"Are you searching for innovative ways of using arts and science digital heritage to raise your students’ awareness about today’s society’s big issues? Then this competition is for you!"

https://teachwitheuropeana.eun.org/updates/sprint-to-the-digital-future-and-beyondwith-the-europeana-education-competition-2021/

I implemented the Learning Scenario “Dragon Tales in Europe“ (SOI-RO-154), created by Despoina Kyriakaki with my 9 years old students, having a beginner-level English knowledge. The activities aimed to strengthen students’ ability to work with images in various ways, including the description, drawing, commenting, story writing. Besides, students developed their teamwork and debating skills.

It’s all about dragons…

In the first part of the lesson, I used the Europeana Gallery: dragons in myth and science. The students’ knowledge about fairy tales with dragons was resumed. In the Romanian fairy tales, the dragon (balaurul) has three or seven heads, is winged and abducts the emperor girls. He is always defeated in a straight fight by the saving hero.

The European context of the project allowed us to use the supporting text “The Reluctant Dragon”, written by Kenneth Grahame, which was found in the student reading book. The students read the text, analysed it, performed brief dramatizations and described the main characters, listing their physical and spiritual qualities.

Telling a story in English

In order to practice their language skills, I asked the students to write narrative texts, inspired by this theme and to illustrate them. They worked individually, and in the end, each student read his work. By voting, students selected the most successful work. The criteria referred to the content (imagination, correct spelling, introductory formulas, vocabulary), but also to the form: placing the text on the page, clarity of writing, illustrations. Finally, the students’ works were exposed in the classroom.

Interdisciplinary approach

Regarding the integration in the basic curriculum, I tried to make connections between language, arts and personal development. The specific competencies and the learning activities targeted were the following:

    Language: Expression of ideas in familiar contexts; Transmission of information through a suite of logically linked statements,
    Personal development: Exploring relationship skills others, Use active listening elements,
    Art: Expressing personal ideas and experiences through the use of line, point, colour and shape.

Students assessment

The assessment focused on learning experiences and skills acquired. I systematically observed the students’ behaviour and of course, I appreciated the products of their activity.

How did my students like it?

The students liked the lesson. Especially, they liked the Europeana resources that were introduced to them, the text they read, the short dramatizations, the written expression, the democratic exercise of choosing the favourite work, the opportunity to make an exhibition.

Teacher’s perspective

Tales are representations of life in fantastic forms, where good overcomes evil. Each child draws different meanings from them, depending on their needs, interests, desires, expectations at that time. A story or a fairy tale is like a travel ticket in a world full of new experiences. With this lesson, I celebrated with my students the International Fairytale Day. For the dissemination of the activity and for the exchange of experience with colleagues from the country, I created an online event on eTwinning, attended by 16 Romanian teachers.v

“Unii copii sunt precum nişte roabe:
trebuie să fie împinşi.
Unii sunt precum bărcuţele:
trebuie să fie vâslite.
Unii sunt precum zmeele:
dacă nu le ţii strâns de sfoară
vor zbura departe, sus.
Unii sunt precum pisicuţele:
tare mulţumite când sunt mângâiate.
Unii sunt ca nişte remorci:
folositoare numai când sunt trase.
Unii sunt precum baloanele:
tare uşor de vătămat,
de nu le mânuieşti cu grijă.
Unii sunt mereu
de nădejde şi gata să te-ajute.”
( El. Schulman Kolumbus –
Didactica preşcolară)

                               Fiecare copil este diferit şi nu poate fi comparat „decât cu sine însuşi”. Şi totuşi, câteva lucruri esenţiale îi fac să fie asemenea: toţi au nevoie de dragoste, de securitate, de îngrijire şi de exerciţiu. Toţi simt nevoia de recunoaştere şi acceptare. Toţi caută un sprijin în adult şi chiar au nevoie de un anumit control din partea acestuia pe măsură ce îşi dezvoltă încrederea în sine şi dobândesc propria experienţă. Copiii îşi dezvoltă treptat „capacităţile de informare- procesare- numite inteligenţe” 1 - care să le permită să soluţioneze sau să creeze produse.
                               „Aşadar, indivizii nu sunt în mod egal „deştepţi”sau „proşti” în toate circumstanţele, mai degrabă ei prezintă inteligenţe diferite care pot fi preţuite sau ignorate diferit în circumstanţe diferite.”2 Howard Gardner defineşte inteligenţa ca un „potenţial bio-psihologic care procesează forme specifice de informaţii în formule distincte”.
                                Autorul combate ideea adânc înrădăcinată la nivelul mentalităţii colective conform căreia succesul şcolar (reprezentat de performanţele lingvistice şi logico-matematice) depinde de nivelul de inteligenţă al individului. Cele două inteligenţe sunt cruciale pentru succesul la testele menite să cuantifice intelectul uman şi potenţialul cognitiv (scalele Stanford-Binet), dar ele nu reprezintă cheia succesului în viaţă. De multe ori, situaţiile din viaţa cotidiană nu pot fi rezolvate prin raţionamente sofisticate, calcule strastegice şi raţionamente lingvistice.
                                 Conform teoriei inteligenţelor multiple elaborată de H. Gardner, există şapte tipuri de inteligenţă: lingvistică, muzicală, spaţială, logico-matematică, kinestezică, interpersonală, intrapersonală.  Autorul consideră că relevanţa acestei teorii pentru practica şcolară se poate concretiza în: redimensionarea, extensia concepţiei profesorilor despre inteligenţă, despre modalităţile de predare şi evaluare (evaluare contextualizată). În „Inteligenţe multiple. Noi orizonturi” , H. Gardner  defineşte inteligenţa astfel: „ o capacitate computaţională – o capacitate de a procesa un anumit tip de informaţie – care se găseşte în biologia umană şi în psihologia umană”. „Setului original de inteligenţe” i se adaugă „inteligenţele recent identificate”: inteligenţa naturalistă şi inteligenţa existenţială, aceasta din urmă neacceptată integral :”menţionez această inteligenţă candidat în trecere”. Aşadar, H. Gardner vorbeşte despre „8½ inteligenţe”.
                                 Este binecunoscut rolul expectanţelor profesorilor în evoluţia fiecărui elev. Teoria inteligenţelor multiple duce la 3 concluzii:
    1. Fiecare om dispune de întreaga gamă de inteligenţe.
    2. Nu există doi indivizi care să aibă acelaşi profil intelectual.
    3. Dacă cineva are o inteligenţă puternică, nu înseamnă că acţionează neapărat inteligent.3
Aceste afirmaţii implică aspecte importante de natură educaţională, poli-
tică şi culturală. Din pun de vedere educaţional, la vârsta preşcolară copiii îşi dezvoltă capacităţi simbolice şi concepţii teoretice (cel puţin la nivel de schiţă) îndeosebi cu ajutorul propriilor interacţiuni spontane cu lumea în care trăiesc. Chiar la vârste mici, copiii sunt câteodată atraşi de domenii specifice (numite experienţe de cristalizare – Walters&Gardner, 1986). Se poate vorbi de o dezvoltare timpurie ca fiind „predomeniu” sau „prebranşă”.
                                  Se ştie că la această vârstă este mai importantă motivaţia decât preformanţa, aşa că este valabil enunţul următor: „pentru majoritatea cazurilor, aceia (copiii) care sunt atraşi sunt mai mult interesaţi decât productivi în domeniul respectiv”.

                                 Factorii favorizanţi pentru aplicarea TIM la grădiniţă

                                  Teoria inteligenţelor multiple se încadrează la educaţia centrată pe elev. Diversitatea activităţilor, a contextelor, a materialelor propuse prin Tim permite o diferenţiere a copiilor, a capacităţilor lor de învăţare şi a tendinţelor lor.
                                  Se poate modela educaţia optimă pentru fiecare copil- cel puţin se poate încerca acest lucru – în cadrul activităţilor alese din programul zilnic de la grădiniţă.
                                  Educatoarea poate obţine cât mai multe informaţii posibile despre fiecare copil prin metoda observaţiei. Aceste informaţii sunt utile îndeosebi în cazul în care un copil întâmpină o dificultate în a învăţa.
                                  Programul flexibil şi alegerea temelor oferă poibilitatea introducerii mai multor forme de prezentare a unui subiect.
                                  Introducerea opţionalului (unul pentru nivel de grupă mică-mijlocie şi 1-2 pentru grupa mare- pregătitoare) poate ajuta educaţia individualizată.
                                  Învăţământul prşcolar permite stabilirea unor obiective educaţionale concrete, cum ar fi: gândire interdisciplinară, găsirea de calităţi ale fiecărui individ.
                                  În grădiniţe se poate aplica metoda proiectelor care permite copiilor să întâlnească materialul ce trebuie stăpânit într-o varietate de forme şi contexte, facilitând astfel înţelegerea. „Şi cel mai bun mod e a realiza acestea este să se recurgă la toate inteligenţele care sunt relevante pentru acest subiect, în cât de multe moduri legitime posibile.”3
                                  Proiectul oferă contexte în care copiii pot aplica o foarte mare varietate de cunoştinţe şi deprinderi sociale şi intelectuale, pe lângă cele de bază furnizate de curriculum. Un proiect are o structură temporală care o ajută pe educatoare să-şi organizeze progresiv activitatea cu copiii, în funcţie de dezvoltarea lor, de interesul acestora şi de gradul de cunoaştere a subiectului luat în discuţie. Proiectul poate fi încorporat în curriculum-ul pentru vârste timpurii de la noi.                

                                Se activează inteligenţele lingvistice, cât şi cele personale printr-o poveste:”A fost odată un Oraş în care trăiau copii de vârsta voastră ... Într-o zi copiii s-au gândit să schimbe numele oraşului. Toţi copiii s-au întâlnit şi au început să facă propuneri. Unul a zis să se numească Oraşul Veseliei, altul Oraşul Florilor, altcineva Oraşul Fericirii. Voi cum aţi vrea să se numească oraşul dacă aţi trăi acolo ? ... (Poveste cu început dat – copiii trebuie să continue firul naraţiunii) Oraşul va trebui să aibă o şcoală, un dispensar, poştă, primărie, magazin, biserică şi voi, copii, veţi lucra în toate aceste locuri... Dar, mai întâi, acest oraş trebuie construit ...”
                                  Poate fi folosită şi mima -altă formă simbolică a naraţiunii – fiecare copil poate mima activitatea pe care o va desfăşura/ar vrea să o desfăşoare în Oraşul lor.
                                  „Pentru că povestirile stârnesc interesul, ele oferă un punct de acces tentant (...) Trebuie să stârnească curiozitatea şi să ajute la menţinerea interesului pentru un subiect.” 1
    • Punctele de acces numerice
Unora dintre elevi le place să aibă de-a face cu numere şi relaţii nume
rice:
    • pot pune numere la case,
    • pot număra aleile
    • pot număra casele, ferestrele, uşile, pomii ...
    • pot face colectarea datelor în tabele
    • sau să utilizeze datele dintr-un tabel.

De exemplu : să modeleze tot atâtea obiecte câte sunt înscrise în tabel

                                  Copiii cu înclinaţii spre matematică găsesc o mulţime de subiecte cu care să-şi încerce puterile:
    • figurile geometrice plane pe care le vor construi la construirea căsuţelor (machetelor)
    • număratul pomilor din macheta oraşului, a caselor care au grădina...

    • Punctele de acces logice
Legată de interesul pentru numere, deşi deosebită de acesta, este preocu-
parea pentru propoziţiile logice, pentru relaţiile dintre ele şi implicaţiile lor.
                                  Exemple: dacă copiii doresc mai multe locuri de joacă, spaţii verzi şi nu au prevăzut acest lucru de la început
                                  Rezultă că trebuie să renunţe la alt spaţiu (parcare, restaurant), pentru ca acel loc să fie transformat în zonă verde.

Cei cu o gândire logică sunt atraşi de provocarea creată de alegerile locale, la care vor participa unii dintre copiii de la grădiniţă – alegerea primarului Oraşului Viitorului (candidaţii sunt aleşi după anumite criterii). „Un dezechilibru iniţial trebuie să lase locul unui echilibru final în legăturile esenţiale interpersonale”1
Dacă este un oraş nou – el trebuie să aibă un steag nou, o stemă nouă, un
imn/cântec nou. Copiii sunt antrenaţi în crearea acestora.
    • Punctele de acces existenţiale/fundamentale.
Deşi sunt micuţi, există posibilitatea abordării unor întrebări profunde
despre existenţă: necesitatea morţii (mai ales dacă le-a murit animalul preferat) şi iubirea. Copiii se pot gândi la un moment dat să construiască un monument despre trecut, despre eroi , mai ales că au unuol în cartier, la care depun flori de Ziua Eroilor, în fiecare an. Ei se pot gândi să realizeze o construcţie asemănătoare unei biserici.
    • Punctele de acces estetice.
Copiii pot decora oraşul în miniatură cu flori, copăcei, gărduleţe, indica-
toare, semafoare, diverse elemente din natură pictate, modelate de ei. Pot crea scurte poezii despre viaţa în oraş, despre locuitori. Pot organiza serbarea de ziua oraşului, pe care o aleg ei(de ex. 1 Iunie – ar fi o propunere) în care să cânte, să danseze, să interpreteze roluri. De asemenea, fiecare casă poate fi dotată cu un clopoţel, un sunet diferit pentru fiecare casă.
    • Puncte practice de acces
„Copiii, în special, sunt stimulaţi de posibilitatea de a lucra cu materiale
fizice.” În proiectul tematic Oraşul Viitorului copiii vor folosi: lut, acuarele, cutii de rame foto, instrumente muzicale, scotch sau capse, sfoară, bucăţi de lemn, cartoane colorate, vopsea, lipici, apă, plante de mici dimensiuni, bucăţi de pânză, pietricele, alte elemente din natură : conuri de brad, seminte, ghindă, fulgi etc.
                                   Copiii pot asambla, pot ordona elementele asamblate.
Iată câteva din elementele care pot fi folosite în mod practic în proiectul „Oraşul Veseliei”.

Sesiune introductivă de 60 de minute legată de implementarea programului Change Architects Nivelul 1 - Inițiere, pe parcursul anului școlar 2020 - 2021.

Vă așteptăm cu drag pentru a vă familiariza cu metoda și pentru a cunoaște și alți profesori ce au acceptat provocarea noastră

Miercuri, 17 Februarie 2021, 17:00 - 18:00
Detalii zoom:  https://zoom.us/j/98185669610

Mădălina Bouroș
Asociația All Grow
www.allgrowromania.org

                    Aptitudinile și competențele în știință, tehnologie, inginerie și matematică devin o parte din ce în ce mai importantă din alfabetizarea noastră de bază în economia cunoașterii de astăzi. Așa că am decis să creăm un proiect eTwinning care să ne ajute să predăm metodele de înțelegere a domeniului STEM. Elevii  noștri sunt interesați de cunoașterea și explorarea Universului, de aceea am ales subiectul proiectului nostru: explorarea Sistemului nostru Solar. Vârsta elevilor : 8 ani. Numărul elevilor: 24
                       Obiectivele educaționale și abordările pedagogice folosite cu elevii:
• Dezvoltarea cunoștințelor elevilor despre sistemul nostru solar,
• Încurajarea elevilor să se implice în disciplinele STEM,
• Exersarea abilităților de lucru ale elevilor cu Lego We Do 2,
• Sprijinirea elevilor în utilizarea gândirii computationale,
• Încurajarea elevilor să pună întrebări, să rezolve probleme pas cu pas, să utilizeze modele, să cerceteze, să analizeze, să interpreteze date, să evalueze rezultatele și să coopereze,
• Exercitarea abilităților TIC și a limbii engleze în cooperare cu elevi din diferite țări.
                  Metodele folosite pentru a-i antrena, având în vedere faptul că elevii sunt mici
                  Metodele au fost cele activ-participative. Elevii au fost implicați în activități practice mai ales, ei au lucrat in echipă și în grupuri mici, au vizualizat și aplicat, au modelat, au investigat, au realizat lucrări practice și le-au folosit pentru a înțelege exercitarea anumitor forțe și fenomene. Pentru a le dezvolta gândirea computationala am folosit codarea in cazul unor activitati necomputerizate (cartonașe cu instrucțiuni, coordonate pentru obiecte și podea cu axe și grila marcată cu bandă adezivă), dar și codarea programata cu Scratch și cu folosirea trusei Lego WeDo 2.0. Activitățile au fost la nivelul lor de intelegere, le-au stimulat gandirea, imaginația și creativitate, dar și spiritul de echipă și i-au motivat să afle mai multe despre explorarea spațiului. Am prezentat și folosit multe materiale și mijloace concrete; planșe, filmulețe educaționale, instrumente TIC (pe tabletă), telescopul Bresser (câștigat pentru elevii mei în cadrul competiției  The Moon Landing 50 celebration organizat de International Astronomical Union). M-am inspirat din materialele European Space Agency,

vam folosit resurse din mapa de lucru ESA pentru elevii din ciclul primar, filmulețele educative Paxi, planșe de la European Space Agency. Am aplicat jocuri didactice, jocuri tematice și jocuri distractive. Au mers în vizită la Planetariu și au aflat lucruri noi despre Univers, pe care le-au împărtășit colegilor din proiect. La diseminare, elevii au prezentat colegilor din școală ceea ce au lucrat, astfel încât și-au exersat abilitățile de comunicare și de vorbire în public. În unele secvențe ale activității, elevii au demonstrat înțelegerea și dezvoltarea competențelor prin rezolvarea sarcinilor de lucru pe fișe sau în lucrul in echipe. Sarcinile au fost de la simple la complexe.
                     Integrarea proiectului în curriculumul/materia disciplinelor existente
                   Eu am urmat o abordare multidisciplinară. Pe parcursul acestui proiect elevii si-au dezvoltat competențele specifice disciplinei matematica și explorarea mediului (familiarizarea cu spațiul cosmic, cu unele noțiuni legate de fenomene, forțe, energie, materiale și resurse naturale, dar și operații de calcul - integrate în fișele de lucru, reprezentarea grafică a informațiilor - în cadrul activităților de programare necomputerizată). Elevii si-au exersat deprinderile practice, abilitățile de desen și modelaj (AVAP). Ei și-au îmbogățit vocabularul, și-au exersat și dezvoltat competențele de exprimare corectă, verbală și în scris (CLR). Elevii au devenit prieteni mai buni, și-au valorizat competențele, și-au exprimat nevoile, dar și aspirațiile, au respectat reguli și și-au exersat competențele de lucru în echipă, de valorizare a propriei activități și a activității colective (Dezvoltare personală). Jocurile tematice și cele distractive au avut si o componenta de dezvoltare fizică și exprimare cu propriul corp (educatie fizică). Ei si-au dezvoltat atenția și capacitatea de concentrare, gândirea computațională, abilitățile de lucru pe calculator și de folosire a instrumentelor digitale și a programării pe computer (Scratch).
          Pe parcursul activității de proiect elevii mei au dobândit și exersat următoarele competențe cheie:
    • capacitatea de a interacţiona lingvistic într-un mod adecvat, într-o diversitate de contexte,
    • alfabetizarea matematică,  folosirea operaţiilor matematice de bază pentru efectuarea unor calcule (mental sau în scris), în vederea rezolvării unei diversităţi de probleme cotidiene;
    • alfabetizarea stiinţifica, abilitatea şi motivaţia de a utiliza cunoştinţele şi metodologia ştiinţelor pentru a explica unele aspecte din universul natural;
    • competenţele de  folosirea a unor mijloacelor electronice de comunicare
    • competențe de învățare
    • competențele de comunicare și cooperare
    • motivația de a reuși.
                    Activitățile de colaborare înseamnă mai mult decât comunicare. Prin urmare, am colaborat cu partenerii de proiect: la scrierea proiectului, la fiecare etapă a proiectului - de la alegerea logo-ului până la produsul final, la jocuri, la activitățile practice, la schimbul de informații stiintifice (resurse și rezultatele activităților lor).

International Day of Women and Girls in Science este implementată de UNESCO și ONU, în colaborare cu agențiile și instituțiile interguvernamentale, precum și cu partenerii societății civile, care au ca scop promovarea femeilor și fetelor în știință. Scopul zilei este de a promova accesul deplin și egal la participarea la știință pentru femei și fete.

Astazi, la scoala, elevele au invatat despre Obiectivele de Dezvoltare Durabila si au invatat cum sa aprinda o luminita LED. Multumim, All Grow, pentrca ne-ati implicat in proiectul Design Futures! Pentru noi este o aventura a cunoasterii si abia asteptam celelalte opt lectii!

Seria a doua de elevi

Challenge 7: Căsuța călătoare (Ți-ar plăcea să călătorești în lung și-n lat, asemeni lui Phileas Fogg și Passepartout din cartea lui Jules Verne, cei doi care au făcut Ocolul Pământului în 80 de zile? Cum ar fi dacă în loc de tren, mașină sau avion ți-ai lua căsuța la drum? Așa poți să vizitezi orașele fermecate descoperite de noi, un oraș imaginat de tine… sau unul din realitate.

Te provocăm să-i folosești puterile magice ca să pătrunzi în oraș, transformând căsuța după obiceiul locului! Construiește macheta căsuței transformate, povestește-ne sau desenează aventurile căsuței în orașul ales și dă-i căsuței un nume-magic, potrivit locului în care ar vrea să se oprească!)

si

Challenge 10 #DeaArhitecturaAcasa: Benzi desenate cu personaje umflate… ah, și dezumflate (Ți-ar plăcea să fii creator de benzi desenate? Imaginează-ți că personajele tale vor fi eroii unor povești cu tâlc pe care o vei inventa chiar tu.

Te provocăm să creezi o bandă desenată cu 3 personaje de proporții diferite care discută despre… Șirul lui Fibonacci! Imaginează-ți conversația dintre cele 3 personaje, dar și cum folosesc obiectele din jurul lor. Dacă te-am făcut curios/curioasă, hai să vezi ce ți-am pregătit!)

Lucrarea Dariei (Challenge 7)

Lucrarea lui Andrei C. (Challenge 10)

Despre Simbolul Universal

Un simbol e ca o săgeată ce arată către ceva mai mare și mai adânc decât imaginea în sine.

Ceea ce îmi place la acest simbol pentru Cititul Împreună este  CA lasă mult loc pentru imaginație. Cine citește? Oare ce citesc? Ce relație o fi între cititori? Și totuși, nu lasă chiar totul la îndemâna imaginației. Câteva lucruri sunt certe: este un grup de persoane care împart o carte, împărtășesc o poveste. Și pentru copiii care au primit cărți, cărora li s-a citit, de la vârste cât mai mici, acest simbol lasă loc de interpretare și de personalizare. Ei vor adăuga semnificației acestui simbol propria lor căldură – propriile lor povești.Despre Simbolul Universal

Un simbol e ca o săgeată ce arată către ceva mai mare și mai adânc decât imaginea în sine

Ceea ce îmi place la acest simbol pentru Cititul Împreună este  CA lasă mult loc pentru imaginație. Cine citește? Oare ce citesc? Ce relație o fi între cititori? Și totuși, nu lasă chiar totul la îndemâna imaginației. Câteva lucruri sunt certe: este un grup de persoane care împart o carte, împărtășesc o poveste. Și pentru copiii care au primit cărți, cărora li s-a citit, de la vârste cât mai mici, acest simbol lasă loc de interpretare și de personalizare. Ei vor adăuga semnificației acestui simbol propria lor căldură – propriile lor povești. (CITIM IMPREUNA ROMANIA)

 

M-am straduit sa organizez la clasa o activitate specifica acestui proiect, in fiecare an. Acum trei ani, cand elevii mei erau in clasa pregatitoare, le-am daruit carti si am invitat-o pe doamna bibliotecara la activitate. In anii care au urmat am ales cate o carte din care am citit impreuna.

Anul trecut am CITIT IMPREUNA CA SA SALVAM PLANETA.

Iar anul acesta ne bucuram ca suntem in clasa, impreuna. Asa ca vom citi din cartile aduse de acasa. Vom citi despre prietenie si despre colegi. IAta una dintre cartile propuse de elevi:

https://booklet-fiction.ro/carti/scoala-din-padure-un-nou-coleg/

Se anunta o zi frumoasa. Sa Citim Impreuna despre bucuria de a fi elevi!

 

#ZICI2021 #WorldReadAloudDay