iTeach: blogul Diana-Andreea Pătrașcu

PREGĂTIREA PREŞCOLARILOR ÎN VEDEREA ADAPTĂRII LA ACTIVITATEA ŞCOLARĂ - Metoda experimentului

Diana-Andreea Pătrașcu — Fri, 18 May 2018 17:15:30 +0300

PREGĂTIREA PREŞCOLARILOR ÎN VEDEREA ADAPTĂRII LA ACTIVITATEA ŞCOLARĂ
Metoda experimentului

Modelul experimental formativ s-a bazat pe restructurări ale unor conţinuturi educaţionale din programă, la nivelul mai multor variabile ale relaţiei educator-copil: la nivelul predării, învăţării şi evaluării în cadrul activităţilor de educare a limbajului şi cunoaşterea mediului.
1. Prima sarcină -fluidizarea vorbirii.
În prima variantă - povestiri după imagini fără a primi elemente de sprijin din partea examinatorului.
În a doua variantă - povestiri dupa imagini, cu început dat şi întrebări de suport

2. A doua sarcină - îmbogăţirea vocabularului
În prima variantă - să formeze perechi între imaginile cu aceeaşi denumire, dar cu forme şi întrebuinţări diferite.
În a doua variantă - să descrie obiectele de pe imagini şi să formuleze câte o propoziţie cu fiecare.

3. A treia sarcină - completarea lacunelor dintr-un text.
În prima variantă - să adauge cuvântul pe care-l consideră potrivit.
În a doua variantă să păstreze acelaşi text, dar li se atrage atenţia copiilor că vor participa la reconstruirea unei povestiri dintr-o carte foarte veche din care cuvintele s-au sters. După lansarea provocării, se prezintă o imagine în care sunt desenate două fetiţe şi alături multe elemente decupate şi colorate corespunzătoare cuvintelor lipsă amestecate (raze, flori, păsări, nori, o casă, fulgere, umbrelă, picături de apă).

Copiii trebuie să asculte fiecare frază, să caute imaginea şi/sau să completeze cuvântul lipsă. În acestă variantă interacţiunea este mult mai dinamică, mai creativă, mai interesantă.

II. Cunoaşterea mediului înconjurător - sarcina de a identifica caracteristicile simţurilor umane: văzul, auzul, simţul tactil, olfactiv, gustativ, printr-un joc didactic de tipul: "Ce se vede? Ce se aude? Cum este?" pentru cultivarea serìsibilităţii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile.
În prima variantă li se prezintă copiilor începuturile de frază de genul: "Cu ochii...", "cu urechile...", "Simt cu...", "Miros cu...", "Pot să gust cu..." şi li se cere să le completeze şi să dea câte un exemplu complex la fiecare simţ.
În a doua variantă abordarea este activ-transformativă: li se cere copiilor să închidă ochii, apoi să descrie imaginea care este pusă intenţionat în faţa lor. Li se cere să răspundă la întrebări precum: "Cum era cu ochii închişi? Ce se vedea?" Ce pot să văd cu ochii deschişi?", "Ce-ţi place cel mai mult din ce vezi?"," De ce stăm cu ochii închişi când dormim?".
6.11 Analiza şi interpretarea datelor

Analiza rezultatelor evaluării competenţei generale de comunicare a preşcolarilor care încheie frecventarea grädiniţei evidenţiazä faptul că o mare parte dintre copii dispun de un nivel bun al dezvoltării acesteia. În urma prelucrării statistice a reieşit că scorurile au fost pozitive astfel:
• Atitudinea generală de interes şi simpatie faţă de comunicare şi partener este prezentă la 87,2 % dintre copii;
• În dialogul cu educatoarea, raspund în mod curent 86 % iar la cele ale colegilor 75,6 %;
• Comunicarea intenţionată şi controlată prin întrebari şi solicitarea atenţiei, eficienţa conversaţiei a fost constatată la 83,20 % dintre copii;
• Exprimarea verbal inteligibilă îi caracterizează pe 76,55 % în mod special pe copiii de peste 6 ani;
• 77,66 % dintre copiii evaluaţi identifică fragmentele de mesaj neinţelese, cer lămuriri asupra acestora, fac presupuneri cu privire la sensul lor şi cer părerea interlocutorului;

În afară înlaturării unor deficienţe legate de mijloacele lingvistice de exprimare, este necesar sä se stimuleze formarea unor personalităţi pozitive, deschise, ceea ce ar face ca şi în planul comunicării să dispară obstacolele legate de teamă, agresivitate, sentiment de inferioritate, ostilitate sau apatie, prezente mai mult sau mai puţin pe lotul studiat.

Rezultatele experimentului
• Implicaţi şi stimulaţi formativ, copiii nu se mai mulţumesc să descrie doar ce văd, ci aduc foarte multe elemente personale, pe care le utilizează pentru a încadra întămplările în contexte mai largi.
• Li se atribuie personajelor intenţii, acţiuni, cuvinte, relaţii care completează original imaginile. Copiii intră în rol de povestitor sau preiau spontan rolul unui personaj, redând întămplările din mai multe perspective.
Ei se simt implicaţi motivaţional şi cognitiv în derularea acţiunii şi o prezintă într-un ritm mai alert, mai viu, interactiv. Acest fapt stimulează producţia imaginativ-verbală a preşcolarilor, iar ei devin autorii propriei creaţii, asimilează şi interpreteaza atitudini, gesturi expresive, nuanţe afectiv-emoţionale şi o mai mare flexibilitate şi o fluidizare a proceselor interioare şi de manifestare în afară. Preşcolarii construiesc pas cu pas o poveste la care sunt coautori şi sunt tentaţi să completeze şi să nuanţeze şi mai multe elementele de conţinut: adăugă nu doar cuvinte, ci expresii verbale, ataşează atribute, calităţi, acţiuni noi.
Experimentarea se produce în realitate, prin stimulare directă şi specifică, printr-o aventură experienţială provocată în prezentul persoanei, în acord cu ideea de simţuri. Fiecare simţ este pus în valoare, devine un organ perceput, dar şi unul de percepţie şi întăreşte învăţarea prin ritmul şi memoria corporală, îi face pe copii conştienţi de ei însăşi, de prezenţa lor, de funcţionarea propriului corp, de posibilitaţile lui de recepţie şi emisie. S-au facilitat schimburile afectiv-motivaţional-cognitive şi s-au orientat eforturile pentru definitivarea lucrari în echipă.

BIBLIOGRAFIE

*Stoica, A. (1983). Creativitatea elevilor – posibilităţi de cunoaştere şi educare. Bucureşti: E.D.P.
*Taiban, M. (1980). Metodica jocului şi a altor activităţi cu copiii preşcolari. Bucureşti: E.D.P.
* (2008). Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/ 7 ani.

INOVARE DIDACTICĂ PRIN UTILIZAREA METODELOR INTERACTIVE ÎN PROCESUL DE PREDARE - ÎNVĂŢARE

Diana-Andreea Pătrașcu — Fri, 18 May 2018 15:52:02 +0300

„Orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea mai multor factori şi, din acest punct de vedere, educaţia va rămâne mereu o artă: arta de a adapta, la o situaţie precisă, indicaţiile generale date de cărţile de metodologie.” Gaston Mialaret
     Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară în baza unor finalităţi, este pusă în practică prin intermediul unui sistem de metode şi procedee, apelează la o serie de mijloace tehnice de realizare, iar rezultatele sunt verificate şi evaluate prin strategii specifice. Curriculum-ul şcolar integrează toate aceste componente, dintre care o poziţie centrală revine metodelor care fac posibilă atingerea finalităţilor educaţionale.
    Metodele de învăţământ pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub îndrumarea profesorului, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.( M.Ionescu, V.Chiş)
    Metoda este selectată de cadrul didactic şi este pusă în aplicare în lecţii sau activităţi extraşcolare cu ajutorul elevilor şi în beneficiul acestora; presupune, în toate cazurile, o colaborare între profesor şi elev, participarea lor la căutare de soluţii, la distingerea dintre adevăr şi eroare şi care, sub forma unor variante şi/sau procedee selecţionate, se foloseşte pentru asimilarea cunoştinţelor, a trăirilor valorice şi a stimulării spiritului creativ.
   Când se alege o metodă, se ţine cont de finalităţile educaţiei, de conţinutul procesului instructiv, de particularităţile de vârstă şi de cele individuale ale elevilor, de psihosociologia grupurilor şcolare, de natura mijloacelor de învăţământ, de experienţa şi competenţa cadrului didactic.
   Metodele tradiţionale, expozitive ori frontale lasă impresia că nu ar mai fi în conformitate cu noile principii ale participării active şi conştiente a elevului. Acestea pot însă dobândi o valoare deosebită în condiţiile unui auditoriu numeros, având un nivel cultural care să-i asigure accesul la mesajul informaţional transmis raportat la unitatea de timp.
Metodologia didactică actuală este orientată către implicarea activă şi conştientă a elevilor în procesul propriei formări şi stimularea creativităţii acestora. În acest context, prefacerile pe care le cunosc metodele de învăţământ cunosc câteva direcţii definitorii. Relaţia dinamică-deschisă constă în raporturile în schimbare ce se stabilesc între diferitele metode. Diversitatea metodelor este impusă de complexitatea procesului de învăţare, fiecare metodă trebuie să fie aleasă în funcţie de registrul căruia i se raportează. Amplificarea caracterului formativ al metodelor presupune punerea accentului pe relaţiile sociale pe care le are elevul în procesul de culturalizare şi formare a personalităţii. Reevaluarea permanentă a metodelor tradiţionale vizează adaptarea lor în funcţie de necesităţi şi raportarea lor la evoluţia ştiinţei.
     Metodele de predare-asimilare pot fi clasificate în :
1. Tradiţionale: expunerea didactică, conversaţia didactică, demonstraţia, lucrul cu manualul, exerciţiul;
2. Moderne: algoritmizarea, modelarea, problematizarea, instruirea programată, studiul de caz, metode de simulare( jocurile, învăţarea pe simulator), învăţarea prin descoperire.
     Principala metodă de educare a gândirii în învăţământul tradiţional o constituie expunerea profesorului, completată cu studiul individual al elevului. Această metodă a fost criticată, susţinându-se că ea nu favorizează legătura cu practica. Lipsa de legătură cu realitatea vine de la atitudinea elevilor: ei asistă pasiv la expunere, pe care ştiu că trebuie să o repete. Cealaltă metodă tradiţională, convorbirea cu întreaga clasă, antrenează mai mult participarea elevilor, dar elevii sunt ghidaţi, nu ştiu ce se urmăreşte. Aşadar, forma clasică a învăţământului dezvoltă puţin gândirea elevilor.
Ulterior s-au preconizat diverse moduri de organizare a învăţământului, denumite şcoli active, în care accentul cade pe studiul individual efectuat de elevi. Modul nou, activ, de organizare a învăţământului se dovedeşte superior, dar solicită mult timp. Odată cu descongestionarea programelor şcolare în cadrul reformei învăţământului, se va începe şi activizarea predării în şcoala românească.
     Metodele activ-participative pun accent pe învăţarea prin cooperare, aflându-se în antiteză cu metodele tradiţionale de învăţare. Educaţia pentru participare ii ajuta pe elevi sa-si exprime opţiunile în domeniul educaţiei, culturii, timpului liber, pot deveni coparticipanţi la propria formare. Elevii nu sunt doar un receptor de informaţii, ci şi un participant activ la educaţie.În procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului participativ înseamnă pasul de la „a învăţa” la a „învăţa să fii şi să devii”, adică pregătirea pentru a face faţă situaţiilor, dobândind dorinţa de angajare şi acţiune. Principalul avantaj al metodelor activ-participative îl reprezintă implicarea elevilor în actul didactic şi formarea capacităţii acestora de a emite opinii şi aprecieri asupra fenomenelor studiate. În acest mod, elevilor le va fi dezvoltată o gândire circumscrisă abilităţilor cognitive de tip superior, gândirea critică. Aceasta reprezintă o gândire centrată pe testarea şi evaluarea soluţiilor posibile într-o situaţie dată, urmată de alegerea rezolvării optime pe baza argumentelor. A gândi critic înseamnă a deţine cunoştinţe valoroase şi utile, a avea convingeri raţionale, a propune opinii personale, a accepta că ideile proprii pot fi discutate şi evaluate, a construi argumente suficiente propriilor opinii, a participa activ şi a colabora la găsirea soluţiilor.
     Principalele metode de dezvoltare a gândirii critice sunt: metoda Ciorchinelui; metoda Mozaic; metoda Cubul; metoda Turul Galeriei; metoda 6/3/5; metoda Lotus; metoda Palariile ganditoare; metoda Frisco; metoda Schimba perechea; metoda Explozia stelara; diagrama Venn; metoda Cauza-efect.
     Pentru ca învăţarea prin cooperare să se bucure de un real succes, se impune respectarea unor reguli. Literatura de specialitate relevă faptul că, pentru ca elevii să fie dispuşi să lucreze în echipă, se impune respectarea a două condiţii: asigurarea unui climat pozitiv în clasă; formularea unor explicaţii complete şi corecte asupra sarcinii de lucru, astfel încât aceasta să fie înţeleasă de toată lumea.
     În vederea asigurării unui climat pozitiv în sala de clasă este necesar ca elevii să aibă impresia că au succes în ceea ce fac. Factorii care asigură succesul într-o clasă sunt: formularea de expectanţe pozitive faţă de elevi; utilizarea unor strategii de management educaţional eficient; stabilirea de obiective clare şi comunicarea acestora elevilor; valorificarea la maxim a timpului destinat predării; evaluarea obiectivă.
     Eficienţa muncii în grup depinde de claritatea explicaţiei pentru sarcinile de lucru. Profesorii trebuie să ofere explicaţii cât mai clare şi să se asigure că ele au fost corect înţelese de către elevi.
Literatura de specialitate oferă o imagine fidelă asupra antitezei care se creează între metodele tradiţionale şi cele moderne utilizate în predare.
     Metodele tradiţionale au următoarele caracteristici:
• pun accentul pe însuşirea conţinutului, vizând, în principal, latura informativă a educaţiei,;
•sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind văzut ca un obiect al instruirii, asadar comunicarea este unidirectionala;
•sunt predominant comunicative,;
•sunt orientate, în principal, spre produsul final, evaluarea fiind de fapt o reproducere a cunostintelor;
•au un caracter formal şi stimulează competiţia;
•stimulează motivaţia extrinsecă pentru învăţare;
•relaţia profesor-elev este autocratică, disciplina şcolară fiind impusă.Aceste metode genereaza pasivitatea in randul elevilor.
     La polul opus, metodele moderne se caracterizează prin următoarele note:
•acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei;
•sunt centrate pe activitatea de învăţare a elevului, acesta devenind subiect al procesului educaţional;
•sunt centrate pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire;
•sunt orientate spre proces;
•sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare şi capacitatea de autoevaluare la elevi, evaluarea fiind una formativa;
•stimulează motivaţia intrinsecă;
•relaţia profesor-elev este democratică, bazată pe respect şi colaborare, iar disciplina derivă din modul de organizare a lecţiei.Prin metodele moderne se incurajeaza participarea elevilor, initiativa si creativitatea.
     Din toate cele menţionate rezultă faptul că profesorul trebuie să-şi schimbe concepţia şi metodologia instruirii şi educării, să coopereze cu elevii, să devină un model real de educaţie permanentă.
     În mod sigur o metodologie de succes va implica împletirea celor două modele (clasic şi modern), având proporţii diferite între ele în funcţie de situaţia momentului, de colectiv şi bineînţeles de obiectivele educaţionale urmărite.
     Elementul cheie în educaţie îl reprezintă elevul care trebuie să realizeze o serie de procese pentru a putea cunoaşte şi utiliza practic informaţiile însuşite. O învăţare eficientă presupune mai întâi înţelegerea faptelor, analizarea acestora, formularea unor idei pe baza cunoştinţelor dobândite ulterior, generalizarea şi abstractizarea lor.
     Profesorul nu mai este cel care ţine o prelegere în faţa elevilor ci e mediator şi îndrumător în activitatea de învăţare pe care aceştia o parcurg. Predarea se realizează prin utilizarea unor metode activ – participative care să solicite interesul, creativitatea,imaginaţia,implicarea şi participarea elevului,în scopul însuşirii unor cunoştinţe care să–i folosească.

BIBLIOGRAFIE

• Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
• Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
• Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
• Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi.

Împreuna educăm – proiect de colaborare gradiniţă - familie

Diana-Andreea Pătrașcu — Fri, 18 May 2018 15:03:15 +0300

GRĂDINIŢA CU P.P. NR. 4 MORENI, JUD. DȂMBOVIŢA, ROMȂNIA

Împreuna educăm – proiect de colaborare gradiniţă - familie

Motivaţia proiectului:
Grădiniţa constituie o etapă fundamentală în dezvoltarea copilului, nu doar prin conţinutul ştiinţific al procesului instructiv-educativ, ci şi prin libertatea de acţiune oferită preşcolarului care-i stimulează interesele de cunoaştere şi contribuie la lărgirea câmpului de relaţii sociale.
Preşcolaritatea reprezintă piatra de temelie a personalităţii în formare a copilului, iar prezenţa familiei în cadrul grădiniţei va fi liantul între copil şi mediul necunoscut iniţial.
Parteneriatul grădiniţă – familie, acţiunile pe care aceştea le desfăşoară, continuarea de către familie a activităţilor din grădiniţă, duc la formarea copilului pentru viaţa de adult.
Participarea activă a părinţilor la activităţile din grădiniţă le creează copiilor sentimente de siguranţă, înţelegere, bucurie; copilul arată ce ştie, ce poate iar părintele este mândru de copilul său în relaţie cu ceilalţi. Aşa pot să aprecieze împreună activităţile, faptele, evenimentele, rezultatele obţinute. Părinţii vor avea ”măsura” evoluţiei copilului său, comportarea în colectiv
Parteneriatul familie-gradiniţă, cu tot ceea ce presupune el, prezintă avantaje pentru toţi factorii implicaţi: educatoare, părinţi, copii.
Scopul:
• Colaborarea dintre familie şi grădiniţă pentru o implicare cât mai activă în procesul de formare a preşcolarului.

Obiective specifice:

1. Formarea unor deprinderi şi bune practici de relaţionare şi comunicare între preşcolari, părinţi şi educatoare.
2. Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de problemele educative ale preşcolarilor;
3. Derularea unor activităţi specifice pentru stimularea unor procedee de colaborare între membri;
4. Cunoaşterea individuală a copiilor pentru o mai bună colaborare grădiniţă – copil , grădiniţă – familie.

5. Grup ţintă:
• Direct: parinţi,bunici, cadre didactice
• Indirect: prescolarii

Perioada de desfăşurare:
1 an şcolar
Parteneri:
• educatoarele grupei
• părinţi şi bunici;
• preşcolarii grupei
• director unitate
• consilier educativ

Resurse :
• umane: preşcolari, educatoarea, reprezentanţi ai comunităţii
• materiale: cărţi, pliante, reviste, fişe, ecusoane
• informaţionale: pagina de Facebook a grupei, site-ul grădiniţei

Rezultate aşteptate:

Adevăraţii beneficiari ai acestui parteneriat sunt copii, ei simt dragostea şi apropierea părinţilor, nu numai prin bunăvoinţa şi bucuriile ce li se oferă acasă ci şi interesul pe care părinţii îl acordă în realizarea activităţilor din grădiniţă.
Astfel copii sunt mai siguri pe sine, trăiesc mândria de a-şi vedea părinţii în situaţii apropiate lor şi de a-i aprecia şi mai mult.
Părinţii au şansa de a deveni participanţi la educaţie prin implicarea efectivă şi prin emoţiile trăite alături de copii lor, au prilejul de a sta foarte aproape de ei, de a-i înţelege mai bine, de a-i observa şi de a fi fermi convinşi de buna colaborare cu instituţii şi specialişti în dezvoltarea psihică şi fizică a copiilor lor prin participarea la desfăşurarea unui proces instructiv-educativ bine fundamentat şi organizat.

Planul de activitate:

Activitatea 1 – “Să ne cunoaştem mai bine!”
Perioada de desfășurare: septembrie
Metode și tehnici de lucru: întâlnire cu părinţii , chestionare

Activitatea 2 – “Aşa este copilul meu!”
Perioada de desfășurare: octombrie
Metode și tehnici de lucru: Masă rotundă

Activitatea 3 – “Arată-mi ce simţi!”
Perioada de desfășurare: noiembrie
Metode și tehnici de lucru: Întâlnire cu consilierul educativ

Activitatea 4 – “Uite, vine Moş Crăciun!”
Perioada de desfășurare: decembrie
Metode și tehnici de lucru: Prezentarea unui program artistic cu ocazia sărbătorilor de iarnă

Activitatea 5 – “Ce pot face două mâini dibace!”
Perioada de desfășurare: ianuarie
Metode și tehnici de lucru: Activitate practică împreună cu părinţii , bunicii şi preşcolarii

Activitatea 6 – “Hrană sănătoasă pentru un corp sănătos”
Perioada de desfășurare: februarie
Metode și tehnici de lucru: Masă rotundă, dezbateri

Activitatea 7 – “Ziua mamei”
Perioada de desfășurare: martie
Metode și tehnici de lucru: Activitate demonstrativă
Activitatea 8 – “Tradiţii pascale”
Perioada de desfășurare: aprilie
Metode și tehnici de lucru: Vizită la biserica din localitate

Activitatea 9 – “Sănătatea - cel mai preţios dar!”
Perioada de desfășurare: mai
Metode și tehnici de lucru: Masă rotundă –expuneri, relatări

Activitatea 10 – “Ziua Copilului”
Perioada de desfășurare: iunie
Metode și tehnici de lucru: Activităţi distractive copii-părinţi-bunici.

Evaluarea proiectului:
fişe de observaţie, chestionare, expoziţii cu produsele copiilor.

"Scufita Rosie" de Fratii Grimm - o abordare moderna prin metode interactive

Diana-Andreea Pătrașcu — Thu, 17 May 2018 01:37:53 +0300

Exemplu de bună practică în desfășurarea activităților de învățare

1. Titlul activității

METODE INTERACTIVE DE GRUP – METODA CUBULUI- exemplificare
"SCUFITA ROSIE"- Fratii Grimm
2. Contextul activității
Un învăţământ modern, bine conceput permite iniţiativa, spontaneitatea şi creativitatea copiilor, dar şi dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenţe, depăşind optica tradiţională prin care era un furnizor de informaţii.
În organizarea unui învăţământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant alături de preşcolar la activităţile desfăşurate. El însoţeşte şi încadrează copilul pe drumul spre cunoaştere.
Utilizarea metodelor interactive de predare – învăţare în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv - educativ, având un caracter activ – participativ şi o reală valoare activ – formativă asupra personalităţii copilului.

3. Vârsta elevilor

4 ani

4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului)
- prescolari

5. Disciplina/ disciplinele. Tema

EDUCAREA LIMBAJULUI - “SCUFIŢA ROŞIE”

6. Obiective
- sa identifice personajele povestii;
- sa descrie personajul principal;
- sa asocieze personajele cu alte personaje din povesti, stabilind asemanari intre acestea;
- sa argumenteze reactiile personajelor.

7. Durata

25 min

8. Locul

- Sala de grupa

9. Scurtă descriere a activității

• Dupa ce copiii asculta povestea „Scufita Rosie”- Fratii Grimm, se va desfasura jocul: „Arunca si raspunde”.
• Este prezentat un cub pe ale cărei feţe sunt notate cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ (SPUNE), ASOCIAZĂ, APLICĂ(POVESTESTE), ARGUMENTEAZĂ .
• Se anunţă tema / subiectul pus în discuţie.
• Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului.

DESCRIE                  CUM ARATĂ SCUFIŢA ROŞIE
COMPARĂ                ACEST PERSONAJ CU O CIUPERCĂ
ASOCIAZA                NUMELE FETIŢEI CU UN ALT PERSONAJ CUNOSCUT DE TINE
POVESTESTE           DESPRE SCUFIŢA ROŞIE
SPUNE                      CE CREZI DESPRE FAPTELE EI
ARGUMENTEAZA     PRO SAU CONTRA DE CE S-A SPERIAT SCUFIŢA ROŞIE

10. Evaluare
Realizarea unui colaj. Copiii vor alege personajele povestii dintre mai multe personaje din diferite povesti si le vor lipi pentru a reprezenta o scena din poveste.

11. Materiale, resurse, specificații tehnice
- cub
- imagini din poveste
- foarfece, coli , siluete ale personajelor

12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular

METODA CUBULUI este folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect/ a unei situaţii din mai multe perspective – oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare.

AVANTAJE:

• Determină participarea conştientă a copiilor prin implicarea maximă a acestora în rezolvarea sarcinilor.
• Permite diferenţierea sarcinilor de învăţare.
• Formează deprinderi de muncă intelectuală.
• Stimulează gândirea logică .
• Sporeşte eficienţa învăţării – copiii învaţă unii de la alţii.
• Dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare.

DEZAVANTAJE:

• Rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp.
• Se creează un zgomot oarecare.
• Facilitează erori în învăţare.
• Nu există un control precis asupra cantităţii / calităţii cunoştinţelor dobândite de fiecare copil.

ACTIVITATEA DE TIP DLILEMA IN INVATAMANTUL PRESCOLAR

Diana-Andreea Pătrașcu — Thu, 17 May 2018 00:14:59 +0300

Exemplu de bună practică în desfășurarea activităților de învățare

1. Titlul activității

ACTIVITATE DE TIP DILEMĂ – NIVEL PREŞCOLAR

2. Contextul activității
Un interes crescut, un freamăt al copiilor, un fel de neastâmpăr se simte în fiecare an, în sezonul rece, întrebarea ,,Când ninge?”, fiind frecvent rostită de copii. Când în sfârşit încep să cadă primii fulgi de zăpadă, bucuria copiilor este nemăsurată, ştiind că îi aşteaptă, în sfârşit satisfacerea aşteptărilor de peste an: bătaia cu bulgări, săniuţa, gheţuşul, dar şi alte jocuri, fără să constientizeze si efectele neplacute care pot aparea in timpul jocului sau daca nu se imbraca potrivit anotimpului.
Copiii posedă în acest moment competenţele necesare efectuării investigaţiilor pentru a descoperi efectele pe care venirea iernii le are asupra omului si asupra mediului, de a intelege si respecta natura si modul in care aceasta influenteaza actiunile oamenilor.

3. Vârsta elevilor
4-5 ani

4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului)
- preşcolari

5. Disciplina/ disciplinele. Tema

• Lucru științific: Abilități de experimentare și investigare: adresarea de întrebări și dezvoltarea unei direcții de anchetă bazată pe observarea lumii reale și, de asemenea, pe cunoștințele și experiențele observate.
Analiză și evaluare: interpretarea observațiilor; evaluarea riscurilor.
• Cunoșterea mediului : observarea mediului în care trăim și a modalităților prin care se pot proteja de neplacerile produse de fenomenele naturale din anotimpul iarna: ger, inghet;
• Elemente ale mediului social: - Educatie pentru sanatate.

6. Obiective
 În cadrul acestei activitati prescolarii vor decide daca iarna este doar prieten sau si dusman al omului.
 Prescolarii vor explora problema prin participarea activa in cadrul activitatii.

• Să descrie caracteristicile generale ale anotimpului iarna;
• Să precizeze aspecte pozitive si negative in legatura cu anotimpul iarna;
• Să identifice efecte ale fenomenelor naturale care se produc in anotimpul iarna, dar si masuri de protectie si prevenire;

7. Durata

45 min

8. Locul

- Sala de grupă

9. Scurtă descriere a activității
Prezentare succintă a contextului şi emiterea dilemei

Initiez o scurta discutie in legatura cu anotimpul iarna:
• In ce anotimp suntem?
• Care sunt caracteristicile anotimpului iarna?
Captarea atentiei: “Venind la gradinita, am intalnit doi copii care se certau pe strada. Unul dintre ei spunea ca iarna nu e buna deloc, ca e un dusman al oamenilor, iar celalalt spunea ca abia asteapta sa ninga si ca spera ca iarna sa nu plece foarte repede, fiindca e prietena lui si a tuturor oamenilor.”
Sunt prezentate obiectivele activitatii.
Desfășurarea activitatii
Copiii exploreaza problema prin raspunsurile la sarcinile prezentate in vederea luarii unei decizii
Se realizeaza o scurta convorbire in incercarea de a descoperi care dintre cei doi copii are dreptate.
“De ce sunt unii oameni suparati cand vine iarna?”
Dupa aflarea catorva pareri, se vor discuta imaginile prezentate.
Activitate frontala: Prin metoda “ Panza de paianjen”, pescolarii vor incerca sa gaseasca raspunsuri la situatia urmatoare: “Unii oameni, mai ales copiii, sunt fericiti cand vine iarna. Care sunt motivele lor? ”
Stand in cerc, arunca ghemul de sfoara catre un coleg. Fiecare prinde firul, si fara sa ii dea drumul firului, arunca ghemul mai departe, pana se realizeaza o rețea asemanatoare cu pânza unui păianjen.
In momentul cand primeste ghemul, fiecare prescolar ofera un raspuns la situatia propusa.
EXEMPLE:
- Pentru ca ninge.
- Pentru ca merg la sanius.
- Pentru ca se bat cu bulgari.
- Pentru ca fac oameni de zapada.
Propun prescolarilor jocul: “Spune ce stii !” desfasurat prin metoda cubului.
Se imparte efectivul de copii in 6 grupe, fiecare grupa urmând sa analizeze tema din mai multe perspective. Se impart sarcinile fiecarei grupe prin aruncarea cubului si preluarea sarcinii corespunzatoare numărului pe care cade cubul.
Copiii se consulta si vor răspunde in funcţie de cerinţa ce corespunde cifrei de pe una din fetele cubului:
- Descrie! (Precizeaza elemente caracteristice anotimpului iarna); (2 minute)
- Compară! (Cum se imbraca oamenii iarna in comparatie cu alte anotimpuri?) (2 minute)
- Asociază! (Alege imaginile care se potrivesc anotimpului iarna); (2 minute)
- Analizează! (Care sunt modalitatile prin care ne putem proteja de frigul iernii?) (3 minute)
- Aplică! ( Imbraca baiatul si fetita cu hainele potrivite anotimpului iarna – joc magnetic) (3 minute)
- Argumentează! (De ce iarna ne este prieten? De ce uneori devine dusman?) (2 minute)
-Propun copiilor spre rezolvare o fisa de lucru, avand ca sarcina sa coloreze doar imaginile in care iarna este prietena copiilor. Activitate individuala (8 minute)
10. Evaluare

Copiii reflectează asupra deciziei și evaluează răspunsurile celorlalți
Activitatea se va incheia printr-un joc: “Amesteca, ingheata, formeaza perechi !”
Copiii vor alerga prin sala de grupa, atunci cand aud cuvantul: “AMESTECA”. In momentul cand este rostit cuvantul”INGHEATA”, copiii stau nemiscati, iar cand li se spune: “FORMEAZA PERECHI”, se grupeaza cate doi .
Unul dintre ei va adresa cate o intrebare partenerului in legatura cu tema activitatii, iar acesta va trebui sa ofere un raspuns.
Primele doua intrebari ale jocului de proba sunt sugerate de catre educatoare:

“Intreaba-ti partenerul cand poate fi iarna dusmanul oamenilor?”

11. Materiale, resurse, specificații tehnice
• Planṣe – anotimpul iarna
• Videoproiector
• Laptop
• Fișele de lucru
• Prezentare PPT

12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular
Dilema este situaţia în care trebuie facută o alegere dificilă între două sau mai multe alternative la fel de controversate. Cercetarea ştiinţifică se confruntă cu multe dileme etice. Aceste dileme se adresează responsabilităţii şi integrităţii cercetătorilor, însa unele au legături puternice cu priorităţile, valorile şi moralitatea societăţii.
Lecţiile de tip Dilemă implică utilizarea unor discuţii în grup ca strategii didactice, pentru a creşte nivelul de înţelegere şi învăţare bazate pe rezolvarea de probleme şi conversație argumentativă, ajutându-i pe elevi să parcurgă etapa de alfabetizare științifică.
           Dilema în educația științifică se referă la aspecte socio-științifice controversate legate de aplicațiile și implicațiile științei. Aceasta include, de asemenea, un context de învățare productiv pentru:
            • facilitarea construirii de către elevi/preşcolari a înțelegerii, abilităților și atitudinilor științifice.
• consolidarea abilităților de luare a deciziilor și de rezolvare a problemelor.
            Rolul profesorilor în lecțiile de tip dilemă este :
• să atragă atenția asupra contextului;
• să activeze cunoștințele anterioare sau informale;
• să dezvolte curiozitatea;
• să determine elevii să utilizeze informaţiile relevante achiziţionate anterior pentru a rezolva problema;
• să obţină feedback pentru a îmbunătăți performanța acestora;
• să reflecteze împreună cu elevii asupra a ceea ce au învățat din lecție și cum.
Referinţe bibliografice:

Fensham, P. J. (Ed.) (1988). Developments and dilemmas in science education. New York: Falmer Press;
Gorghiu, L.M. (2009). “Educaţia 21 / Education 21“ “Virtual Instruments and Tools in Sciences Education - Experiences and Perspectives“,Casa Cărţii de Ştiinţă Publishing House, Collection Science Education, vol. 54, Cluj Napoca;
Proiectul ENGAGE (2014-2016) http://www.engagingscience.eu/ro

Proiect educational “Copii fericiţi – adulţi de succes. Inteligenţa emoţională se învaţă”

Diana-Andreea Pătrașcu — Wed, 16 May 2018 23:16:03 +0300

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

• Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.4 Moreni, jud. Dâmboviţa, România

Proiectul:

“Copii fericiţi – adulţi de succes. Inteligenţa emoţională se învaţă”

Motivaţia proiectului:

Lumea complexă în care trăim ne face să conştientizăm din ce în ce mai mult că inteligenţa emoţională, adică modul în care ne stăpânim şi ne înţelegem emoţiile, joacă un rol esenţial în dobândirea fericirii şi a succesului în viaţă.
Foarte mult timp, inteligenţa intelectuală sau cognitivă a primat în faţa celei emoţionale, în modul în care copiii au fost educaţi. În prezent, specialiştii confirmă faptul că inteligenţa emoţională joacă un rol fundamental în formarea şi dezvoltarea unor copii deştepti, fericiţi şi de succes.
Proiectul “Copii fericiţi – adulţi de succes. Inteligenţa emoţională se învaţă” s-a născut din dorinţa de a accentua importanţa educaţiei emoţionale în formarea copiilor şi în pregătirea lor pentru viaţa de adult. Acest lucru nu este posibil fără participarea activă a cadrelor didactice la acest proces, care să integreze activităţi pentru dezvoltarea abilităţilor emoţionale în programul zilnic şcolar.

Scopul:
• valorificarea competenţelor ştiinţifice ale cadrelor didactice cu scopul de a evidenţia rolul educaţiei emoţionale în formarea şi dezvoltarea personalităţii preşcolarilor şi şcolarilor, promovarea metodelor şi strategiilor didactice bazate pe gestionarea şi comunicarea emoţiilor, precum şi afirmarea, cunoaşterea şi stimularea potenţialului artistic al copiilor participanţi.

Obiective specifice:

1. Stimularea expresivităţii si creativităţii, a dezvoltării unor abilităţi emoţionale la cel puţin 70% din copii participanţi;
2. Cresterea calitătii actului educativ prin perfecţionare pentru cel puţin 80% din cadrele didactice participante;
3. Promovarea imaginii grădiniţei la nivel judeţean şi naţional şi încurajarea schimbului de experienţă între 25-30 unităţi de învăţământ din judeţ şi din alte judeţe.

Grup ţintă:
• Direct: cadrele didactice , preşcolarii şi eleviii implicaţi în proiect.
• Indirect: părinţii, comunitatea locală

Perioada de desfăşurare:
octombrie 2017 - iunie 2018

Rezultate aşteptate:

- Se doreşte implicarea în număr cât mai mare a preşcolarilor şi şcolarilor din 40 - 45 de unităţi de învăţământ, a cadrelor didactice din judeţ şi din alte judeţe ale ţării, , creşterea interesului cadrelor didactice pentru dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale copiilor şi implicarea acestora în activităţi de creaţie, creşterea prestigiului grădiniţei precum şi promovarea ei la nivel judeţean şi interjudeţean.

Planul de activitate:

Activitatea 1 – Întocmirea şi redactarea proiectului
Perioada de desfășurare: octombrie 2017
Descrierea pe scurt a activității: Membrii echipei de proiect stabilesc scopul, obiectivele, bugetul necesar desfăşurării proiectului educativ, perioada de timp în care se realizează fiecare activitate .

Activitatea 2 – Depunerea proiectului spre aprobare la ISJ Dâmboviţa
Perioada de desfășurare: noiembrie 2017

Activitatea 3 – Popularizarea proiectului
Perioada de desfășurare: decembrie 2017 – februarie 2018
Descrierea pe scurt a activității: Popularizarea proiectului se va realiza în cadrul activităţilor comisiilor metodice, cercurilor pedagogice din judeţ prin invitaţii, online, pe diverse platforme educaţionale.

Activitatea 4 – Înscrierea cadrelor didactice/ copiilor în proiect
Perioada de desfășurare: ianuarie - martie 2018
Descrierea pe scurt a activității: Cadrele didactice interesate să participe la proiect vor trimite fişa de înscriere completată corespunzător, lucrarea cu care vor paricipa în cadrul simpozionului şi lucrările copiilor (maxim 3) pentru participarea la concurs, prin poştă şi online.

Activitatea 5 – Primirea lucrărilor / Amenajarea expoziţiei
Perioada de desfășurare: februarie - martie 2018
Descrierea pe scurt a activității: Cadrele didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea proiectului vor primi lucrările pentru simpozion şi pentru concurs, le vor înregistra şi vor amenaja o expoziţie cu lucrările copiilor.
Activitatea 6 – Evaluarea/ jurizarea lucrărilor
Perioada de desfășurare: aprilie 2018
Descrierea pe scurt a activității: Membrii juriului analizează lucrările primite în funcţie de criteriile stabilite, apreciind originalitatea acestora şi încadrarea în tema proiectului şi centralizează rezultatele obţinute. Se va realiza o fişă de jurizare pentru fiecare lucrare primită care se încadrează să participe la concurs conform cerinţelor enunţate în regulament.

Activitatea 7 – Desfăşurarea simpozionului
Perioada de desfășurare: mai 2018
Descrierea pe scurt a activității: Participarea la activitate este directă pentru cadrele didactice din judeţ. Vor fi prezentate exemple de bune practici (metode, mijloace, jocuri şi activităţi instructiv-educative care să acţioneze în dezvoltarea unor abilităţi emoţionale, proiecte didactice, proiecte tematice, programe de opţional). Prezentarea lucrărilor se va putea realiza şi prin prezentări PPT care pot cuprinde maxim 10-15 slideuri şi nu trebuie să depăşească 10 min.

Activitatea 8 – Acordarea diplomelor pentru preşcolarii şi şcolarii participanţi la concurs, a diplomelor de participare la simpozion,;
Perioada de desfășurare: mai 2018
Descrierea pe scurt a activității: În urma prezentării lucrărilor, vor fi acordate diplomele de participare la simpozion, a diplomelor pentru preşcolarii şi elevii participanţi la concurs.

Activitatea 9 – Diseminarea rezultatelor proiectului
Perioada de desfășurare: mai - iunie 2018
Descrierea pe scurt a activității: Diseminarea va presupune realizarea unui Ghid metodologic de bune practici în format electronic ce va cuprinde toate materialele prezentate in cadrul simpozionului, care va fi distribuit fiecărui cadru didactic implicat, dar şi prin prezentarea rezultatelor proiectului în cadrul cercurilor pedagogice şi al comisiilor metodice. Se va costitui o bază de date cu cadrele didactice participante.

Evaluarea proiectului:

Evaluarea directă a proiectului se va realiza prin fişele de feed-back, prin raportul de evaluare finală vizat de ISJ Dâmboviţa, iar cea indirectă prin vizitarea expoziţiei organizate, dar şi prin articolele pozitive din mass media locală. Se va ţine cont de numărul participanţilor, dar şi de prestaţia acestora.

Depistarea timpurie a dislexiei - metode si tehnici simple pentru cadre didactice si parinti

Diana-Andreea Pătrașcu — Wed, 16 May 2018 22:39:22 +0300

Exemplu de bună practică în desfășurarea activităților de învățare

1. Titlul activității

DEPISTAREA DISLEXIEI

2. Contextul activității
Cuvântul “dislexie” vine din limba greacă şi înseamnă “dificultate în ceea ce priveşte cuvintele” iar formele prin care această problemă se manifesta sunt diverse, implicând şi neputinţa de a înţelege unele cuvinte sau de a te orienta.
Tulburarea de învăţare poate apărea la orice nivel de inteligenţă, chiar şi la un nivel de inteligenţă superioară. Nu se explică prin lipsa exersării, lipsă de motivare, factori emoţionali sau slaba pregătire a profesorilor. Nu depinde de naţionalitate sau de nivelul socio-cultural al familiilor.
Putem vorbi de tulburări de învăţare în cazul acelor copii la care rezultatele obţinute la citit-scris sau socotit rămân mult sub rezultatele aşteptate, raportate la nivelul capacităţilor intelectuale şi la efortul depus pentru învăţare.
3. Vârsta elevilor
5-7 ani

4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului)
-25 de prescolari din grupa mare

5. Disciplina/ disciplinele. Tema
- educarea limbajului
- activitate matematica

6. Obiective
- identificarea dificultăţilor de pronunţie, de ritm al vorbirii;
- verificarea gradului de înţelegere a sarcinilor, enunţurilor, noţiunilor nou introduse;
- promovarea învăţării colaborative, în grupuri mici.

7. Durata
Activităţi de 10 – 15 min – timp de o săptămână, integrate în activităţile zilnice.

8. Locul

- Sala de grupă

9. Scurtă descriere a activității

• «Completează tabloul!»
-să aşeze elementele tabloului în funcţie de indicaţiile primite (sus,jos,în faţă,pe, sub,lângă)

• «Spune cum face!»
Copiii vorbesc despre animalele cunoscute şi le imită ,la comanda: Cum face?
- pisica – maimuţa – câinele – porcul - puiul - tigrul

• «Ce s-a schimbat?»
-să denumească imaginile in ordinea aşezării lor;
-să despartă toate cuvintele în silabe;
-să închidă ochii;
-să deschidă ochii şi să citească imaginile,inclusiv pe cele întoarse;
-să precizeze imaginile care şi-au schimbat locul.

• «Cine găseşte mai multe cuvinte?»
Să găsească cuvinte cu sunetul iniţial modificat.

• “ Cu ce sunet începe cuvantul?
- să denumească obiectele ;
- să precizeze sunetul iniţial;
- să aleagă litera corespunzătoare sunetului.

• “Jocul silabelor şi al sunetelor”
-să despartă cuvintele în silabe.
-să reprezinte grafic silabele.
-să reprezinte grafic sunetele fiecărei silabe.

• “Găseşte perechea!”
-uneşte litera mare de tipar cu litera mică de tipar care îi corespunde.

10. Evaluare
- observarea sistematică

11. Materiale, resurse, specificații tehnice
- măşti de animale, litere magnetice, tablă magnetică, markere, jetoane cu imagini, jetoane cu litere, planşe, fişe de muncă independentă

12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular
Depistarea, examinarea copiilor care prezintă simptome privind predispoziţia spre dislexie sau tulburarea lexico-grafică intră în aria competenţei logopezilor.
Părinţii, educatoarele, învăţătoarele sunt însă acele persoane care petrec cel mai mult timp cu copiii, ei având şansa să observe cel mai bine comportamentul şi performanţele copiilor. Fiind în cunoştinţă de cauză, ei pot apela foarte repede la ajutorul logopedului, contribuind astfel la depistarea timpurie şi la asigurarea intervenţiei terapeutice potrivite copilului.