Deși e încă frig, orașul se colorează în alb și roșu. Mai sunt câteva zile până la 1 Martie ... E un nou început, e ca și cum odată cu acest anotimp ne-am reinventa pentru un start mai bun.
           O primăvară cu primăveri în suflet! – e urarea mea preferată; doar că simt că nu se mai încadrează cu societatea aceasta, în care oamenii și-au cam pierdut din ... profunzime.
              Martie vine în fiecare dintre noi cu speranță, cu gândul că, odată cu hainele groase, vom îndepărta, pentru un timp, greutatea de pe umerii slăbiți de încercările zilnice.
             La noi, în Moldova, există tradiția ca fetele, doamnele și domnișoarele să ofere mărțișoare tuturor băieților, bărbaților, din dorința de a sublinia sensibilitatea și frumusețea interioară feminină. Așa că că, frumusețea feminină arată celor de sex masculin că e prilej de bucurie, deoarece iarna a cedat în fața prospețimei care reînsuflețește.
             Primăvara înseamnă nou, proaspăt, dorință, curaj și flori. E minunat să vezi cum niște flori mici pot să iasă cu curaj din crăpăturile pământului, fără ajutor și numai pentru a ne încânta ființele.
              Cu bucurie, Cristi a adunat din păduricea de lângă casă floricele vii, mici, plăpânde, dar cât de curajoase; parcă ne-ar aminti că nu sunt altele ca ele. Le-am așezat în clasă la loc de cinste, ca pentru a întări spusele A VENIT PRIMĂVARA!!!!!!!!
              Pe 25 aprilie e Buna Vestire (Blagaslovenia) și Mihăiță, cu ochii lui senini ne-a informat că e Ziua Cucului, că e important să avem bani în buzunar. Prima pauză ne-a adus un nou răsfăț: deasupra satului se rotea un stol de berze . . . E certitudine: iarna s-a dus ...
              Primăvara înseamnă și Sărbători Pascale, curățenie, pace, împăcare, liniște și mult curaj s-o iei de la capăt. Să-ți evoci ceea ce ai făcut și să  reîncepi o nouă perioadă de viață, privind cu și mai multă seriozitate slăbiciunile, pentru a le putea transforma în noi forțe.
               E grozav Paștele în Bucovina! E musai să se curățească fiece suflet, fiece gospodărie; trebuie să cinstim cum se cuvine morții, pentru că trecutul ne-a clădit prezentul!
               Mă emoționează această sărbătoare deoarece îmi amintește de cu cât de multă strășnicie priveau ai mei părinți aceste tradiții! Noaptea de Înviere era sfântă și, parcă-mi văd tatăl stând cu stoicism cele câteva ore în magia sfântă a bisericii! Și mama-și înălța cântările în cor de simplitate, cu sunete prelungi ... La noi în sat era obiceiul de a se face foc în fața bisericii, ți timpul slujbei. Erau băieți și fete ce doreau să contopească sacrul cu lumescul. Fugeam și eu pe-afară, însă focul mă speria ...
                Sunt mamă și încerc să-mi educ copiiii în spirit creștinesc: ne curățim sufletele, casa și așteptăm cu smerenie Marea Sărbătoare; împreună vom slăvi Nașterea lui Iisus Hristos!
                E puțin, dar un pas mare pentru Mântuirea noastră!
                Aștept albastrul de mai, cu flori la pălărie, flori pe plai și în grădini ...
                            
 

                                                      Asigurarea calității

                                                           Curriculum
                                                               național

                               Centrarea     Centrarea
                          pe competențe                                              pe elev
       
Fig. 1 - Cei 3 piloni ai educației (Coordonate ale unui cadru de referință al curriculumului național, Dan Potolea și colaboratorii, pagina 35)
              Dacă obiectivul principal al educației era asigurarea calității și centrarea elevului în propriul proces de formare, competențele sunt introduse și în învățământul primar, odată cu formarea clasei pregătitoare la acest nivel de școlaritate. Văzute ca și capacități de selectare, combinare și utilizare adecvată a informațiilor, competențele reprezintă valori și atitudini necesare rezolvării cu succes a diferite categorii de situații de muncă și învățare, în vederea dezvoltării profesionale și personale, eficace și eficient. Operează la toate nivelurile de școlaritate, la toate ariile curriculare și disciplinele de învățământ și la fiecare modul al unei discipline. Vorbim de competențe cheie, competențe transversale, generice, specifice fiecărui modul, competențe profesionale.
               Curriculumul Național pentru învățământul obligatoriu se axează pe 8 competențe cheie, finalități explicite și asumate ce determină profilul de formare al elevului. Aceste competențe sunt definite în spațiul european ca un „pachet transferabil și multifuncțional de cunoștințe, abilități și atitudini de care toată lumea are nevoie pentru dezvoltarea și împlinirea personală, incluziune și angajare. Acestea ar trebui să fie dezvoltate până la terminarea/finalizarea educației sau formării obligatorii și ar trebui să constituie fundația procesului viitor de învățare, ca parte a învățării pe tot parcursul vieții”. Definite ca „precondiții pentru o performanță adecvată în viața adultă, în muncă și pentru procesele de învățare ulterioare” (Eurydice Study, Key Competencies, pag. 6), competențele-cheie se dezvoltă începând cu ciclul preșcolar, continuând cu clasa pregătitoare, pentru a fi cristalizate și maturizate la nivelul învățământului obligatoriu și asigurând un fundament solid pentru absorția achizițiilor următoare.
              Caracteristicile celor 8 competențe-cheie propuse de Parlamentul European reprezintă schemă standard europeană pe care ar trebui să o urmărească sistemul educațional din fiecare stat din UE:
 Comunicarea în limba maternă: capacitatea de a exprima și de a interpreta mesaje orale și scrise și de a interacționa adecvat și creativ în diferite contexte culturale și sociale;
 Comunicarea în limbi străine: pe lângă principalele dimensiuni ale comunicării în limba română și abilități de mediere și înțelegere interculturală;
 Competențe în matematică și competențe elementare în științe și tehnologie: capacitatea de a dezvolta și aplica gândirea logico-matematică pentru a rezolva diferite probleme cotidiene, precum și aplicarea metodologiilor pentru explicarea a diverse fenomene ale lumii înconjurătoare. În felul acesta se pot înțelege schimbările cauzate de activitatea umană și responsabilitățile fiecărui individ în calitate de cetățean;
 Competențe în utilizarea noilor tehnologii informaționale și de comunicație: abilități în utilizarea tehnologiei informației și comunicării;
 Competențe pentru a învăța să înveți: abilitățile de organizare a propriei învățări, conform propriei nevoi, conștientizând metodele și oportunitățile, dar și amenințările ce pot să apară;
 Competențe de relaționare interpersonală și competențe civice: dobândirea acelor competențe sociale ce permit fiecărei persoane să participe, eficace și constructiv, la viața socială și profesională, la construirea propriei bunăstări; cunoașterea conceptelor și structurilor social-politice înlesnește participarea activă și democratică a oamenilor la dezvoltarea societății;
 Spirit de inițiativă și antreprenoriat: capacitatea de a transforma ideile în acțiune, de a planifica cu creativitate și inițiativă proiecte, prin asumarea de riscuri în propria guvernare;
 Sensibilizare culturală și exprimare artistică: capacitatea de apreciere a expresiilor, ideilor, experiențelor și emoțiilor culturale, prin diverse canale.
             Prin urmare, putem considera competența unul dintre pilonii centrali, principalul organizator al reconstrucției curriculumului, dar și instrument al calității și performanței în activitatea profesională și socială, obiectiv al programelor de formare și rezultat al învățării. Rolul atât de important al competențelor reiese și din documentele europene, elaborate pentru a justifica și susține interesul acestea, referențiale și principiale pentru programele și politicile educaționale.
     

Bibliografie: - Dan Potolea (coord.), Proiectarea modulară a programelor şcolare,
                                Ghid metodologic , București, 2012
                       - Mihai Stanciu, Didactica postmodernă, Iași, 2007