iTeach: blogul Doina Cucu

ELEMENTE DE EVALUARE A IMPACTULUI PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE

Doina Cucu — Mon, 17 Feb 2025 11:33:04 +0200

Evaluarea programelor educaționale reprezintă un domeniu relativ nou care se află însă din ce in ce mai mult în vizorul cercetătorilor, practicienilor, finanțatorilor și al factorilor de decizie.
Scopul principal al evaluării unui program este de a oferi feedback în cee ace privește impactul programului precum și de a informa factorii de decizie despre eficacitatea acestuia.
Principalele criterii de evaluare a programelor educaționale sunt reprezentate de:
• relevanță,
• eficacitate,
• eficiență,
• impact
• sustenabilitate.
Impactul reprezintă efectul net produs de un program educațional și este adesea greu de apreciat cu exactitate. O alta accepțiune a impactului este aceea in care sunt luate în considerare efectele unui program educațional pe termen lung.
În manulul de Project Management al Uniunii Europene impactul unui program se referă la
“Efectele programului asupra audienței mai largi a acestuia, asupra mediului în care se desfășoarș; contribuția programului la atingerea obiectivelor sectoriale mai largi și a politicilor specifice domeniului.”
Contextul social și economic reprezintă unul din factorii care fac ca diferențierea efectelor unui program educațional să fie o operațiune destul de complexă. Cu toate acestea, cu ajutorul unor metode adecvate și în limitele unei marje de erori asumate, la sfârșitul implementării programului se pot evidenția schimbările care au avut loc în urma programului precum și alte beneficii ale programului în plus față de cele preconizate.
Evaluarea impactului înseamnă evaluarea măsurii în care un program sau un proiect produce schimbări dorite și sustenabile la nivelul unei populații țintă clar definite.( Ulrich C., Muntean R., Ciolan L 2009). In funcție de momentul evaluării, aceasta se poate clasifica în:
• Evaluare ex-ante care anticipează impactul posibil, ca parte a proceselor de planificare, design și aprobare a intervenției, înainte de punerea acesteia în aplicare .( Ulrich C., Muntean R., Ciolan L., 2009)
• Evaluare ex-post care identifică impactul efectiv (net) pe durata și după implementare, pentru a genera acțiuni de corectare/ameliorare dacă este necesar și pentru a oferi informații necesare îmbunătățirii designului intervențiilor viitoare. ( Ulrich C., Muntean R., Ciolan L 2009)
În cadrul oricărui proces de evaluare de impact (ex-ante sau ex-post) trebuie respectate următoarele condiții fundamentale:
• Imparțialitatea și independența procesului de evaluare față de etapele de proiectare și implementare
• Credibilitatea evaluării prin utilizarea unor specialiști competenți și imparțiali dar și prin asigurarea transparenței procesului evaluative
• Participarea părților interesate (stakeholders) pentru a putea lua în considerare diferitele perspective și puncte de vedere
• Utilitatea rezultatelor și a recomandărilor evaluării prin prezentarea sintetică, la timp, a concluziilor relevante către decidenți
În cazul specific al sistemului de învățământ, evaluarea impactului se poate raporta la mai multe niveluri:
a. Evaluarea impactului la nivel de sistem
b. Evaluarea impactului la nivel de furnizori
c. Evaluarea impactului la nivelul practicilor profesionale
d. Evaluarea impactului la nivelul elevilor sau a altor beneficiari direcți / indirecți.
În conformitate cu ghidul OECD privind evaluarea de impact a programelor acestea ar trebui sa includă următoarele elemente:
• Identificarea problemei
• Definirea obiectivelor
• Descrierea propunerii de reglementare
• Identificarea de alternative
• Analiza costurilor și a beneficiilor
• Identificarea soluției preferate
• Stabilirea cadrului de monitorizare și evaluare
Etapele enumerate mai sus pot fi parcurse eficient dacă se respectă o metodologie anume. Aceasta presupune următoarele:
• Realizarea unui grup de lucru de 5-8 evaluatori sprijinit de un grup informal de consultanți
• Cosultări cu factori interesați în implementarea programului
• Definirea problemei ca urmare a efectuării unor studii de impact
• Stabilirea obiectivelor (generale, specific și operaționale)
• Culegerea de date
• Identificarea mecanismelor de susținere cele mai eficiente
• Analiza aprofundată a opțiunilor
• Analiza Cost Beneficiu și Cost Eficiență (implică impacturi estimate in timp și estimare cantitativă a impacturilor)
• Monitorizare și evaluare
În lucrarea sa intitulată Evaluarea Programelor Raluca Antonie propune un model de evaluare de impact adaptat realităților românești, care cuprinde zece etape:
1. Prezentarea programului/proiectului
2. Precizarea obiectivelor studiului de evaluare a impactului social
3. Concluzii ale unor evaluări anterioare
4. Construcția unui sistem de indicatori și indici pentru măsurarea impactului social
5. Selectarea și aplicarea metodelor de cercetare utilizate în evaluarea impactului social al programului
6. Interpretarea datelor și completarea sistemului de indicatori
7. Aprecierea impactului direct și indirect, respectiv a impactului pozitiv și negativ
8. Dezvoltarea unui plan de contracarare a efecetelor nedorite
9. Redactarea raportului de evaluare
10. Redactarea unui plan de integrare a rezultatelor evaluăarii impactului social în designul activităților si programelor viitoare.

Evaluarea impactului poate fi extrem de utilă pentru îmbunătăţirea designului proiectelor actuale şi viitoare, indiferent dacă este vorba de determinarea efectelor nete sau a efectelor pe termen mediu şi lung. Totuşi, trebuie avut în vedere faptul că efectele nete ale programelor sunt dificil de măsurat. Iar analizarea impactului trebuie realizată în perfectă concordanţă cu natura proiectului evaluat.
În procesul de evaluare de impact în practică se folosește o combinație între metodele de cercetare calitative și cantitative în conformitate cu mai multe modele folosite la nivel internațional.

BIBLIOGRAFIE
Ulrich C., Muntean R., Ciolan L. – Manual pentru evaluarea ex-ante a impactului politicilor educaționale 2009
Tavistock Institute, 2003, The Evaluation of Socio-Economic Development: The GUIDE.
OECD- Regulatory Impact Assesssment
Antonie R., Social Impact Assessment Model 2010 Transylvanian Review of Administrative Sciences

Managementul timpului -IROSIREA TIMPULUI - subiect de discuții pentru ora de dirigenție

Doina Cucu — Sat, 01 Jun 2024 14:14:24 +0300

Semnalele că timpul este irosit sunt :

Facem acelaşi lucru de două ori pentru că prima oară am uitat ceva;
Realizăm doar jumătate din ce ne-am propus pentru ziua respectivă şi nu ştim din ce cauză;
Listele cu lucrurile pe care le avem de făcut devin din ce în ce mai lungi;
Observăm cum numărul lucrurilor de făcut creşte pe zi ce trece;
Ne este practic imposibil să găsim un document important atunci când avem nevoie de el;
Pierdem timp căutând ceva unde nu se poate găsi pentru că nu ştim unde l-am pus.

Toate aceste semnale arată deficienţe de organizare care duc la irosirea timpului. De aceea este foarte important să ne stabilim obiective. Dacă nu ştim ce avem de făcut nu vom şti de unde să începem. În plus, cunoaşterea a ceea ce este important şi necesar să fie făcut ne pune în poziţia de a deţine controlul asupra evenimentelor şi evita situaţia în care evenimentele ne controlează.

În concluzie, vom afla cauzele irosirii timpului răspunzând cu sinceritate la următoarele întrebări:
Din ceea ce facem, ce nu ar trebui deloc făcut?
Din ceea ce facem, ce ne ia mai mult timp decât ar trebui?

DANDELIN - aplicație de învățare a limbii germane pentru copii

Doina Cucu — Sun, 31 Mar 2024 11:08:22 +0300

DANDELIN este o aplicație de învățare a limbii germane care are ca grup țintă copiii cu vârste între 5 și 9 ani. Aplicația a fost creată în cadrul unui proiect ERASMUS+ și este dezvoltată în continuare în cadrul unui alt proiect ERASMUS+ de către aceeași echipă. Aplicația se poate descărca gratuit de pe Google Play sau AppStore și poate fi folosită și de copii cu vârste mai mari de 9 ani care sunt la primii pași în deslușirea tainelor limbii germane. În plus poate fi folosită la clasă de profesorii de limba germană sau poate fi folosită de copii în timpul liber cu sau fără ajutorul părinților.

Mai multe informații se găsesc la link ul

https://deutsch.info/dandelin

Dezvoltarea abilităților de viață și performanțele școlare ale elevilor

Doina Cucu — Sat, 09 Mar 2024 14:01:44 +0200

Dezvoltarea abilităților de viață este esențială pentru performanțele școlare ale elevilor. Este universal recunoscut că la clasă pe lângă instrucție un bun profesor face si educație. În permanaență cele doua aspecte se întrepătrund. De exemplu, intr-un manual de limba engleză poate fi o lecție despre reguli de respectat la clasă atunci cand elevul învață de exemplu imperativul. Sau un text despre reciclare, refolosire, reducere care îi dezvoltă copilului abilități de a avea un comportament responsabil in relația cu mediul înconjurător. Există lecții în care se discută despre bullying și cyberbullying care vin in completarea orelor de dirigenție. Sau lecții in care se promovează un stil de viață sănătos. În concluzie pe langa cunoștințele de limba engleză, elevii își dezvoltă și abilități care să îl ajute in viața de zi cu zi sau în cariera viitoare.

Mentorul – un model de conduită profesională.

Doina Cucu — Thu, 29 Feb 2024 08:49:03 +0200

Mentor nu este nici primul nici ultimul substantiv comun care are la origini un nume propriu. Mentor era prietenul lui Ulise care era în același timp și îndrumatorul lui Telemac, fiul lui Ulise. Conform definiției din dicționar, mentor înseamnă conducător spiritual, povățuitor, îndrumător, preceptor, educator.
Întrebarea firească este dacă avem nevoie de mentori în sistemul de învățământ. Răspunsul nu poate fi decât afirmativ. Mentorul apare în diferite ipostaze, fiecare având rolul ei bine definit (conform ROSE TALKS: Povesti reflexive despre mentorat): mentor în carieră, suport colegial, tutor, profesor înțelept și de încredere, model de urmat si nu in ultimul rând, accelerator în dezvoltarea încrederii de sine.
Însă poate cea mai importantă caracteristică a unui mentor este aceea de a fi un model de conduită profesională. Acest lucru presupune printre altele expertiză pedagogică, cunoașterea legislației din domeniul educational, abilități de inetrrelaționare, comunicare, empatizare, abilitatea de a oferi îndrumări, sfaturi, feedback constructiv, abilități de asigurare a unui bun management al lecțiilor (C. Stan, 2020).

P.R.O.M.I.T. - Să vorbim despre dependență

Doina Cucu — Tue, 27 Feb 2024 09:39:04 +0200

Dependența se pare că este un subiect care nu mai poate fi evitat. Dacă în anii anteriori discuții pe această temă se puteau organiza doar cu elevii de liceu, iată că acum putem aborda această temă, sau mai bine zis sunt nevoiți să abordăm această temă încă de la gimnaziu!. Prin urmare recomand materialele realizate cu profesionalism de către PREVENTIS. Activitățile se pot face și cu elevi de clasa a VII-a sau a VIII-a atăt la ora de dirigenție cât și în săptămâna Școala Altfel.

https://preventis.ro/promit/