Formarea tinerilor pentru o carieră de succes în economia contemporană

Publicat în 25. 05. 2018 de Doina Buzuloiu

Prof. dr. Buzuloiu Doina –C.N.E. „Gh. Chiţu”-Craiova

          Junior Achievement Romania este o organizaţie non-profit fondată în anul 1993, parte a Junior Achievement Worldwide® SUA şi Junior Achievement – Young Enterprise Europa, a cărei misiune este să pregătească tânăra generaţie pentru a reuşi în economia de piaţă. Pregătirea optimă pentru carieră este ţelul vizat de implementarea acestui program internaţional. În mod deosebit Junior Achievement se implică în programe educaţionale care includ elemente practice, “hands on” (pune mâna) cum spun americanii.
       Educaţia pentru economia de piaţă reprezintă o provocare pentru noi toţi, profesori şi elevi deopotrivă. Atât tinerii absolvenţi de liceu, cât şi angajatorii reclamă o neconcordanţă între competenţele formate în şcoală, pe de o parte, şi cerinţele de pe piaţă muncii, pe de alta parte. Elevii simt nevoia să aibă siguranţa pregătirii în şcoală pentru obţinerea unui loc de muncă bun, să aibă garanţia unei cariere bazate pe valori etice reale, general recunoscute şi pe valorizarea dezvoltării personale, încă de pe băncile şcolii, cum este şi firesc.
      Activităţile de tip learning by doing, care îmbină învăţarea experienţială cu rigoarea stiinţifică: de la descoperire, analiză de studii de caz, joc de rol, brainstorming-ul pentru descoperirea celei mai bune soluţii, pâna la simularile pe computer sau în sala de clasă, etc., toate acestea au fost promovate de catre Programele Junior Achievement în Romania cu un deosebit succes, atât la elevi cât şi la profesorii lor.
     Antreprenorul este definit ca persoana care îsi incepe o afacere în speranţa obtinerii de profit. Care este cheia succesului unui antreprenor? Studiul antreprenoriatului nu este similar cu a face studii economice, şi mai ales, nu necesita în mod obligatoriu obţinerea unei diplome în economie. Elementul de succes al antreprenorului este abilitatea de a inventa un produs sau serviciu nou şi pentru a face asta, omul de afaceri trebuie sa devina expert în a sesiza nevoia de consum de pe piaţa, pentru a fi sigur ca produsul/serviciul oferit acopera o nevoie reala care n-a mai fost sesizata pâna atunci catre de alţi producatori, deci produsul/serviciul sau va fi total absorbit de piaţa satisfacând o nevoie certa a consumatorilor (pe care n-au sesizat-o nici ei înşişi). Ideea antreprenorului de succes trebuie sa satisfaca o nevoie a clientului, nesesizata nici de catre el înşuşi pâna atunci. Un asemenea, antreprenor   trebuie sa fie extrem de motivat si sa aiba cunostinţe practice vaste despre domeniul în care îşi desfaşoara activitatea.
      Aceste programe destinate educaţiei economice cultiva o gândire pragmatica, o buna cunoastere a realitaţii, atitudini pozitive fata de viaţa, mult curaj de a înfrunta problemele cotidiene, spirit de iniţiativa si implicare în viaţa comunitatii. Succesul în viaţa personala si în profesie depinde în mare masura de receptivitatea la ceea ce se întampla zilnic, învaţarea experienţiala si abordarea-rezolvarea problemelor zilnice fara violenţa, cu tact economic si multa diplomaţie. Prin simulari pe computer sau în clasa, joc de rol, scenarii, analiza de studii de caz, elevii învaţa experimentand roluri din viaţa reala: consumator, angajat, antreprenor.
      Un program deosebit de interesant este “Asigură-ţi succesul!” este pentru o viaţă activă şi independentă financiar, destinat elevilor din grupa de vârstă 12 - 18 ani, care faciliteaza înţelegerea unor concepte şi mecanisme de folosire a asigurărilor.
       Programele JAR se adreseaza elevilor, de la ciclul primar pâna la cu facultate, având patru elemente educationale majore:
• educatie economica, în care prezintă elementele de bază pentru a întelege structura si mecanismele care functionează în economie;
• educatie financiara, în care se prezintă finantele personale si câteva elemente despre investitii;
• educatie antreprenorială, are oferă informatii despre organizarea unei afaceri, si exemple de afaceri care pot fi dezvoltate;
• educatie pentru orientare profesionala, în care se furnizează elementele de bază pentru a întelege ce anume stă la baza succesului profesional.
Astfel:
• se formează cultura economică a tinerilor;
• se formează si dezvoltă cultura antreprenorială (financiar-contabilă, marketing si management);
• se facilitează dezvoltarea personală prin accesul la tehnicile de management si comunicare cu experimentare directa prin simulare pe computer, deci cu feed-back direct .
      Metodele de predare sunt în majoritate activ-participative si includ, pe lângă sistemul clasic, si concursuri, proiecte de antreprenoriat virtual, investitii virtuale în portofolii de actiuni. Aceste abordari practice, au menirea de a forma tinerilor educatie în spiritul liberei initiative economice. Se stimuleaza educarea pentru a deveni întreprinzator particular, furnizându-li-se tinerilor elemente de educatie financiara generala, de finante pesonale, marketig, management aplicat si culura organizatiei, într-un mediu virtual, ca punte de lansare spre cel real dupa absolvirea liceului.
      Ceea ce mi s-a parut însa cel mai captivant si în acelasi timp motivant cu efect aceelerat pentru tineri, a fost Proiectul Job Shadow Day, unde elevii au avut ocazia sa petreaca câteva ore „în umbra” unui angajat dintr-o institutie/agent economic. A fost primul lor impact major cu un loc de munca unde „au trait” cateva ore o parte din viata angajatului respectiv. Daca acesta mai era si unul dintre parinti, efectul produs s-a consatat a fi major, elevii dovedind în scurtele relatari si impresii culese la locul de munca vizitat, o emotie profunda care i-a marcat probabil pentru tot restul vietii lor.
      Au venit cu idei privind îmbunatatirea conditiilor de munca, despre dezvoltari posibile ale afacerii pentru un câstig mai bun, cu planuri de afaceri proprii pentru a-si asigura succesul, antrenându-si totodata si parintii în realizarea lor. Entuziasmul în proiectarea unui loc de munca viitor conform ideilor novatoare pe care le-au dezvoltat în acele ceva ore petrecute în umbra angajatului au demonstrat rolul major al observaţiei directe în formarea idealurilor pentru carieră. Desigur ca fiecare aducea argumente conform background-ului sau educaţional provenit din familie şi din scoală, dar se cunoştea deja amprenta personala de gândire prospectiva. Impactul cu viaţa directă este aşadar major. Lucrul în cadrul unei firme de exerciţiu le stimulează elevilor emulaţia pentru succes, pentru a-şi dovedi abilităţile în condiţiile date de firma virtuală, aplicând situaţiilor date de context tot ceea ce au învaţat anterior, dar la locul de muncă, imaginaţia lor proiectează peste realitate.
     Iată prin aceasta un progres al tinerei generaţii datorită simularilor pe calcualtor faţă de promoţiile anterioare. Acest lucru accelerează formarea abilităţilor lor pentru muncă şi viaţă, ceea ce s-a şi dorit dealtfel prin implementarea cu succes a acestor proiecte.
     Este desigur cea mai bună modalitate de pregătire a tinerilor pentru absobţia pe piata forţei de muncă, asigurând generaţiilor prezente si viitoare o formare temeinică şi abilitaţi practice menite să le asigure un succes real şi rapid.