Rolul Activităților de dezvoltare personală

Elena Daniela Floricică — Sun, 09 Feb 2025 20:13:57 +0200

Grădiniţa introduce copilul într-o colectivitate care începe prin a fi un grup neorganizat şi
are menirea de a contribui la dezvoltarea lui psihică şi mai ales la dezvoltarea identităţii şi a
identificării cu modele sociale mai complexe.Toți copii au nevoie de dragoste, de acceptare și
de siguranță, de aprijin din partea unui adult până ce își dobândesc independența, își dezvoltă
încrederea în sine, își formează personalitatea.Grădinița asigură această formare prin
activitățile de dezvoltare personală.
Conform Curriculumului, activităţile de dezvoltare personală în perioada (3-6/7 ani),
includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele cu program
prelungit ), inclusiv activităţile opţionale.
Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele
acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele
înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul
dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după
amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale
aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi.
Sosirea şi plecarea copiilor se vor face într-o atmosferă destinsă, astfel încât
copilul să perceapă acţiunile ca fiind fireşti şi să nu fie supus stresului schimbării.
Aceste momente capată un bogat conţinut educativ, relaţia educatoare-copil-părinte
conferindu-le o veritabilă valoare pedagogică: obişnuirea copiilor de a veni şi de a
pleca aproximativ la aceeaşi oră, formarea şi dezvoltarea sentimentului de răspundere
pentru curăţenia corporală şi ţinuta vestimentară, precum şi cunoaşterea şi respectarea
unor reguli legate de sănătate şi regimul de viaţă. Se formează deprinderi de a saluta
adulţii şi copiii la venirea şi plecarea din grădiniţă, de a aşeza ordonat hăinuţele şi
încălţămintea în spaţiul destinat, de a acorda prioritate adulţilor şi fetiţelor (băieţilor), de
a aşeza gentuţele la cuier în ordine. Exemple de teme: ,,Sunt copil politicos!’’, ,,Sunt
mic, dar binecrescut!’’, ,,Dulăpiorul fermecat’’, ,,Fiecare la locul lui’’, ,,Ne îmbrăcam/
dezbrăcăm singuri’’, ,,Fac ordine în dulapul cu haine’’, ,,Poftiti, vă rog!’’, ,,Respect pe
oricine.Ştiu că e frumos şi bine’’.
Spălarea pe mâini îi oferă educatoarei ocazia de   formare a deprinderilor de a se
spăla pe mâini înainte şi după masă, de a se spăla pe mâini după folosirea toaletei.
Exemple de teme:,,Nu uitaţi!’’, ,,Primul lucru mă spăl’’ , ,,Curat şi sănătos’’.
Servirea mesei nu este un act de sine, ci şi un prilej pentru formarea unor
deprinderi alimentare favorabile, un stil de viaţă sănătos. Copiii vor fi îndrumaţi cu
răbdare   şi perseverenţă pentru a folosi corect serveţelul la masă, de a strânge resturile
alimentare şi de a le duce la coşul de gunoi, de a mânca singuri fără să se
murdărească, să mestece bine şi să înghită, de a avea o atitudine corespunzătoare în
timpul mesei: să vorbească încet, să nu se joace, să formuleze politicos dorinţele.
Exemple de teme: ,,Facem ordine după ce am luat masa’’, ,,Ce mese curate’’, ,,Sunt
mare mă descurc singur!’’, ,,Te rog să-mi dai!’’, ,,Acum mâncăm, joaca mai târziu’’,etc.
Somnul de zi al copiilor nu este numai o cerinţă fiziologică, ci şi un prilej
oferit copiilor de a câştiga independenţa prin exersarea unor deprinderi individuale
privind îmbrăcarea şi dezbrăcarea. Exemple de teme:,,Ne pregătim de culcare’’, ,,Când e
patul aşezat, eu sunt gata de culcat’’, ,,Moş Ene a venit pe la gene’’.
Întâlnirea de dimineaţă ocupă un rol important în cadrul programului zilnic,
reprezintă un moment prin care se creează o atmosferă vioaie, prietenoasă, în cadrul
căreia copiilor li se exersează deprinderi şi abilităţi importante, de raportare pozitivă la
cei din jur, de recunoaştere a valorii fiecăruia. Durata întâlnirii de dimineață este în
general de 15-25 de minute, iar locul de desfășurare este același pe tot parcursul anului.
Structura întâlnirii de dimineaţă
 Salutul. Acest moment cultivă norme de bază în comportamentul copiilor, îi
învaţă respectul pentru cei din jur şi creează premizele pentru formarea unui
colectiv sudat, bazat pe prietenie. În fiecare zi salutul va fi diferit, distractiv,
respectuos şi mobilizator. Exemple:,,Bună dimineaţa, Ana.Mă bucur că te văd!’’,
,,Bună dimineaţa, Maria.Ce frumoasă eşti azi!’’, ,,Bună dimineaţa, albinuţelor’’,
,,Bună dimineaţa, copii isteţi!’’, ,,Bună dimineaţa, greieraşilor’’, etc.
 Prezenţa .Fiecare copil are un cartonaş cu un semn individual şi numele lui scris
pe el. Pe măsură ce evoluează, copiii îşi recunosc cu uşurinţă desenul şi numele
şi pot să-şi plaseze cartonaşul în locul pentru ei.
 Împărtăşirea cu ceilalţi- este cel mai important moment al întâlnirii de
dimineaţă, deoarece copiii schimbă impresii, opinii, păreri cu ceilalţi. Ei îşi
transmit, cu sinceritate, grijile, problemele, experienţele proprii, părerile despre un
anumit eveniment, întâmplări la care au fost martori. Pot fi ajutaţi de educatoare
cu întrebări:,,Ce ai văzut în drum spre grădiniţă?’’, ,,Văd că mama te-a
îmbrăcat mai gros/ mai subţire.De ce?’’, ,,Te-am văzut ieri în parc.Cu cine te
jucai?’’,etc.Aceste întrebări au rolul de a demara discuţia sau de a le oferi
subiecte de discuţie, puncte de plecare într-o convorbire liberă.
 Activitatea de grup. Activitatea de grup încurajează
exprimarea
liberă,
comunicarea, învăţarea socială, într-un mediu bazat pe încredere şi susţinere.
Fiecare membru al grupului se integrează jucându-se, cântând, luând parte, alături
de grup, la activităţi distractive, plăcute, energizante,non-competitive.Acest tip de
activitate promovează dezvoltarea unităţii grupei, cooperarea şi rezolvarea unor
problem..Activităţile de grup pot cuprinde: cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text
şi cânt, activităţi de limbaj, matematice, fizice şi de mişcare, jocuri distractive,
jocuri intelectuale şi sociale,etc.
 Noutăţile zilei- reprezintă partea finală a întâlnirii de dimineaţă. Noutăţile
reprezintă mesaje scurte şi directe, scrise sau desenate şi afişate, astfel încât să fie
vizibile pentru toţi. Se pot face anunţuri verbale, scurte, clare, care fac trecerea la
următoarele etape ale programului zilnic din grădiniţă. Noutăţile zilei pot cuprinde:
o formulă de salut specială, informaţii calendaristice, un mesaj despre o nouă şi
interesantă temă de discuţie, surprize, evenimente.
Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină
la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse
momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în
funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru
didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei
activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a
unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de
tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.De
exemplu:
Jocurile / poeziile liniştitoare sunt de mare folos înaintea începerii activităţilor.
              ,,Ne jucăm, ne jucăm                                ,,Unu-i soarele pe cer
                Cu degetul mare ,ne jucăm                        Bine e la soare.
                Când degetul mare a obosit                        Două aripi duc în zbor
                Arătătorul a şi sosit…’’                              Raţa călătoare...’’
Frământările de limbă, structurile ritmate şi numărători pentru captarea atenţiei   copiilor
în timpul jocurilor şi al activităţilor în grădiniţă.Exemple:
         ,,Patru urşi de plastilină                         ,,Un,doi,trei,patru,cinci,
           Au găsit o mandarină                             Baba cumpără opinci,
           Şi-au tăiat patru felii                             Cumpără şi-o portocală,
           Şi le-au pus în farfurii.’’                     Dumneata să ieşi afară!’’
          Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de
dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de
către părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de
către Consiliul director al unităţii. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei
sau de un profesor specialist, care va lucra în echipă cu acestea. Timpul afectat unei activitati
optionale este in medie 15-45 minute; in general activitati de 15-20 de minute pentru nivelul 3-5 ani
(grupa mica si grupa mijlocie), si activitati de 30-35 de minute pentru nivelul de 5-6 ani (grupa
mare).În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână, pentru copiii cu
vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult două, pentru copiii cu vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani). Ca propuneri făcute către grădinițe pentru cursurile opționale în grădiniță sunt foarte
multe,precum:literatură,creație,folclor, ecologiștii, limbi moderne, matematică distractivă,
teatru de păpyși, muzică, pictură, micul gospodar, micii sculptori, tehnici de modelaj,
confecționare jucării, educație pentru securitatea personală, cum circulăm.
         Activităţile desfăşurate în perioada după – amiezii sunt activităţi recuperatorii
pe   domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor- sunt tot
activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi
aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânii/ tema proiectului şi
cu celelalte activităţi din programul zilei.
        Prin urmare rolul acestor activități de dezvoltare personală este, așa cum spune și
J.J.Rousseau:„Să-l sfătuim pe copil să observe, să cerceteze şi să descopere.’’.

iTeach: Blog Elena Daniela Floricică

Rolul Activităților de dezvoltare personală