Cadrele didactice trebuie să aleagă  acele strategii  și metode de lucru pentru  implementarea unui  învățământ  incluziv,  asfel încât  fiecare elev să   fie sprijinit  în  învăţare  pornind de la noţiuni cheie , continuând cu o serie de paşi sistematici, raportând instruirea la experienţa anterioară a elevilor.  Învăţarea prin cooperare, activităţi practice în care elevii acţionează independent, asigurarea învăţării temeinice - sunt  linii directoare ale unei strategii pentru educaţie .   

Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi învăţare(informative şi activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare).     

 Un profesor, oricât de strălucit orator ar fi , nu se poate substitui creierelor elevilor şi deci nu poate face activitatea care se desfăşoară individual în mintea fi ecăruia.

Elevii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de semnifi caţii. Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi, eventual, a predării, învăţarea nu are loc. 

Prin aplicarea cunoştinţelor dobândite la disciplinele de specialitate: marketing, managementul firmei, economie, contabilitate și informatică, fiecare grup a realizat câte o prezentare a propriei „Firme virtuale”. Astfel s-au înființat;”Florile copilăriei”;„The butterflys”;”Miracle”și firma ”Incredible„.

Fiecare firmă a avut propria siglă realizată cu ajutorul programului Paint și propriul slogan.,    cod CAEN ”explorat pe Internet ” CUI (codul unic de identificare, elaborate de fiecare grup de elevi sub forma unui număr din șapte cifre, reprezentând data nașterii unuia dintre elevii grupului aaazzll ) .

Fiecare grup prin elevul reprezentant  a făcut o scurtă descriere a acesteia – capital social, număr părți sociale, număr asociați, număr angajați, în conformitate cu cele învățate la disciplinele de specialitate.

Au elaborat organigrama firmei  ajutorul instrumentelor Smart Art, în conformitate cu structura organizatorică gândită de ei .Prin aplicarea cunoștințelor dobândite la Contabilitate au realizat câte un tabel în Microsoft Excel cu numele, funcţia şi salariul angajaţilor și au întocmit un stat de plată pentru angajații firmei.

De asemenea au realizat facturi personalizate,au simulat relații comerciale cu firmele celorlalte grupuri,au întocmit recepții,calculând prețurile unitare  ale produselor și totale,cu și fără TVA,plus adaos comercial.Totodată și-au prezentat oferta de produse cu ajutorul informațiilor și imaginilor de pe internet,au realizat anunţuri publicitare  aplicând astfel  cunoștințele dobândite la disciplina Marketing .

La finalizarea proiectului s-a realizat „Catalogul Firmelor virtuale .” care cuprinde toate firmele virtuale create de aceștia.

Metoda proiectului are un caracter practico-alicativ care dezvoltă capacitaea elevilor de a se transpune în viața reală.

Educația prin experiență este o filozofie care cuprinde multe metodologii în care cadrele didactice se angajează în mod intenționat cu elevii în experiență directă și reflecție concentrată pentru a crește nivelul cunoștințelor, a dezvolta abilități, a clarifica valorile și a dezvolta capacitatea oamenilor de a contribui la bunăstarea comunităților lor.

Învățarea prin experiență este o metodă de educare prin experiența directă prin care elevul se implică activ în a pune întrebări, in a investiga, in a experimenta, in a fi curios, in a rezolva probleme, in a-și asuma responsabilitatea, in a fi creativ și in a construi ințelesuri.

Competențele, cunoștințele și experiența sunt de asemenea dobândite în afara clasicei ore de clasă și pot include stagii, studii în străinătate, excursii pe teren, proiecte de cercetare pe teren și proiecte de învățare.

Învățarea prin experiență implică elevii în gândirea critică, in rezolvarea problemelor și luarea deciziilor în contexte care sunt in mod personal relevante pentru aceștia.

Această abordare a învățării implică, de asemenea, crearea de oportunități de dezbatere și consolidare a ideilor și abilităților prin feedback, reflecție și aplicare a ideilor și abilităților în situații noi.

Astfel,denumirea CDL-ului va fi stabilită de către unitatea de învățământ în colaborare cu operatorul economic apoi va fi avizat de către inspectoratul școlar.

Se întocmeștr un suport de curs,planificare calendaristică anuală,respectiv planificare a unităților de rezultate ale învățării și distribuirea săptămânală a orelor de pregătire- instruire practică comasată ,conform Standardelor de pregătire profesională.

Structura CDL-ului este în concordanță cu legislația în vigoare,aprobată prin ordin de ministru,conform programei școlare.      

Activităţile suplimentare stagiilor de pregătire practică menite să faciliteze accesul elevilor spre un loc de muncă, urmăresc comunicarea eficientă cu partenerii economici

în activitatea educaţională, informarea corectă în legătură cu profesiile existente pe piaţa muncii şi asigurarea unei coerenţe între oferte şi oportunităţi, respectarea egalităţii de şanse şi a nediscriminării, pregătirea unei forţe de muncă capabilă să facă faţă provocărilor prezente şi viitoare pentru a acţiona cu responsabilitate faţă de generaţiile viitoare.     

Deci ,pregătirea practică reprezintă ”ancora” dintre școală și piața muncii,iar construirea unei baze solide în școală este esențială,iar realizarea de parteneriate între școală  și agenții economici reprezintă ”cheia succesului”pentru viitorii meseriași ai României.

https://www.slideshare.net/CoriRus/economia-ntreprinderii-auxiliar-curricular-clasa-a-ixa

Ne punem pe drept cuvânt întrebările ;

De ce este specială instruirea practică?

Ce aduce ea nou?

Noi, cei din interior, nu suntem în măsură să răspundem la aceste întrebări. Cei care vor răspunde sunt beneficiarii. Ei sunt adevăratul „barometru”.

Un lucru este sigur: dacă pregătirea practică aduce schimbare şi progres în modul de abordare a problemelor legate de pregătirea pentru viaţă a tinerilor, înseamnă că efortul depus pentru implementarea ei a meritat.

O imagine pozitivă  are un aport important la creşterea calității actului educațional  precum şi la moralul elevilor săi. Numai că românii cei acuzatori pierd din vedere un adevăr elementar.

Este foarte natural că nu le pasă de profesor, ci doar ca să le fie lor bine. Uneori, se întâmplă ca acest bine să fie unul comun, alteori, el este divergent. Iar atunci când binele este divergent,fiecare alege, fireşte şi explicabil, să le fie lor bine în pofida celorlalți.     

În viitorul mai apropiat ori mai îndepărtat, locul profesorului în societate nu se va schimba decât atunci când vor vrea cei mulţi să se schimbe. Întrebarea care se pune este dacă aceștia cred oare că s-ar putea găsi un loc şi mai rău, sau nu?     

Îmi doresc din suflet ca imaginea profesorului, şi nu numai, să se schimbe. Găsesc deosebit de injust ca o naţie întreagă să fie catalogată în funcţie de un segment restrâns , segment care se întâlneşte oriunde, de altfel. 

Am  însă convingrtra că lucrurile vot reveni la normal ,iar lumea ne va vedea exact așa cum suntem...

https://twinspace.etwinning.net/140795/home

Proiectul s-a concentrat pe valorile europene, pe ce înseamnă să fii cetățean european. A pus accent pe respectarea drepturilor omului, dragostea și grija față de mediu, natură, animale, respectul pentru valorile europene, cultură și personalitățile fiecărei țări. Fiecare lună din proiect a avut activități cu sarcini clar stabilite. În cadrul proiectului s-au desfășurat activități multiple și variate în care am realizat materiale diverse legate de drepturile omului, de drepturile animalelor, cetățenie etc. Au fost complexe și activitățile desfășurate în grupurile internaționale, cu multe întâlniri, cu numeroase discuții pe Forum și cu obținerea unor produse finale pline de creativitate. Am utilizat o varietate de instrumente web 2, am învățat împreună și unii de la alții. Proiectul a avut ca finalitate o activitate colaborativă al cărei produs final a fost crearea unei prezentări comune utilizând Genial.ly pe care o găsiți aici:

https://view.genial.ly/60831e96506a150d250504e8/presentation-midas-students-declaration2

        Numerele nu există în toate culturile. Există numeroși vânători-culegători în Amazonia, care trăiesc de-a lungul ramurilor celui mai mare fluviu din lume. În loc să folosească cuvinte pentru cantități precise, acești oameni se bazează exclusiv pe termeni analogi cum ar fi câțiva sau unii.
În contrast, propriile noastre vieți sunt guvernate de cifre. Pe măsură ce citiți acest lucru, probabil că sunteți conștienți de ce oră este, cât de vechi aveți, soldul contului dvs. de verificare, greutatea dvs. și așa mai departe. Numerele exacte (și exigente) pe care le gândim au impact cu totul, de la programele noastre până la stima de sine.
        Pentru cea mai mare parte a duratei de viață a speciilor noastre, de aproximativ 200.000 de ani, nu am avut mijloace de a reprezenta cu precizie cantitățile. Mai mult, cele 7.000 de limbi care există astăzi variază dramatic în ceea ce privește modul în care utilizează numerele. Vorbitorii de limbi anumerice oferă o fereastră în modul în care invenția numerelor a remodelat experiența umană.

        Culturi nenumărate
       

        Culturile fără numere, sau cu doar unul sau două numere precise, includ Munduruku și Pirahã, din Amazonia. Cercetătorii au studiat, de asemenea, câțiva adulți din Nicaragua care nu au fost învățați niciodată cuvinte numerice.
        Fără cifre, adulții umani sănătoși se luptă să diferențieze cu precizie și să-și amintească cantități de până la patru. Într-un experiment, un cercetător va pune nuci într-o cutie pe rând, apoi le va scoate pe rând. Persoana care urmărește este rugată să semnaleze când au fost scoase toate piulițele. Răspunsurile sugerează că persoanele anumerice au unele probleme pentru a ține evidența numărului de nuci care rămân în cutie, chiar dacă există doar patru sau cinci în total.
        Acest și multe alte experimente au converg către o concluzie simplă: atunci când oamenii nu au cuvinte numerice, se luptă să facă distincții cantitative care probabil par a fi naturale pentru cineva ca tine sau pentru mine. În timp ce doar o mică parte din limbile lumii sunt anumerice sau aproape anumerice, ele demonstrează că numărul de cuvinte nu este un universal uman. Merită subliniat faptul că aceste persoane anumerice sunt normale din punct de vedere cognitiv,  bine adaptate la împrejurimile pe care le-au dominat de secole.
        Cu toate acestea, numeroși oameni se luptă cu sarcini care necesită o discriminare precisă între cantități. Poate că acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător. La urma urmei, fără a număra, cum poate cineva să spună dacă există, să zicem, șapte sau opt nuci de cocos într-un copac? Astfel de distincții aparent simple devin neclare prin ochi nenumărați.
        Înainte de a fi hrăniți cu lingurițe, copiii pot discrimina aproximativ cantitățile peste trei. Trebuie să ni se înmâneze instrumentele cognitive ale numerelor înainte de a putea recunoaște în mod constant și ușor cantități mai mari. Această concluzie este reflectată de lucrul cu copiii anumerici din societățile industrializate.
        De fapt, dobândirea sensului exact al cuvintelor numerice este un proces minuțios care necesită ani copiilor. Inițial, copiii învață cifre la fel cum învață litere. Ei recunosc că numerele sunt organizate secvențial, dar au puțină conștientizare a ceea ce înseamnă fiecare număr individual. Cu timpul, ei încep să înțeleagă că un număr dat reprezintă o cantitate mai mare cu unu decât numărul precedent. Acest principiu succesor face parte din fundamentul cunoașterii noastre numerice, dar necesită o practică extinsă pentru a înțelege .
        Deci, niciunul dintre noi nu este cu adevărat o persoană numerică. Nu suntem predispuși să gestionăm în mod corect distincțiile cantitative. În absența tradițiilor culturale care ne infuzează viața cu numere încă din copilărie, ne-am lupta cu toții chiar cu distincții cantitative de bază.
        Cercetările privind limbajul numerelor arată, din ce în ce mai mult, că una dintre caracteristicile cheie ale speciei noastre este o diversitate lingvistică și cognitivă extraordinară. Deși există, fără îndoială, puncte comune în toate populațiile umane, culturile noastre variate radical favorizează experiențe cognitive profund diferite. Dacă vrem să înțelegem cu adevărat cât de mult diferă viața noastră cognitivă intercultural, trebuie să sunăm continuu adâncurile diversității lingvistice a speciei noastre.

Sursa: https://theconversation.com/anumeric-people-what-happens-when-a-language-has-no-words-for-numbers-75828, autor Caleb Everett