l odihnească", şi nu invers. Aceste ritualuri ale limbajului sunt învăţate din copilărie, deoarece ele depind de anumite obiceiuri direct raportate la o anumită cultură şi comunitate; totodată, sunt învăţate obiceiurile de limbaj corecte şi incorecte (spre exemplu, cuvintele indecente pe care copilul le foloseşte pentru prima dată sunt reprimate sever de către părinţi). Ulterior, individul învaţă să folosească cuvintele în funcţie de mediul în care se află. Este un prim pas în direcţia specializării limbajului. În timp, în funcţie de diferitele cunoştinţe asimilate, persoana poate utiliza tipuri diferite de limbaj, mai redus sau mai înalt specializate.
Limbajul oral este mai rapid şi produce o satisfacţie crescută, dar în cazul unor mesaje standard (instrucţiuni, reglementări, norme, rapoarte) este mai potrivit cel scris, atât pentru posibilitatea de difuzare mai rapidă şi mai uniformă, cât şi pentru că poate fi mai util în stabilirea responsabilităţilor în anumite situaţii. Gândirea şi limbajul se dezvoltă împreună. Aşa cum modul de a gândi al fiecărei persoane este unic, şi modul de a vorbi este unic. Această unicitate a limbajului legată de fiecare persoană în parte poate fi înglobată sub denumirea de stil verbal. De altfel, stilul este un indicator al persoanei în integralitatea sa.
Avantaje ale comunicării verbale: este mai rapidă decât cea scrisă, şi permite obţinerea unui  feedback  instantaneu, permite, de asemenea, şi corectarea instantanee a mesajului, ca şi sublinierea sau accentuarea lui prin elemente de comunicare nonverbală.
Mică enciclopedie: Cel mai lung cuvânt din limba româna este ,,pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza,, Acesta conține 44 de caractere.
,,Electroglotospectrografie,,(termen medical, 25 caracatere) este cel mai lung cuvânt cuprins în DEX `98 și înseamnă: “Metoda de stabilire a compoziției armonice a semnalelor vorbirii prin analiza impulsurilor obținute cu electroglotograful”.
Caracteristicile comunicării verbale:
- comunicarea verbală presupune un mesaj: mesajul trebuie să includă elemente de structură, elemente de actualitate, interes şi motivaţie pentru ascultător, elemente de feedback, elemente de legătură între părţile sale principale, claritate şi coerenţă internă;
- comunicarea verbală presupune oferirea unor suporturi multiple de înţelegere a acestui mesaj, de concordanţă între mesajul verbal şi cel non verbal, acesta din urmă văzut în rolul său de întărire;
- comunicarea verbală este circulară şi permisivă, permiţând reveniri asupra unor informaţii, detalieri care nu au fost prevăzute atunci, când a fost conceput mesajul;
- comunicarea verbală este puternic influenţată de situaţie şi ocazie, de caracteristicile individuale ale emiţătorului ;
- comunicarea verbală posedă şi atributele necesitaţii, aleatoriului şi nelimitării  Comunicarea verbală are în centrul demersului său limbajul: după Hybels, limbajul este definit de mai multe atribute, dintre care: claritatea, energia şi"însufleţirea".
Obiectivele comunicării verbale sunt:
- captarea atenţiei şi creşterea înţelegerii;
- folosirea etimologiilor, clasificărilor, sinonimiilor, comparaţiilor, demonstrarea utilităţii.
Limbajul scris este folosit în organizaţie în cazul mesajelor care trebuie să dureze în timp, ori de câte ori trebuie prevenită uitarea sau fixată responsabilitatea într-o manieră clară. Comunicările scrise pot constitui elemente ale unor înregistrări contabile, pot fi documente care vor fi păstrate un anumit timp în fonduri arhivistice, pot fi folosite ca probe în justiţie. Cu cât organizaţia este mai mare şi mai complexă, cu atât ponderea documentelor scrise în ansamblul comunicării creşte.
Într-o organizaţie, comunicările scrise pot fi standardizate (toate formularele care sistematizează informaţii despre diferite aspecte ale activităţii) sau ocazionale. Traseul comunicărilor scrise poate fi clar fixat (mai ales în cazul comunicărilor standardizate), existând persoane şi chiar compartimente specializate care le întocmesc, le dirijează circuitul sau care le aprobă, dar există şi comunicări scrise ocazionale, care au un traseu mai puţin riguros. Comunicările scrise cer mai mult timp pentru realizare, nu primesc un feedback instantaneu, dar pot fi analizate mai atent şi sunt mai persistente – mesajul rezistă în timp. Emiţătorul unui mesaj scris trebuie să fie sigur de cuvintele scrise în document – ca urmare precizia de limbaj este foarte importantă, căci greşelile dintr-un mesaj scris nu pot fi corectate prea uşor.
Comunicarea scrisă poate avea o dominantă intra-personală, dar şi una interpersonală. Într-o comunicare scrisă se folosesc de obicei câteva elemente, precum: folosirea frazelor cu o lungime medie (15-20 de cuvinte), a paragrafelor centrate asupra unei singure idei, a cuvintelor înţelese cu siguranţă de receptor, evitarea exprimării comune, tipică limbajului oral, a cuvintelor inutile, redundante, alegerea cuvintelor încărcate de afectivitate optimă în contextul pedagogic creat, a expresiilor afirmative, toate acestea fiind elemente utile într-o integrare eficace între suportul scris şi cel oral în cadrul comunicării didactice. Avantaje ale comunicării scrise:
1) durabilitatea în raport cu forma orală a comunicării;
2) textul poate fi văzut/citit de mai multe persoane;
3) poate fi citit la un moment potrivit şi poate fi recitit etc.
Paşii în comunicarea scrisă sunt similari celor din structurarea unui discurs: există o fază de pregătire (stabilirea obiectivelor, a rolului şi a audienţei - cei care vor citi textul – a punctelor-cheie pe care dorim să le reţină aceştia din urmă) şi o fază de redactare (ideile principale sunt dezvoltate urmărind o serie de indicatori precum: claritate, credibilitate, concizie), folosind cele trei părţi ale unei redactări: introducere, cuprins şi încheiere. Modalităţile de comunicare organizaţională (faţă în faţă, scrisă, etc.) sunt alese în funcţie de natura sarcinii, conţinutul mesajului, specificul receptorului. Oamenii au dorit întotdeauna să învingă distanţele şi să comunice unii cu alţii. S-a inventat scrisoarea, dar corespondenţa ajungea încet prin soli, curieri, poştalion, corăbii, trenşi chiar avion. Telegraful, telefonul au fost apreciate la vremea lor şi chiar şi acum, dar sunt scumpe. Mereu nemulţumiţi că timpul necesar transmiterii unui mesaj e prea lung, oamenii s-au folosit de computere. Aşa a apărut, acum 35 de ani, poşta electronică, o minune fără decare astăzi nu mai concepem comunicarea modernă. E-mail-ul e o binecuvîntare, dar şi un blestem. Odată cu scrisorile electronice ne-au intrat în computere şi paraziţii. Astfel, că poşta electronică şi-a pierdut reputaţia de odinioară, iar acum, specialişti din întreaga lume se zbat să găsească soluţii pentru a-i salva onoarea acestui mod de comunicare.
  Termenul Internet poate avea în ziua de astăzi mai multe sensuri, strâns înrudite, dar utilizate în contexte diferite, iar numele propriu Internet (cu majusculă) se referă la reţeaua mondială unică de computere interconectate prin protocolul IP (Internet Protocol). Utilizarea Internetului are implicații numeroase și la nivelul entităților economice, care acţionează în prezent în baza unor principii concurenţiale stricte. În încercarea de a fideliza clienţii, specialiştii de marketing s-au orientat spre Internet, ca mijloc modern şi eficient de abordare a acestora. Viteza mare de transmitere a informaţiilor, gradul sporit de accesibilitate sunt doar două dintre cele mai importante avantaje ale utilizării. Internetului, însă nu trebuie scăpate din vedere nici implicaţiile negative ale acestuia.
 Limbajul nonverbal, paraverbal
În literatura de specialitate sunt menţionate nu o singură definiţie a comunicării nonverbale, ci mai multe şi toate sunt acceptate, totul depinde din ce perspectivă este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice.
Comunicarea nonverbală este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte şi care pot fi decodificate, creând înţelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanţa comunicării nonverbale a fost demonstrată în 1967 de către Albert Mehrabian. În urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia că numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbală, în timp ce 38% este transmis pe cale vocală şi 55% prin limbajul corpului.
Comunicarea nonverbală opusă comunicării verbale este concepută de multă vreme ca limbaj în sens strict. În această viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunicării influenţate de discipline atât de diverse ca lingvistica, psihologia, sociologia, antropologia, asigură astăzi locul cuvenit comunicării nonverbale, bazându-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicării umane. Comunicarea umană este concepută ca o enunţare eterogenă rezultând din combinarea de elemente vocal acustice şi vizuale. Primele studii care au în titlu sintagma “comunicare nonverbală” au apărut la jumătateasecolului trecut. Jurgen Ruesch şi Weldon Kees au fost cei care au inclus termenul de“comunicare nonverbală” în titlul unei cărţi (Nonverbal Comunication: Notes on the VisualPerceprtion of Human Relations, 1956). Cei doi autori au arătat că în comunicarea umană sunt implicate şapte sisteme diferite:
• prezenţa fizică şi îmbrăcămintea
• gesturile sau mişcările voluntare
• acţiunile întâmplătoare
• urmele acţiunilor
• sunetele vocale
• cuvintele rostite
• cuvintele scrise.
De remarcat, este faptul că în concepţia celor doi autori cinci din cele şapte sisteme implicate în comunicarea umană sunt de natură nonverbală. Analiza structurii comunicării nonverbale impune luarea în considerare a codurilor, modelelor şi scopurilor specifice implicate. În comunicarea nonverbală se folosesc seturi de semne, coduri, care prin combinare dau o anumită structură. De exemplu, semnalele vizuale pot fi asociate semnalelor olfactive. De fapt, aceste semne sunt stimuli senzoriali care impresionează simţurile omului (văz, auz, pipăit, miros).Pe baza semnelor şi canalelor de transmitere s-au propus multiple clasificări ale comportamentelor nonverbale şi ale comunicării nonverbale.
În literatura de specialitate se aminteşte gruparea comunicării nonverbale în trei categorii, propusă de J.Ruesch şi W.Kess:
- limbajul semnelor incluzând gesturile
- limbajul acţiunilor incluzând mişcările corpului implicate în diferite activităţi
- limbajul obiectelor care încorporează dispunerea intenţionată sau neinţentionată a obiectelor în   spaţiu în vederea utilizării lor.             O altă clasificare o datoram lui R. P. Harrison care împarte comunicarea nonverbală în patru categorii:
- coduri de executare asociate mişcărilor corpului, expresiilor faciale, privirii, atingerii şi activităţilor vocale;
- coduri spaţio - temporale referitoare la mesajele rezultate din combinarea utilizării spaţiului şi timpului;
- coduri artefacte utilizate în mesajele primite de la obiecte;
- coduri mediatoare referitoare la efectele speciale rezultate din interpunerea între emiţător şi receptor.             Mark L. Knapp considera că domeniul comunicării nonverbale include următoarele fapte:
- cum privim
- cum auzim (tonul vocii)
- cum mirosim
- cum ne mişcăm - individual sau în conjuncţie cu alţii (gesturile, postura, privirea, expresiile faciale, atingerile corporale şi proxemitatea)
- cum afectează mediul înconjurător interacţiunile umane şi cum afectează acestea, la rândul lor, mediul înconjurător (dispunerea spaţială a mobilei, temperatura, prezenţa altor oameni, zgomotele ş.a.m.d).
Pentru descifrarea regulii legate de descifrarea comportamentului non-verbal şi paraverbal al unei persoane, trebuie să considerăm situaţia respectivă de comunicare per ansamblu. Un om îşi poate ţine mâinile încrucişate la piept, nu doar ca să se apere instinctiv în faţa interlocutoruluici şi pentru a se apăra de frig. În plus, mâna dusă la ochi poate însemna şi că te mănâncă ochiul, nu doar că eşti pe cale să spui o minciună gogonată. Nu trebuie să consideri că limbajul trupului nu poate fi controlat. El poate fi controlat, modificat şi apoi poate chiar să modifice şi starea de spirit şi încet-încet personalitatea persoanei respective.
• Postura - spatele drept şi capul sus, precum şi poziţia trasă în spate a umerilor va sugera interlocutorului încredere în sine şi hotărâre.
• Poziţia corpului aplecată în faţă cu măsură poate face minuni la un interviu de job, la un curs sau la o şedinţă, sugerându-i interlocutorului că eşti interesat de ceea ce are acesta de spus.
• Poziţia corpului lasătă pe spate, sprijinită de spătarul scaunului poate sugera, din contra, dezinteres, atitudine refractară faţă de ceea ce are de spus interlocutorul.
• Poziţia corpului cu bazinul puţin împins înainte şi cu mâinile în buzunar, eventual cu degetele mari în exteriorul pantalonilor va însemna încredere în sine.
• Poziţia ridicată cu mâinile pe masă şi cu corpul aplecat înainte va însemna o atitudine de autoritate, dorinţa de a se impune. Poziţia lasată pe spate cu mâinile împreunate la ceafă sugerează o atitudine de superioritate.
• Poziţia mâinilor - mâinile ascunse în buzunare sau oricum altundeva decât la vedere poate sugera interlocutorului că ai ceva de ascuns. Mâinile apropiate cu degetele mari unul sprijinit de celălalt pot sugera încredere în sine, sau în anumite contexte chiar aroganţă. Mâna dusă la faţă, sprijinind bărbia sau falca este un semn de plictiseală sau de neascultare a interlocutorului. Mâinile încrucişate la piept sugerează o atitudine închisă, neîncrezătoare sau o persoană care se apără. Mâinile sprijinite una pe alta, eventual jucându-se necontrolat sugerează o stare de nervozitate.
 Gesturi
• Gestul reflex de a scoate ochelarii de pe nas şi de a lua unul dintre braţele ochelarilor şi a-l duce în dreptul gurii sugerează interes şi chiar dorinţa de a spune ceva.
• Gestul de a duce o mână sau un deget la ceafă poate însemna că cel care face gestul a fost pus într-o încurcătură.
• Mâna dusă în dreptul feţei sau al ochilor poate însemna că cel care face gestul încearcă să ascundă ceva. Comunicarea nonverbală repetă sau reactualizează înţelesul comunicării verbale sau unele elemente ale comunicării nonverbale pot substitui aspecte ale comunicării verbale.
 Aprobare: legănare şi venire spre tine; mişcarea capului; zâmbetul; fumul suflat în sus;depărtarea picioarelor a braţelor.
 Ostilitate: privirea ceasului; încruntarea; frecarea cefei; culesul scamelor; fumul de ţigară, suflat în jos; spionatul peste ochelari; depărtarea de celălalt.
 Dominarea: strângerea mâinii de încheietură; încălecarea scaunului; sprijin în mâini pe masă; degetul la vestă.
 Evaluare, reflectare, decizie: corpul dat pe spate; mâna la baza nasului; mângâierea bărbiei; introducerea unui obiect în gură; sprijinirea capului în mâini; un deget pe obraz, altul sub bărbie şi celelalte îndoite.
 Plictiseala: palma la bărbie; bătaie în masă; tropăit.
 Superioritate: lăsare pe spate în scaun, mâinile după ceafă.
 Încrederea în sine: mâinile adunate cu degete sprijinite.
 Exasperare - palma pusă pe ceafa.        Apărare: încrucişarea braţelor şi picioarelor.
 Încredere: mâinile la spate; mâinile în buzunare.
 Nemulţumire, frustrare: pumnul strâns; trece mâna prin par; respiraţie scurtă.
 Nervozitate: agitare pe scaun; zornăit de bani în buzunar
Cum să ne îmbunătăţim comunicarea nonverbală? Pentru a te afirma sunt importante a fi respectate câteva reguli :
• să fii conştient de impactul elementelor nonverbale asupra sensului mesajului.
• să îţi cunoşti bine propriul comportament nonverbal şi să îl modifici, dacă e nevoie.
• să observi cum interpretezi de obicei mesajul celorlalţi.
• când se vorbeşte, să avem o atitudine de ascultare. să zâmbeşti: când vrei să începi un dialog; când mulţumeşti; când primeşti sau faci un compliment.
• să nu zâmbeşti, când eşti criticat sau când interlocutorul e furios.
 Comunicarea paraverbală -  Este reprezentată de modul în care sunt rostite cuvintele, prin folosirea caracteristicilor vocii.
 Abordarea comunicării paraverbale în situaţii concrete:
• Îndreaptă-ţi corpul spre partenerul de discuţie pentru a confirma interesul pe care îl acorzi, fie că stai jos sau în picioare.
• Întăreşte-ţi cuvintele prin gesturi ale mâinilor, fără a exagera cu mişcările. Ţine mâinile cu palmele în sus, poziţia deschisă exprimă sinceritatea şi deschiderea. In schimb, gesturile de autoritate, forță şi dominare se fac cu palmele orientate în jos.
• Controlează-ţi gesturile şi ticurile nervoase. Nu te juca cu pixul, nu bate darabana pe marginea mesei, nu îţi trece mâna prin păr, nu-ţi pune mâinile la gură (decât când caşti) sau pe faţă etc.
• Nu ţine braţele şi/sau picioarele încrucişate. Interlocutorul poate interpreta această atitudine ca pe o dezaprobare, nesiguranţă, respingere, defensivă, nervozitate sau încordare. Îmbracă-te potrivit cu imaginea pe care doreşti să o impui despre tine, dar simte-te bine în hainele tale.
• Înregistrează-ţi vocea în timp ce citeşti cu voce tare sau vorbeşti cu cineva şi ascultă apoi caseta. Daca nu eşti mulțumit de ceea ce auzi - cuvinte sacadate, bâlbâieli, pauze mari, sunete ascuţite etc, fă exerciţii de dicţie şi respiraţie ca să îţi îmbunătăţesti tonul şi intonaţia vocii.
• Controlează-ţi tonul vocii în timpul discuţiilor, mai ales, când sunt în contradictoriu. Când simţi că te enervezi, respiră adânc şi coboară încet vocea. Unui ton ridicat i se răspunde cu unul şi mai ridicat, ceea ce determină şi alimentează conflictul. Dacă însă vorbeşti cu voce joasă, interlocutorul va fi obligat să îţi răspundă în acelaşi mod. Tonul folosit este o armă a vorbitorului. Întreruperea momentelor de vorbire pe un ton entuziast cu momente în care este folosit un ton calm atrage atenţia asupra acestora din urmă.
• Momentele de tăcere captează atenţia într-un mod specific. O pauză bine calculată are rolul de a trezi în rândul publicului o uşoară nelinişte, întrucât pentru moment sedă senzaţia de pierdere a controlului.
• Gura poate şi ea să arate dispoziţia în care te afli. Un zâmbet fals este unul dintre cele mai semnificative exemple. Un zâmbet uşor strâmb sau o grimasă de entuziasm poate indica nesinceritate.
• Picior peste picior, cu o gleznă odihnindu-se pe genunchiul celuilalt picior - gest ce denotă o fire competitivă şi o atitudine inflexibilă, încăpăţânată. Glezna este adesea prinsă cu mâinile; Poziţia aşezat pe scaun, cu faţa către spătarul folosit ca o "pavăză" împotriva celorlalţi - o personalitate dominatoare, dar şi dorinţa de a se proteja de atacuri nedorite;
• Palma îndreptată în sus este un gest neameninţător, de onestitate, adevăr, sinceritate. Privitorul nu va simţi presiune şi nu se va simţi ameninţat; palma îndreptată în jos transmite autoritate. Acest gest poate fi făcut atunci când se doreşte să se încarce cu autoritate limbajul verbal;
 Limbajul tehnologic
Relaţia noastră cu spaţiul fizic începe să se schimbe în epoca internetului şi a virtualului, iar revoluţia telecomunicaţiilor aduce spre apogeu desfăşurarea comunicării la distanţă prin organizarea în reţele virtuale unde munca tradiţională se transformă în muncă la distanţă, hipermarketul în cybermarket, învăţământul tradiţional în învăţământ la distanţă. Oamenii de ştiinţă au sugerat că schimbările în comunicare pot avea adesea consecinţe profunde istorice, să provoace schimbări ale valorilor, precum şi ale structurilor economice şi de putere prin modificarea modului în care le organizam şi într-adevăr, poate transforma chiar şi modul în care gândim.Unii speculează că ridicarea şi căderea imperiilor, ca urmare a acestor inovaţii. Dacă ne uităm la invenţia lui Gutenberg acum mai mult de cinci secole eliminate din vremurile noastre, putem vedea că tiparul a relizat modificări care au fost de o importanţă istorică enormă, nu numai pentru civilizaţia occidentală, ci pentru întreaga lume. Acesta a crescut foarte mult volumul de materiale tipărite, a fost un catalizator al reformelor, al descoperirilor ştiinţifice. Acestă descoperire a modificat relaţia actuală cu istoria şi pe baza experienţelor din trecut încercăm să fim pregătiţi pentru provocări.
Cele mai recente evoluţii sunt cele ale comunicării digitale şi ia în considerare câteva dintre numeroasele realizări ale secolului al XlX-lea. Apariţia motoarelor cu aburi, a fotografiei, şi a telegrafului electric în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fonografului (care a făcut posibilă, pentru prima dată, captarea sunetului), a telefonului, a luminii electrice şi răspândirea reţelelor electrice, a imaginilor în mişcare, a pus bazele pentru o mare parte din descoperirile tehnologice din viaţa secolului XX. Aceste inovaţii în comunicare au fost parte integrantă a Revoluţiei Industriale şi au ajutat la tranziţia de la tradiţional la gândirea modernă. Luate împreună, aceste evoluţii s-au ridicat la una dintre cele mai mari experienţe umane.
Ştiinţele comunicării au în vedere posibilităţile de aplicare a tehnologiilor informaţionale şi consecinţele sociale ce decurg din aceste revoluţii informaţionale. Electronica şi telecomunicaţiile sunt strâns legate între ele şi redenumite cu termenul de telematică. Mijloacele se dezvoltă foarte repede. Tehnologia informaţională devine un domeniu major de investiţii care creează oportunităţi pentru deciziile capitale referitoare la obiective. Volumul informaţional în creştere este difuzat prin diverse canale. Societatea informaţională devine o societate unde economia se dezvoltă datorită proceselor tehnologiei informaţionale. Literatura de specialitate menţionează cinci perspective asupra societăţii informaţionale, referitoare la:
a) structura economică,
b) consumul de informaţie,
c)infrastructura tehnologică,
d) demersurile critice,
e) demersurile multimdimensionale.
În România se vorbeşte tot mai mult de e-learning. Termenul defineşte un sistem de educaţie virtuală, de formare la distanţă. Activităţile de predare – învăţare sunt planificate şi conţinutul lecţiilor este transmis prin Internet, prin intermediul unor platforme de învăţare special concepute pentru a permite accesul cursanţilor la lecţii şi la chestionarele de evaluare online. Principalul avantaj al învăţării asistate de calculator îl reprezintă accesul unui public numeros la educaţie, indiferent de vârstă, naţionalitate, ora şi locul de conectare la sistem.
Folosirea noilor tehnologii de comunicare în învăţământ presupune articularea a treiaspecte complementare: tehnologie, metodologie şi pedagogie. Accesul imediat şi nelimitat la informaţii este un avantaj evident al noilor tehnologii şi în special al Internetului, care permite profesorilor din toate colţurile lumii să stabilească mai uşor contacte în vederea schimbului de idei şi informaţii cu caracter pedagogic şi cultural, pentru a coopera şi derula proiecte educative. Corespondenţa electronică, video conferinţele, grupurile de discuţii, blogul sunt doar câteva dintre mijloacele de comunicare oferite deInternet care permit profesorilor să iasă din cadrul tradiţional al sălii de clasă pentru a se deschide spre lume. Deşi virtuală, această fereastră spre lume permite profesorilor şi elevilor să se conecteze la valorile culturii universale. O mai bună înţelegere a diversităţilor culturale contribuie la educaţia în spiritul toleranţei, aprecierii şi respectului reciproc, valori importante pentru construirea unui dialog intercultural.
Atracţia exercitată de noile tehnologii asupra tinerilor poate fi exploatată pentru a-i motiva să înveţe mai mult şi mai eficient. Comunicarea simultană cu interlocutori reali îi stimulează pe tineri să lege prietenii şi să întreţină o corespondenţă, activităţi pozitive ce pot contribui, cu adevărat, la maturizarea lor dacă sunt supravegheaţi îndeaproape de profesor, căci este bine ştiut că a scrie mai mult nu presupune neapărat şi o ameliorare a calităţii limbii folosite. Pentru o utilizare eficientă a noilor tehnologii în activitatea didactică, este important să se ţină cont de limitele echipamentului informatic şi recomandat ca, măcar la început, tinerii să fie ghidaţi de către profesori în activităţile de redactare şi de căutare a informaţiei pe Internet, pentru ca acestea să contribuie într-adevăr la dezvoltarea unei gândiri personale şi  critice, precum şi a unor abilităţi de management al informaţiei şi învăţării. Echipamentul informatic, pe lângă aspectul ludic atât de apreciat de elevi, permite crearea, simularea, consultarea şi evaluarea cunoştinţelor. Profesorii care ştiu să folosească eficient noile tehnologii apreciază reducerea timpului necesar pregătirii lecţiilor şi posibilitatea centrării pe nevoile elevului. Elevul poate învăţa în ritmul său şi reveni cu uşurinţă asupra noţiunilor care nu au fost corect asimilate.
 Comunicarea informativă vs. Comunicarea formativă
Procesul de învăţământ poate fi definit ca activitatea fundamentală ce are loc în cadrul sistemului de învăţământ, organizată şi planificată sub îndrumarea şi conducere a unor persoane specializate, prin care se realizează obiectivele educaţionale, privind formarea personalităţii. O caracteristică a procesului didactic o reprezintă cele trei funcţii ale sale:
1.funcţia de informare prin intermediul căreia procesul didactic urmăreşte înzestrarea educabilului cu un anumit bagaj informaţional prin transmiterea elementelor de conţinut al învăţământului;
2.funcţia de formare ce vizează dezvoltarea capacităţilor de care dispune educabilul;
3.funcţia de educare şi presupune formarea şi reconceperea permanent de către individ a unor atitudini sănătoase din punct de vedere social, atitudini care să-i permită o relaţionare optimă cu semenii.             Se poate observa uşor că formarea atitudinilor cerute de societate nu este posibilă fără ajutorul unui conţinut informational şi decât prin intermediul abordării acestuia pe baza capacităţilor de care dispune educabilul, exercitate în funcţie de nivelul de dezvoltare atins de acestea la un moment dat. Cu alte cuvinte, un educabil îşi interiorizează anumite conţinuturi educaţionale restructurându-le pe baza capacităţilor de care dispune şi formându-şi, astfel, o anumită concepţie şi atitudine faţă de lume şi viaţă.       Pornind de la aceste trei funcţii, procesului didactic i se pot determina două caractere: unul informativ – formativ şi cel de al doilea formativ – educativ.     Caracterul informativ – formativ presupune dezvoltarea capacităţilor individului pe baza interiorizării unui bagaj de cunoştinţe. În cadrul acestui caracter, de-a lungul timpului, accentul a căzut, mai întâi, pe latura informativă – atunci când scopul educaţiei vizează producerea de către educabil a informaţiilor receptate într-o manieră cât mai exactă atât ca volum, cât şi ca formă– şi mai apoi pe latura formativă – atunci când scopul educaţiei a avut în vedere, mai cu seamă, dezvoltarea capacităților de care este capabil individul prin intermediul conţinuturilor educative.
Caracterul formativ – educativ presupune construirea de către educabil a unor atitudini pe baza capacităţilor dezvoltate prin intermediul restructurării cunoştinţelor interiorizate. Pedagogia contemporană impune procesului educativ dominanţa acestui ultim caracter, răsturnând piramida cerinţelor, formulate de pedagogia tradiţională.
Pornind de la premise precum „educaţia influenţează dezvoltarea  personalităţii  în întregimea dimensiunilor sale” sau/şi „conţinuturile de învăţământ au o pronunţată valoare formativ-educativă”, didactica contemporană propune atitudini educative de genul celor de mai jos (această caracteristică formativ-educativă nu se manifestă de la sine, ea trebuie pusă în valoare de cadrul didactic):
• accesibilizarea cunoştinţelor transmise faţă de potenţialul comprehensiv al educabilului, prin raportarea lor la potenţialul chronologic şi individual al acestuia;
• realizarea unui discurs didactic esenţializat, golit de elementele nerelevante;
•vizarea cu preponderenţă a unor obiective formativ – educative(ceea ce nu înseamnă omiterea celor informative);
•implicarea activă a educabilului în actul didactic; cadrul didactic să ofere o prezenţă umană exemplară prin intensificarea relaţiilor de comunicare cu educabilii; restructurarea permanentă a procesului de învăţământ în funcţie de situatia educaţională concretă;
•considerarea educabilului concret ca obiect al actului educative şi nu a celui mediu, determinat statistic;
•predarea – învăţarea – evaluarea, ca activităţi de natură logică– psihologică– pedagogică sunt considerate activităţi comune atât cadrului didactic, cât şi elevului, deopotrivă;
•egalizarea şanselor la instruire, prin diversificarea învăţării şi oferirea posibilităţii fiecărui educabil de a învăţa în ritmul propriu, deci, considerarea curbei în formă de “J”şi nu a celei înformă de clopot exprimată de Gaus. În acest sens, este bine de ştiut că elevul învaţă mai bine dacă este angajat cu toată persoana sa într-o acţiune. El reţine: 10% din ceea ce citeşte; 20% din ceea ce aude; 30%din ceea ce vede; 50 – 65% din ceea ce vede şi aude în acelaşi timp; 80% din ceea ce spune; 90% din ceea ce spune făcând un lucru la care reflectă şi îl priveşte.
Procesul de comunicare este vital pentru învăţarea eficientă într-un mediu şcolar.
Activitatea didactică la clasă care produce rezultate pozitive recunoaşte necesitatea utilizăriide indicii non-verbale, implicarea elevilor şi comunicarea efectivă cu întreaga clasă.
Ce face un profesor bun? Acest lucru depinde de obiectul şi de nivelul elevilor. Cu toate acestea, unele cadre didactice pot face chiar şi materialul cel mai plictisitor să pară interesant (şi alternativ, unele cadrele didactice pot face materiale interesante să pară plictisitoare). Un lucru edificator este personalitatea și carisma, dar o parte din eficienţa unui profesor se datorează nivelului de cunoştinţe al acestuia şi de aplicare a unor practici bunede predare. Aceste practici de predare variază de la stabilirea obiectivelor pentru clasa, până la a face prezentari eficiente şi a asculta întrebările elevilor.
Pentru comunicarea didactică procesul de motivare provine de la stimulare, care, la rândul său, este urmat de o reacţie emoţională care duce la un răspuns comportamental specific. În sala de clasă, în cazul în care comportamentul unui elev este apreciat şi considerat ca pozitiv, acesta este recompensat şi stimulat pentru repetarea comportamentul dorit. În schimb, în cazul în care comportamentul unui elev este considerat ca indezirabil primeşte un răspuns cu o nuanţă negativă, rezultând de motivare. În general, indivizii sunt motivaţi printr-o varietate largă de nevoi. Unii oameni sunt extrem de motivaţi de bani, altii de putere, şi alţii de laudă. Din moment ce profesorii nu sunt, de obicei, în poziţia de a oferi elevilor bani sau putere, accentul va fi aici pe laudă. De asemenea, trebuie remarcat faptul că unii oameni se pot auto-motiva, deoarece le place provocarea şi doresc să o efectueze. Profesorii pot încuraja şi promova această trăsătură de dorit cu caracter personal. În general, elevii vor arăta auto-motivare în cazul în care:
(1) ştiu ce se aşteaptă de la ei,
(2) cred că efortul merită, şi
(3) simt că vor beneficia prin performanţa efectivă.
Unii profesori consideră că motivarea nu este una din responsabilitatile lor la locul de muncă. Cu toate acestea, indiferent dacă le place sau nu, elevii se asteapta să obţină un feedback de la instructorii lor. Profesorii trebuie să fie foarte conştienţi de impactul pe care comentariile lor verbale şi limbajul corpului nonverbal le pot avea la nivelul motivaţiei elevilor lor. Exemple de apreciere: "Eu apreciez asta." ,"Imi place cum ai spus asta." , "Vă mulţumesc foarte mult pentru asta." . Elevii vor da de multe ori răspunsuri incorecte, însă este la latitudinea cadrelor didactice să răspundă fără a descuraja elevul, să fie dispuşi să îşi asume riscuri şi să încerce să rezolve problema. Profesorul poate comunica faptul că elevul nu este singur, şi apreciază încercarea acestuia de ar aspunde. Dacă profesorul ascultă elevul cu atenţie, aceştia îi simt susţinerea: Va trebui să utilizăm aprecierea, de forma "Eu am încredere în tine", să folosim contactul vizual sincer care va arăta cu adevărat nivelul de ascultare. Pur şi simplu să dăm elevilor timp astfel încât să putem asculta sau comunica cu ei despre o situatie.Să căutăm lucruri pozitive de spus despre unii elevi pentru a-I stimula să lucreze chiar şi atunci când întâmpină probleme sau fac greşeli în activitate. E bine să oferim laude întregii clase pentru a încuraja şi pentru construirea echipei la nivelul clasei.

În loc de concluzii......
Codul vieţii realizat de Georges Grinda......
1. Copilul este o persoană în devenire. EU ÎL RESPECT.
2. Copilul este curios. EU DISCUT CU EL.
3. Copilul se minunează. EU ÎL CONDUC SĂ CAUTE FRUMOSUL.
4. Copilul vrea să-şi afirme personalitatea. EU ÎL AJUT.
5. Copilul caută un model. EU ÎI OFER UN EXEMPLU.
6. Copilul îşi descoperă corpul său. EU ÎI ARĂT CĂ SĂNĂTATEA ESTE O FORŢĂ.
7. Copilul se îndoieşte de el. EU APRECIEZ CEEA CE FACE .
8. Copilul vrea să fie independent. EU ÎL ÎNVĂŢ SĂ FIE RESPONSABIL.
9. Copilul nu se cunoaşte decât pe sine. EU ÎL ÎNVĂŢ ŞI ALTELE.
10. Copilul are nevoie de un ideal. EU ÎL AJUT SĂ DEA UN SENS VIEŢII SALE

Bibliografie

1. Anghel, Petre,         2003,       Stiluri şi metode de comunicare, Ed. Aramis, Bucureşti;
2. André de Peretti,     2001,       Tehnici de comunicare, Ed. Polirom, Iaşi;
3. Abric,Jean–Claude, 2002,       Psihologia comunicării, Ed. Polirom, Iaşi;
4. Brule, A.,                 2000,       Cum dialogăm şi cum convingem?, Ed. Polirom, Iaşi;
5. Cameron, Milton,    2006,       Arta de a-l asculta pe celălalt. Secretele unei comunicări  
                                                    reușite,  Ed. Polirom, Iași;
6. Herseni, Traian,       1999,       Sociologia limbii,  Ed. Științifică, București;                                                                                                                       7. Pânișoară, O.I.,       2006,      Comunicarea eficientă , Editura Polirom, Iasi;

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0312MT33scAYDJaxsjzHGGKWd7CYiaQW64AX3k4XNivRG63622Q8CPxFQrUcJrnTh9l

#ErasmusDays
#AmbasadorErasmus

https://www.erasmusdays.eu/event/dissemination-of-short-scale-partnernship-erasmus/?fbclid=IwAR0XkmVrxYsnIEF3lCDiLHPqHxOCAuPGgt4NqWOb2Ss9-xNpOFgzp-WR4LI

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02HcFSQKYEwkrzTLsZnM4QRnBgASXVRiwomQj8m9a2QHHQkkxTQLDTjqMcxSXFXvY7l

https://x.com/CButaciu/status/1535414803891638273?s=20

#AmbasadaErasmus

Conferința Națională a Ambasadorilor Erasmus+.

#Ambasador_Erasmus

#Transformăm_România_prin_învățare
întâlnirea anuală a Rețelei de Ambasadori Erasmus+ România 🇪🇺
Constanța, 20-22 august 2023

">http://

">http://

">http://

" />

">http://

https://www.facebook.com/media/set/?vanity=100090133197157&set=a.236853272662444&__cft__[0]=AZWl86Zq0fL5TMuJ1pZVjvNCu7CkkexP1tHrTq_-AezC91NOf3vVN0bhl-RzUkiiK9itwni7LM7M_swGA3jCELFtBHkxlepNWzz6BQtsYZPFtg3wZhN5j_xw7zjvWNdUSm_qQpivHNPtqFLy20AXxula8APvz01yZk37zMocv5aCBH2thM5EcFvQCU5MLffdtW3Pr5uJL6FuWQsOFj5Na483&__tn__=-UC%2CP-y-R

">http://

">http://

Sub motto-ul " Conectează-ți scoala  la Europa" în perioada 20-22 august 2023 la Constanța  a avut loc întâlnirea Ambasadorilor Erasmus, intalnire la care am descoperit oameni minunați și exemple de bune practici extraordinare. O onoare să fac  parte din această comunitate.
#AmbasadaErasmus

">http://

">http://

💕🍀 Întâlnirea ambasadorilor eTwinning

CONFERINTA NATIONALA A AMBASADORILOR ETWINNING ROMANIA

22 - 24 august 2023 💕🍀
#eTwinningRomânia
#eTwinningambssador

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02QRzyGeYPG2iUHJQR7syrz38uNs5ZGqJcbXBZp7VqLoZgf23nm9YvXXaWMkuXdz8Pl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0qCswjc8R6KPLHQuoiMjtrSrZFkBr1Nh4F5uDwRHThjoK8nDXNpUy2gdVWHkznh4yl

">http://

">http://

">http://

">http://

">http://

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/10224656134735520?ref=embed_post

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0rmrKcRpgRRx1WdMUmEUc63d71q2nRxzg5ewQou4XqTCYuKnC68hMuRJBSASo3HBJl

">http://

#iiu
#AmbasadorErasmus #etwinningambassador
Dissemination of Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova Arad, Romania and Kaynartaş Ortaokulu,  İkizce/ORDU, Turkey
Erasmus+  PROJECT NO. 2022-1-TR01-KA122-SCH-000076304,  Çevreci Genç Liderler ve Savunucular Yetiştirmek Title: "Educating Environmental Young Leaders and Advocates", 8th - 12 May 2021

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0yzdFgG9W3h5BvzrWRBtfemas47YwLWrrYVk7CF72FCPy2SDUXusZAvX1mYY25r1Hl

https://www.instagram.com/p/CtHe_B9oa9H/?utm_source=ig_web_copy_link&igshid=MzRlODBiNWFlZA==

https://www.instagram.com/p/CtHe3ASI-Q_/?utm_source=ig_web_copy_link&igshid=MzRlODBiNWFlZA==

Erasmus Plus Erasmus+ Programme, #AmbasadorErasmus

The Erasmus Plus Project "Accreditation" between Istituto Comprensivo di Castell’Arquato, Piacenza, Italy and Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova, Arad, Romania, PROJECT REFERENCE NO 2021-1-IT02-KA120-SCH-000045960, 15th - 19th May has started with a Welcoming Lunch

14th May

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02aUMoAFugEboC6vf3GHyxcGCopvyYJdwR837CS6BHqQrq3ML7zbPSVasTvFrcRCSjl

https://www.instagram.com/p/CsOw8ijIDeP/?utm_source=ig_web_copy_link&igshid=MzRlODBiNWFlZA==

#AmbasadorErasmus
The Erasmus Plus Project "Accreditation" between
Istituto Comprensivo di Castell’Arquato, Piacenza, Italy and
Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova Liceul ,,Atanasie Marienescu" Arad, Romania,
PROJECT REFERENCE NO 2022-1-IT02-KA121-SCH-0000 6 7987, 15th - 19th May, on SEN topic,
First Day Mobility, 15th Day
Official Welcoming by the Principal and Deputy Principal
Presentations of Countries, Towns, Educational Systems, Mobility Strategies
Presentations of Istituto Comprensivo di Castell’Arquato, Piacenza, Italy and Liceul Atanasie Marienescu, Lipova, Romania
Visiting the Town and The “Maria Radna” Monastery

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02GVQPgV7HpjRCaBEsfcXY6xuugcRmmBxpLBetastFPC3cZeUX88bLtr8944PFBiX5l

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0FRbJUzq1oH85GR41mHoCs1vYCsfaRsr1ZTUjyJ1JLkqfhPcV3XVBP8Qe31KLbEGTl

#AmbasadorErasmus

The Erasmus Plus Project "Accreditation" between
Istituto Comprensivo di Castell’Arquato, Piacenza, Italy and
Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova Arad, Romania,
PROJECT REFERENCE NO 2022-1-IT02-KA121-SCH-0000 6 7987, 15th - 19th May, on SEN topic,
Second Day Mobility, 16th May
Job Shadow - Class 6 A, Intensive English, Subject English, Teacher Carmen Iercosan
Job Shadow - Class 8 B, Subject History, Teacher Alina Blaguescu
Job Shadow - Class 11 A, Intensive Informatics, Subject ICT, Teachers Dorina Rechestean and Ronela Crihan
Job Shadow - Class 9 B, Subject Visual Education, Teacher Marius Iercosan
Visit To The NGO “AMC Bethleem”, foster home, Lipova Resort and Mineral Springs

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid035WpPH9VvmKvZAgmAfHH5Ao9SAcxTrzTJkx3JuS1A4Pgz6rYZhHL6UzCRdSjnFoWKl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid07KzKrm7DedwaaUGC5BQFXL99vUNwv4ZsytdfX7Ngk8tLDFCtC9FyFqDBVVXgegECl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid031cXvfz3oLzBp7H1rAPreMcVHxK9mmdkdGGoHdNPU7QrZcPze2YR8EYVbYw1tVQiUl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02D5WsUVAmTaoaQZSr5wzBr1gJkQqff4wPPi33tZ52kHE2zuZdh6E1zKw8jHYDEAkVl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02D5WsUVAmTaoaQZSr5wzBr1gJkQqff4wPPi33tZ52kHE2zuZdh6E1zKw8jHYDEAkVl

https://www.instagram.com/p/CsUFHluraqQ/?utm_source=ig_web_copy_link&igshid=MzRlODBiNWFlZA==

#AmbasadorErasmus
The Erasmus Plus Project "Accreditation" between Istituto Comprensivo di Castell’Arquato, Piacenza, Italy and
Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova Arad, Romania, PROJECT REFERENCE NO 2022-1-IT02-KA121-SCH-0000 6 7987, 15th - 19th May, on SEN topic,
Third Day Mobility, 17th May
Job Shadow - Class 5 B, Subject The Romanian Language, Teacher Daniela Trut
Job Shadow - Class 6 A, Intensive English, Subject Geography, Teacher Cristina Ususan
Job Shadow - Class 8 B, Intensive English, Subject Musical Education ,Teacher Maria Rasca
Job Shadow - Class 5 S, Intensive Physical Education, Subject Physical Education, Teacher Claudia Maier
Official Welcoming by the Mayor of Lipova
Visit To The “Sever Bocu” Museum, Teachers Silvia Hoza and Cristina Deleanu

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02Ubqycz86TQTyX7Q5xfDXck6GEFktdCewuPADcRsofGFULnzrQqZygS4bkVn3q3yAl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0pkirgbbC4q8HM8kVzBYGTt7G8LT8eeNxy7xmjTGBpGMnz1ZMVtJCJuCJpEKc5zpcl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0hjv1jfChtfLAqxEEydp76A2wdisCWDMadzJX2LoYBRMFGc5AqDcb5vg4XSDkZ5BLl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02wzrPRoWvEVahpi5TQZQ1gRYzbD5DBntdyYVAG7ZRSV5aGzFbQ9yheTMTjQMeB9h9l\

#AmbasadorErasmus

The Erasmus Plus Project "Accreditation" between Istituto Comprensivo di Castell’Arquato, Piacenza, Italy and
Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova Arad, Romania, PROJECT REFERENCE NO 2022-1-IT02-KA121-SCH-0000 6 7987, 15th - 19th May, on SEN topic,
Fourth Day Mobility, 18th May
Visit and Presentation at CJRAE Arad County - ARAD COUNTY CENTER FOR EDUCATIONAL RESOURCES AND ASSISTANCE, Presentation by MR Ovidiu Toderici
Visit to the Centre of Special Inclusive Education School, Arad
National Symposium with International Participation, “Education for the Future”, General School Inspectorate Arad
Guided Cultural Trip To Arad City, School Counsellor Bogdan Simion, Free time - visit to the Mall

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0uHGDWaLJ2aH8LZRjqwJqSV43QP78N5TV61srbvmf5gGiVimb4jhJ8udrGLW4uYXgl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0382qHq491MWc4WN1nYGdzX5AMbgXK78gUQpt3C1zPXcVva3XMXJxrbBEv6xSMgkoAl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0345PAZFSWrHRLZZi7Fsaj7xtz3KbTBBaYyoZiXLkCZ5K88wqpiZJM3czcwmKFS6c6l

#AmbasadorErasmus

The Erasmus Plus Project "Accreditation" between Istituto Comprensivo di Castell’Arquato, Piacenza, Italy and
Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova Arad, Romania, PROJECT REFERENCE NO 2022-1-IT02-KA121-SCH-0000 6 7987, 15th - 19th May, on SEN topic,
Fifth Day Mobility, 19th May
Job Shadow - Class 3 B, Subject VISUAL ARTS AND PRACTICAL SKILLS, Primary education Teacher, Alina Ardelean
Coffee And Snack Break
Job Shadow - Class 2 D, Subject  PERSONAL DEVELOPMENT,
Primary education Teacher, Adina Ardelean
Feedback
Awarding Certificates And Farewell
Farewell Lunch

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0o6qR9RHy7rUxyutMFS6fYetW8BEbNcnSU79EcyFbaydgQAmAoKhntjAckq1viDv9l

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02p136f5A5T2oSmBsUu1dvV2sAnmBrAG7KYsLjWCuE7rMcLhq2tN8intANmDe45ps4l

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02p136f5A5T2oSmBsUu1dvV2sAnmBrAG7KYsLjWCuE7rMcLhq2tN8intANmDe45ps4l

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0DgTyBW9DL11ygPL7qWdZur5CfknyzC1zJS5BQiENvEZewrwaCFQHBkH3YDxGtGbul

https://www.facebook.com/proiecte.arad/posts/pfbid02we6thJ7jqsfAWRKwFGt1sivCoPyutxFcSeTbAL3yuWCu3qiEHd18SgXVzZBzN31fl

https://www.facebook.com/proiecte.arad/posts/pfbid036j9hYc7BzZr5b3wtTQBkmRiym7mYsdx4LAVViaf5pcBmDkvhPQdmZ7fWzrcXxb6zl

https://www.instagram.com/p/CscC_WtrZlO/?utm_source=ig_web_copy_link&igshid=MzRlODBiNWFlZA==

Erasmus Plus Erasmus+ Programme,  PROJECT NO. 2022-1-TR01-KA122-SCH-000076304,  Çevreci Genç Liderler ve Savunucular Yetiştirmek Title: "Educating Environmental Young Leaders and Advocates" 8 -12 mai

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0SVXMPTV4gMgdwQupLsGmxG6UYVyMDnunUckarCNsRyuexGqq171Qu2njCgLHhxkAl

Sunday 7th May Welcoming at Timisoara Airport

After 5 years of fruitful collbaoration on eTwinning, with National and European Prizes, an official partnership between Liceul "Atanasie Marienescu" Lipova, Arad, Romania and Kaynartaş Ortaokulu,  İkizce/ORDU, Turkey, we finally meet physically in an Erasmus Plus Erasmus+ Programme,  PROJECT NO. 2022-1-TR01-KA122-SCH-000076304,  Çevreci Genç Liderler ve Savunucular Yetiştirmek Title: "Educating Environmental Young Leaders and Advocates" 8 -12 May 2023

8 MAY FIRST DAY MOBILITY

Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova
Official Welcoming by Lipova Town Council
Liceul "Atanasie Marienescu" Lipova, Arad, Romania and Kaynartaş Ortaokulu,  İkizce/ORDU, Turkey, we finally meet physically in an Erasmus+  PROJECT NO. 2022-1-TR01-KA122-SCH-000076304,  Çevreci Genç Liderler ve Savunucular Yetiştirmek Title: "Educating Environmental Young Leaders and Advocates" 8th May 2023

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02KJ88aaYgNzMAeaNCKF58MSQfnb7pTTvPwxwUSZK2U1ZhTn8mPVtxHr1wqZMGTRCil

Official welcoming at Town Hall

Official welcoming at school
Presentations
Visiting premises
Common activities - playing sports, cultural visit in town
Visit of Regional Inspector

https://www.instagram.com/p/Cr_lo8HL1Ul/?utm_source=ig_web_copy_link

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02kZWDcjwXQKADDwuvZ11wHh6DimbpeMQTknFYQTjR9Zf32pidcHNNCXyrvh4ezvgVl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid04tEL4ahr529RHC5jUvUWEzF3jgSXxtdPdWg59CxV9NGUU3A12JvCqCYip42HYFqrl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0hQuX36vWboYzP1RkiqcAsrqTmBeRN3qZZrWES7f2qNiDFb7bwvjPGqnUJbtPzQnXl

Traditional gifts

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0f9XVXHydmf9huNHSVfZauMnxsJYh2QaNpg1WUBP8aiiAwSrCbHD3AKZn8gqVAHKql

https://www.facebook.com/LiceulAMarienescuLipova/posts/pfbid02bPYPyYdKKBkQfrKTjFrtQXEJHg99xz1ekku4ADb8KTg8VrfQqti2k1fyRYsxQz19l

Second day Mobility
Job shadowing Pbysical Education, class 5 A, teacher Lucian Dontu
Planting Friendship Tree Romania - Turkey
Drawings on ecological topics - food, water, energy, Art teacher Marius Iercosan
Visiting the Leisure Centre, Students' Club
Visit to the "Sever Bocu" Museum

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02HR2Fisvj6iCKsYsF6YiutqdZ3rQwSD4zdEuuzEM6hLXnxGC3rzCWPMVkS3n9JjmTl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02kDxQ6TqsDyVRJBWknPAx7d6ojNFwJA9AD3fYN6MCm6DuFL6xNsEdDK8TX6urPjgzl

https://www.instagram.com/p/CsB7wXNr08i/?utm_source=ig_web_copy_link

https://www.instagram.com/p/CsB8Bf1LEzV/?utm_source=ig_web_copy_link

Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova Arad, Romania and Kaynartaş Ortaokulu,  İkizce/ORDU, Turkey
Erasmus+  PROJECT NO. 2022-1-TR01-KA122-SCH-000076304,  Çevreci Genç Liderler ve Savunucular Yetiştirmek Title: "Educating Environmental Young Leaders and Advocates" 10th May 2023
Third day Mobility
Job Shadowing - Musical Education, class 7 A teacher Maria Rasca
Making objects from recycled materials, Eco-Fashion designing and Eco-Fashion Parade, teacher Marius Iercosan
Visit to the Maria Radna Monastery

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0uBMu43YMfDUyH1HsgFWEu6WzBthcCNG8zJyMLgG1i4psxYwyH6z9pYbhFtxY9VGrl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0kj1QG4nHHDMTQVWWFqEGMiXcceo233uEk7hYmBad82QDY6ZL7MeiCVE2NgW624Qnl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0NSPyPHjo6mJNvcwHDrV9kuedgZtLtk1pAT7F8fkozvnzWd12SgfZiWb8ij8pRtSol

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid026PAJjvDPTdDM4MK9YZgdhr5Tek5wn4SDqgHAQ18zAt5vDZLhigMN7GuHECKTqfdzl

https://www.facebook.com/proiecte.arad/posts/pfbid02vJzgedEkBJTEE9ZBsyWDc31NMXCgPv3d5nbDMb86ve8RGX8BARcKJYD4QeLJK9znl

https://www.instagram.com/p/CsE3BuBrIkK/?utm_source=ig_web_copy_link&igshid=MzRlODBiNWFlZA==

#AmbasadorErasmus #etwinningambassador
Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova Arad, Romania and Kaynartaş Ortaokulu,  İkizce/ORDU, Turkey
Erasmus+  PROJECT NO. 2022-1-TR01-KA122-SCH-000076304,  Çevreci Genç Liderler ve Savunucular Yetiştirmek Title: "Educating Environmental Young Leaders and Advocates" 11th May 2023
Fourth day Mobility
Cultural Visit to the Bran Castle
Cultural Visit to Dino Park Rasnov

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0ny5WvPEGL3bPwTKAr6huZ2DfA5dsjyV6hobNAQ32iCU3z4t6aCM8dhzxyL3MwbbHl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02pKi3dr6jUqnPkeoQUXuCZCVvrZyGZcTk7Gj233bM3immuJibP2VKox2EmEVz6FQHl

https://www.instagram.com/p/CsJccrTtS3C/?utm_source=ig_web_copy_link&igshid=MzRlODBiNWFlZA==

#AmbasadorErasmus #etwinningambassador
Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova Arad, Romania and Kaynartaş Ortaokulu,  İkizce/ORDU, Turkey
Erasmus+  PROJECT NO. 2022-1-TR01-KA122-SCH-000076304,  Çevreci Genç Liderler ve Savunucular Yetiştirmek Title: "Educating Environmental Young Leaders and Advocates" 12th May 2023
Fifth day Mobility
Feedback
Awarding Certificates Ceremony
Farewell Lunch

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0333e9FGqtUTL8v7Bks282dqMesbRhd8Tp3cqpojXgiiDu8ggA9PHvgAw3gdXJaFSTl

https://www.instagram.com/p/CsJcxBNti_5/?utm_source=ig_web_copy_link&igshid=MzRlODBiNWFlZA==

https://www.facebook.com/LiceulAMarienescuLipova/posts/pfbid0HWNqZSeT4C6bei6SvuevWJadWmCSvRybEeAMm8g8zH9EaPfU6tZvUitRgA1sqKS7l

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0yvTp5WH3ag2MqDDkhXiLxEQByidQpy8zQ9VHwt8VVUqkTvphwNLTiR7svc98oYk2l

TARGUL EDUCATIEI, ARAD, 5 MAI 2023, LICEUL ATANSIE MARIENESCU, lIPOVA

https://wakelet.com/wake/VyqBgRnxhdOawv1CI7IcW

https://www.instagram.com/p/Cr4PzjStG_K/?utm_source=ig_web_copy_link

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02tuBUDJqKC9L1zehDKUxpkEH6mDF6VGfDWbSDk8JmsFjEbZHfQ1DAh4Rb8TGfoWol

CERC PEDAGOGIC
LIPOVA, 28 APRILIE 2023
Profesor de limba engleză Butaciu Carmen Mirela
 

Publicul țintă::profesori de limbi străine din zona Valea Mureșului
Obiective de invatare:
Cum să ne lărgim experiențele lingvistice ale elevilor prin promovarea competențelor plurilingve la școală
Cadrul european comun de referință pentru limbi și Recomandarea Consiliului pentru o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine
Metode, strategii și instrumente care îi ajută pe elevi să construiască o abordare comunicativă
Cum să creăm un mediu de clasă în care toate limbile interacționează
Desfășurare:
Prezentarea cursului “Implicarea vorbitorilor de limbi non-native în ora noastră de limbi străine”. Cursul are ca scop promovarea competențelor plurilingve la școală, îmbunătățirea limbilor de acasă ale elevilor și a repertoriului plurilingv, așa cum se recomandă ferm de Cadrul european comun de referință pentru limbi, volumul însoțitor (2020) și de Recomandarea Consiliului pentru o abordare cuprinzătoare a predarea și învățarea limbilor (2019). Pe parcursul cursului vor fi menționate exemple de metode, strategii și tehnici, precum CLIL (Content and Language Integrated Learning) și modelul Healthy Linguistic Diet de Dina Mehmedbegovic-Smith și Thomas Bak.
Prezentarea proiectelor eTwinning “Campionul Lumii” și Twinsite” ca modele de dezvoltare a competenței multilingvistice
Prezentarea strategiilor didactice folosite în aceste proiecte
Impact Până la sfârșitul sesiunii, profesorii de limbi străine vor:
Obține cunoștințe despre ceea ce este competența monolingvistică, bilingvă, multilingvistică și plurilingvistică.
Avea o imagine de ansamblu asupra a ceea ce recomandă politicile europene pentru limbi străine.
Fi inspirați de proiectele și inițiativele internaționale care au fost realizate în domeniul plurilingvismului.
Explora strategii și metodologii pentru ore plurilingvistice
Deveni mai familiarizați cu CLIL
Afla mai multe despre modelul de dietă lingvistică sănătoasă
Resurse
https://wakelet.com/wake/1UFSAog2DJz1LQBUERcpy

https://read.bookcreator.com/bFKqZs3lLKTToRKx37EAj1St9h12/8WiCRsr3RIaIdCFOV1J2_w

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0KpokXTa6vmLxKH8TH8NNBWda9wanMeoUQy6r6PsmwY9YwtqTxBeRZahTiKXbsTEtlhttps://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0KpokXTa6vmLxKH8TH8NNBWda9wanMeoUQy6r6PsmwY9YwtqTxBeRZahTiKXbsTEtl

https://www.instagram.com/p/CroQAfOokwO/?utm_source=ig_web_copy_link

31st March 2023 MADE FOR EUROPE, ARAD

MADE FOR EUROPE

ARAD, 2023
#MadeforEurope
#AmbasadorErasmus #etwinningambasador
Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova
Bianca Opris, Premiul I, sectiunea ETwinning

Proiectul "The Champion of the World", castigatorul categoriei speciale europene "Peyo Yavorov" pentru literatie si literatura, in 2021. sponsorizat de Agentia ETwinning Bulgaria

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02YDBy9PKSK2F8P3KXoGERxP1A3aLQ3EuUvE6gTkjUQZ2qM7WHrnmSXqqwf83AtJ1Cl

https://wakelet.com/wake/uctJeLMWSzevnPue_kdok

https://www.facebook.com/LiceulAMarienescuLipova/posts/pfbid0Rwj3HNMKRd9Z2EaHSgZom1t4WfwDm7KHaHyM5PNfFfCaHPmM5qk7eet9D4uYhLMil

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0mrBdAq6VroTneeRuq82r5mTX3DCSe86Twn8dMp9LxJzNbbDtdTq27Vf1ryGfqKgCl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02NjJRdFZTuWAdJ7gqRW2gSUe3Uvkm6NzMzCtaV1o2fdD5fueode7pKFt32Q1qpx6bl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02XuUv2rPDrMfsoaK2WFieDFbPEgt5vpxHxuPKTmEVMgGkwSVYH3d2E3Cmoo3mmu87l

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02cvrVvLNpuDHaz2jqpRKx7T69i78JJzfQ4Adv9vi2rSY2pWBH6eh9JmxnhprN8t3wl

https://www.facebook.com/LiceulAMarienescuLipova/posts/pfbid02VfXEVgFR6FYZZxP2yby985Q6arpCS4yiVDmGhcMByt11EwVvtNUnezaRMnmbYK2Pl

https://www.facebook.com/proiecte.arad/posts/pfbid09JCQAeBSMKfwKDyaquCoTmaYHJr7vX41XyF7JnJuYycRpRHpegba8Rgt6RYNkep7l

https://www.facebook.com/proiecte.arad/posts/pfbid024mexSCu57tH6dMXuUxKJoj7M7FKxscHBXbbtdGerSryZh8vxSjiqnq6L3LgmvkRVl

27th March 2023, Sofia, Bulgaria EU - Day of European Authors!

#ReadWithEurope

#dayofeuropeanauthors
#TheDayofAuthors2023, 27th March
#AmbasadorErasmus #etwinningambasador
Sofia, Bulgaria
Liceul ,,Atanasie Marienescu" Lipova

https://www.facebook.com/LiceulAMarienescuLipova/posts/pfbid02kKizod4PeW1BtTJJvq6PtKEG6DVfvJFFqnczzrsL1CdvFUSShKrW5nAvvXsKVdVrl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02pqiWfwYv68RqWtaxtgWyptpxdJxAG3BVJFm6MPh7QUCbbyYZ7yLqwkEhK8GTMrWsl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0gAazzi2UMzVuvu5tTdxgCxV7t23Gc5rC78FFYKWofvMoTkE2FJAgvHmW69dWWXPxl

https://twitter.com/eblida/status/1640275444090957824

https://twitter.com/CButaciu/status/1641442457979330560

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0uBfWqUz3RszkXYhSDQSQ2N3N9ko3R5QmFfEE1Q6fLFpAs27JYTYPdKaUyx8yMV8Dl

https://www.facebook.com/1375062540/videos/1585014558670255/

https://www.facebook.com/1375062540/videos/759380228906953/

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02d1SV8NoADNPpdAMpvY43d2pvX3usV5dziUAitGfNhkuS6hC4pkpJoA8H17BxFHQwl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02P9sYT9TTGjxNZwCo4PRNP8VmpNKgsgc6B4ztYw6QnHvezvtDgbqgQzirwMhNqHNFl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02rcbKGrWccXckJQCFwSypsndxGwsWENX2MJ9v4ZqgsKfBPi72J8okYrEG7TsZtJm9l

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0MQCUXghSPhBsz6EdspHoZ1rY9tfWsat5maGhsfDqVfdJ7i1Ac89ab8GBys6reEXcl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02ktvNG7jyKNjBLnaywRz3T4Eq1A2s26GegxwxS1Hr595cf6VGK2RwyqrLuYbpczLHl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0EdoigGJ6vQamBPGHy6SL7jqcngKfYR5TTFhpphC77QFm5bN7T7Envn2DDULA3fJ8l

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02UviA8XUTeqLudj8WmJFtQD3TU6vS6KjVjT5RG9muGXuZCaTPjC4CvK12tajJGgvBl

https://www.linkedin.com/posts/carmen-mirela-butaciu-659b65247_carmen-mirela-butaciu-activity-7046910588509138946-xAed?utm_source=share&utm_medium=member_desktop

https://www.linkedin.com/posts/claire-doole-91a5b03_readwitheurope-activity-7046048181037457408-lTAS?utm_source=share&utm_medium=member_desktop

https://www.linkedin.com/posts/giornale-della-libreria_oggi-%C3%A8-la-prima-giornata-delle-autrici-e-activity-7046017398163816448-_87D?utm_source=share&utm_medium=member_desktop

https://www.linkedin.com/posts/halyna-shyyan-16782424_readwitheurope-activity-7046530427477487616-vrOe?utm_source=share&utm_medium=member_desktop

https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7046792306275831808?updateEntityUrn=urn%3Ali%3Afs_feedUpdate%3A%28V2%2Curn%3Ali%3Aactivity%3A7046792306275831808%29

https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7045305440955473920?updateEntityUrn=urn%3Ali%3Afs_feedUpdate%3A%28V2%2Curn%3Ali%3Aactivity%3A7045305440955473920%29

https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7045499671544291328?

updateEntityUrn=urn%3Ali%3Afs_feedUpdate%3A%28V2%2Curn%3Ali%3Aactivity%3A7045499671544291328%29

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02kSiBpiFAM2Lde2PCL2Eb5eZTB7dsBsxZM6wDbLL5p6F2DSeZkpX3y9RZT81REGeTl

https://read.bookcreator.com/bFKqZs3lLKTToRKx37EAj1St9h12/4VwkPRAxRG-j_jhzIatfpQ

English Increa+ Course

https://increaplus.eu/moodle/course/index.php?categoryid=1

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid035PEjB9Q9MTYJ4pRFTiMjiKR5ZPJqrTPYiZ8BtKdP2j2GeacV1ahJAQ7GFHh28fo7l

Presentation of eTwinning Project "The Champion of the World", which was awrded with the European Special Category "Peyo Yavorov"and First National Prize for Secondary Education in 2020

https://library.livresq.com/details/5f555925582a6849711977ac

the project
DEFENDING HUMAN RIGHTS IN THE AGE OF AI
that took place online
from 10/10/2022 to 31/01/2023

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02LaffAoouuCrhwbs6ryfJLcSwChL2dFJhxxpnQpUzLJp44n2DbANpmLciz1JzebaEl

https://www.facebook.com/gen21.org/posts/pfbid0BtzKy9fzVdg13osC39xkvq2LwRWBygJWzRpqf3d8XNDrJT4QmaMQvmEbb6mwbjArl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0czehNWXzjLbuiMohYj3hnaQBFZeV5yVrUL6PE5knCyT2GJNbSEg7WLnGDpHSqfa8l

8 februarie 2023, INTERNET SAFER DAY

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0iPKNbonMJFHMqcYjEJbAoSqSF54hnwqSkSJ8W721QLYft5v3rY3qYcaCVUnzBnXil

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid026b1nghW5YPt9BNDZ4QnyctDZSYcEZ9VcrpvP92CcidfdrohALQ7xHXegeoDKgymCl

https://www.facebook.com/groups/bookcreator/permalink/6313915248621129/

https://l.facebook.com/l.php?

u=https%3A%2F%2Fread.bookcreator.com%2FbFKqZs3lLKTToRKx37EAj1St9h12%2FKny9H2eOReK4h6FJOT7gGg%3Ffbclid%3DIwAR3w9xGYqQwTPGnemmMuqCw-hQbElS9zwynmRi-a6s-iGg0qJoPXnMkkIn4&h=AT1eKAkSrGwT95WkQnKHl_74PeIUo5D4BDZryFkhlbrszIzE_XrBt4z3qj_yXKJftJaSDxvJG-yZ74uXbkANHBHTIyDYtKd7vr9Xt2tkEspWuXpWbpdNkp0FpLtpIUkW9A&__tn__=-UK-R&c[0]=AT0CiUEsvljLePURCjBN9fW6JCN5sXOH8io8aqYoYRuAAcnNm75yoJcwD6UORPNLtqILCj9xatdNDC5zoNm5BeQ95lDJRhNzhLlA8xeCilDKPVDSsf9SHVvmyDjTjZd0UWVQlf4tt_33X-jtT05hmVz6d6baTxViIHg7ezcwaRjUnAh-R7e459cTbJ7NtD4WW2g12YexHBSTZbU1g8p_PJE

24 februarie International Day of Education 

International Education Day 2023 under the theme “to invest in people, prioritize education”.

https://www.facebook.com/482383873908744/videos/752416869548172

https://youtu.be/ffwH1KxAonM?t=8750

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid0AGQNtTzx49VbHcm7pC3wp7DQsRNtEJxAtYu4iADgoGNzCKVP6igXwPss9CHqPVyCl

https://www.facebook.com/carmenmirelabutaciu/posts/pfbid02oTJUNhUa5pi8Dx3o77MDWEoZbgkwjQHrakS1n8u8e9fEFVhUottw1k8h6mFk62sGl

https://fb.watch/ih3Iab_6hH/

https://www.facebook.com/mirela.frunza.5/posts/pfbid0snhq4Tmvd7Ni9LWkUnABJSBVwsjvMCSocuLxbHCqE3i6Qd5QGhfoE1eUWn9dHQjyl

https://read.bookcreator.com/bFKqZs3lLKTToRKx37EAj1St9h12/Kny9H2eOReK4h6FJOT7gGg?fbclid=IwAR3w9xGYqQwTPGnemmMuqCw-hQbElS9zwynmRi-a6s-iGg0qJoPXnMkkIn4

https://twitter.com/CButaciu/status/1623734442102607872?s=20&t=fGuqAbuKKzYFh768oM8ZVw

20 februarie 2023

https://drive.google.com/file/d/1iYKxjWuop62k0OReFVnp1bHxjrs5UUAP/view?usp=shar