iTeach: Blog-urile colegilor

Joc didactic: „Exploratorii Pădurii Magice”

Cristina Alina Firă — Wed, 11 Feb 2026 18:46:56 +0200

Domenii integrate:
 Matematică: clasificare, seriere, numărare, comparație cantitativă
 Științe ale naturii: observarea caracteristicilor plantelor/animalelor, mediul de viață, relații în natură
 Dezvoltare socio-emoțională și limbaj: cooperare, argumentare, descriere
 Motricitate fină: manipularea pieselor
Tipul jocului: joc didactic cu sarcini integrate, combinat cu explorare senzorială
Durata: 20–30 minute
Spațiu: sală sau curte (ideal în natură, dacă este posibil)
Obiective:
Copiii vor fi capabili să:
• Clasifice elemente naturale în funcție de criterii (mărime, formă, culoare, mediu de viață).
• Numere și compare cantități (mai multe/mai puține, diferențe simple).
• Identifice caracteristici ale plantelor și animalelor (frunze, semințe, insecte/jucării, pietre).
• Realizeze serieri crescătoare sau descrescătoare.
• Colaboreze în echipă pentru îndeplinirea unor misiuni.
Materiale:
 Coșulețe mici sau tăvițe (1/echipă)
 Cartonașe cu imagini: frunze, conuri, pietre, insecte, animale ale pădurii
 Obiecte naturale reale (dacă se poate): frunze, conuri, pietricele
 „Amulete” (jetoane) care marchează misiunile îndeplinite
 Harta pădurii (o planșă cu 3 zone: Poiana Frunzelor, Colțul Pietrelor, Căsuța Animalelor)
Descrierea jocului (introducere)
„Copii, astăzi suntem Exploratorii Pădurii Magice. Pădurea are trei zone pline de mistere. Fiecare echipă trebuie să rezolve misiuni date de Spiridușul Pădurii pentru a primi amulete magice. La final, dacă strângem toate amuletele, pădurea se va lumina și animăluțele își vor putea continua drumul!”
Reguli generale:
Copiii lucrează în 3 echipe. Fiecare echipă merge la o zonă de pe hartă și primește o misiune. După rezolvarea misiunii, echipa primește o amuleță și se deplasează la următoarea zonă. Toate echipele trebuie să-și aștepte rândul și să nu se grăbească înaintea celorlalți. La final, echipele se reunesc și prezintă „comorile pădurii”.
Desfășurarea jocului:
1. Poiana Frunzelor – Misiunea Matematicianului Verde
Sarcină:
Copiii primesc un set de 8–12 frunze (reale sau pe carduri).
Trebuie să le clasifice după criterii date de educatoare (mărime/culoare/formă), să construiască o serie crescătoare după mărime (mic → mare), să numere elementele din fiecare grup și să spună unde sunt mai multe sau mai puține.
Control: Educatoarea verifică.
Amuletă câștigată: „Frunza Înțelepciunii”
2. Colțul Pietrelor – Misiunea Micilor Cercetători
Sarcină:
Echipa primește un amestec de pietricele, bețișoare și conuri.
Trebuie să aleagă doar pietrele și să explice cum le-au recunoscut (tare, reci, grele, forme), să grupeze pietrele în seturi de câte 2 sau 3 (matematică) și să descopere „piatra specială” (cea mai mare sau cea cu altă culoare).
Amuletă: „Piatra Curiozității”
3. Căsuța Animalelor – Misiunea Păzitorului Pădurii
Materiale: jetoane cu animale ale pădurii (vulpe, urs, căprioară, bufniță, veveriță, arici etc.)

Sarcină:
Copiii trebuie să:clasifice animalele în funcție de locul unde trăiesc (la sol/în copaci/noaptea) și modul de hrănire (ierbivore, carnivore – noțiuni simple). Apoi trebuie să aleagă 3 animale și să creeze o mică poveste transdisciplinară cu elemente matematice (ex.: „3 căprioare aleargă prin poiană, o vulpe apare, rămân…?” – fără calcule scrise, doar verbal).
Amuletă: „Inima Animalelor”
Încheiere – Comoara Pădurii
Toate echipele pun amuletele în centrul cercului.
Spiridușul Pădurii „apare” (educatoarea) și spune:„Ați dovedit că sunteți adevărați exploratori: ați observat, ați numărat, ați comparat, ați gândit și ați protejat pădurea.”
Copiii primesc autocolante sau diplome simbolice.

Abordarea transdisciplinară – Jocul integrează matematica (numărare, clasificare, seriere, comparații), integrează științele naturii (caracteristici ale elementelor naturale, observare, habitat, comportamentul animalelor), dezvoltă limbajul, cooperarea, motricitatea, imaginația și are o poveste-cadru care unește toate sarcinile într-un fir logic, transdisciplinar.

Bibliografie:
1. Brebenel, E. Activități matematice în grădinița de copii. Editura Aramis, 2005.
2. Căprioară, D. Didactica matematicii pentru învățământul preșcolar și primar. Editura Didactică și Pedagogică, 2014.
3. Neacșu, I. Didactica activităților instructiv-educative în grădinița de copii. Editura Didactică și Pedagogică, 1990.
4. Oancea, G. Educarea limbajului științific la preșcolari. Editura Didactică și Pedagogică, 2012.
5. Ministerul Educației Curriculum pentru educația timpurie. București, 2019.

Proiectarea didactică inovativă în învățământul preșcolar românesc: direcții, strategii și impact

Cristina Alina Firă — Wed, 11 Feb 2026 18:18:28 +0200

Învățământul preșcolar reprezintă fundația procesului de formare a personalității copilului și a dezvoltării competențelor socio-emoționale și cognitive. Într-o societate marcată de schimbări rapide, proiectarea didactică inovativă devine o necesitate pentru a asigura adaptabilitatea și relevanța procesului educațional. Aceasta implică regândirea metodelor de predare-învățare-evaluare, a mediului educațional și a rolului cadrului didactic.
           Conform Curriculumului pentru educația timpurie (MEN, 2019), activitățile de învățare trebuie să fie centrate pe copil, să stimuleze curiozitatea, explorarea și creativitatea. Proiectarea didactică modernă înseamnă mai mult decât planificare: înseamnă anticipare strategică, personalizare și integrarea inovației în fiecare etapă a procesului educațional.
           Proiectarea didactică presupune o abordare sistematică a procesului de instruire, începând de la analiza nevoilor educaționale ale copilului până la evaluarea rezultatelor învățării. Modelele clasice de proiectare (Tyler, Taba, Bloom) sunt completate astăzi de modele centrate pe învățarea prin descoperire, învățarea bazată pe proiecte și învățarea colaborativă.
           Inovația în proiectarea didactică presupune:
- utilizarea metodelor active (jocul de rol, învățarea prin explorare, experimentul, povestirea interactivă);
- integrarea resurselor digitale (aplicații educaționale, table interactive, conținuturi multimedia);
- proiectarea unor situații autentice de învățare, care să conecteze conținuturile curriculare cu experiențele de viață ale copilului.
Pentru a transforma activitatea educațională într-un proces semnificativ, educatorul trebuie să adopte o viziune constructivistă asupra învățării.
Câteva direcții inovative relevante sunt:
- Învățarea bazată pe proiecte – implică planificarea unor teme integratoare (ex. „Lumea mea verde”, „Micii exploratori”) în care copiii își asumă roluri active, colaborează și prezintă produse finale creative.
- Învățarea prin joc digital și resurse multimedia – permite stimularea motivației și a atenției, cu condiția unei utilizări moderate și ghidate pedagogic.
- Proiectarea transdisciplinară – combinarea domeniilor „Științe”, „Arte”, „Comunicare” și „Educație pentru societate” într-o abordare holistică.
- Parteneriate educaționale și învățare în comunitate – includerea părinților, a specialiștilor și a comunității locale în proiectele educative.
           Cadrul didactic devine designer al învățării și facilitator al explorării, nu doar furnizor de cunoștințe. Competențele sale trebuie să includă:
- gândire reflexivă și creativă;
- capacitate de adaptare și flexibilitate în planificare;
- competențe digitale și interculturale;
- abilități de observare și evaluare formativă.
           În acest sens, formarea continuă a personalului didactic reprezintă o condiție esențială pentru implementarea inovațiilor educaționale la nivel preșcolar.
          Aplicarea unei proiectări didactice inovative are efecte semnificative asupra:
- dezvoltării gândirii critice și a curiozității;
- creșterii autonomiei și a încrederii în sine;
- consolidării competențelor sociale și emoționale;
- stimulării creativității și expresivității copilului.
        Copilul devine participant activ la propria formare, iar procesul educațional se transformă într-o experiență plăcută și relevantă pentru viața reală.
        Proiectarea didactică inovativă în învățământul preșcolar nu este doar un demers metodologic, ci o schimbare de paradigmă în educația timpurie. Prin integrarea tehnologiei, a metodelor active și a abordărilor interdisciplinare, educatorul contribuie la formarea unui copil curios, empatic și pregătit pentru lumea viitorului.
         Viitorul educației preșcolare românești depinde de capacitatea sistemului de a susține inovația, flexibilitatea curriculară și dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice.

Bibliografie
1. Ministerul Educației Naționale, Curriculum pentru educația timpurie, București: MEN (2019).
2. Cerghit, I. Metode de învățământ, București: Editura Polirom, (2020).
3. Cucoș, C. Pedagogie. Repere teoretice și aplicații practice, Iași: Editura Polirom, (2021).
4. Iucu, R. B. Formarea și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, București: Editura Universității din București, (2022).
5. Negreț-Dobridor, I., & Pânișoară, I.-O. Metodologia activităților instructiv-educative în grădiniță, București: Editura Didactică și Pedagogică, (2020).

cercetare

Ancuța Crăciun — Sat, 27 Feb 2021 19:37:12 +0200

EXPERIMENT PSIHOPEDAGOGIC
Eficienţa strategiilor iteractive în predarea-învăţarea şi evaluarea părţilor principale de propoziţie la clasa a III-a
1.1Coordonatele majore ale cercetării
O bună însuşire a noţiunilor despre subiect şi predicat este precedată de elemente de limbă exersate în etapa achiziţiilor fundamentale. La începutul clasei I, un copil trebuie să posede un vocabular de bază adecvat, care să-i permită o comunicare situaţională, şi o serie de cunoştinţe care sunt în măsură să asigure bunul mers şi respectarea paşilor necesari în ce priveşte metoda fonetică, analitico- sintetică. Este vorba mai precis de cunoaşterea sensului unui cuvânt, a oponenţilor (cuvinte cu înţeles contrar) sau a sinonimiei de bază (cuvinte cu înţeles asemănător). De asemenea, este necesară sesizarea cuvintelor unei propoziţii, a silabelor unui cuvânt, a sunetelor corespunzătoarea unei silabe, recunoaşterea unor sunete, mai ales vocale cu care elevii sunt familiarizaţi în grădiniţă pe parcursul unui an şcolar.
Limbajul se dezvoltă treptat, prin acumulare şi exersare. Una din dificultăţile întâlnite încă de la grupa mare, apoi la clasa pregătitoare şi clasa I, este exprimarea greoaie datorată vocabularului sărac sau ponderii regionalismelor în masa vocabularului activ. Odată cu trecerea în ciclul dezvoltăţii achiziţiilor fundamentale, problematica se deplasează spre noţiuni cheie despre propoziţie şi îmbinarea cuvintelor în propoziţii, ca părţi ale propoziţiei (Sintaxa). Ȋn clasa a III-a, accentul cade pe Subiect şi Predicat (părţile principale de propoziţie).
O primă problemă o constituie recunoaşterea părţilor principale de propoziţie şi clasificarea acestora. Denumirea şi definirea principalelor părţi de propoziţie este o altă problemă. Deseori se fac confuzii. Această constatare şi descriere a unei situaţii de fapt stă la baza investigaţiei şi observaţiei sistematice derulate la clasa a III-a, în mediul rural.
Am optat, aşadar, pentru un experiment didactic constatativ.
Cercetarea pedagogică s-a desfăşurat pe parcursul anului şcolar 2016-2017.
3.1.1. Ipoteza şi obictivele cercetării
Scopul experimentului
• înlocuirea unor metode tradiţionale, expozitive şi bazate pe memorizare, cu metode moderne, interactive, pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, prin recunoaşterea, definirea şi utilizarea corectă a părţilor principale de propoziţie, în cazul elevilor din clasa a III-a;
• experimentarea exprimării corecte prin afirmare (recunoaştere), definire, argumentare şi analiză gramaticală, la orele de limba şi literatura română, unităţile de conţinut care fac referinţă la Subiect şi Predicat.
Obiectivele experimentului:
• utilizarea unor metode şi tehnici adecvate de determinare obiectivă a nivelului de pregătire al elevilor, adecvarea sau elaborarea altora noi;
• determinarea nivelului de pregătire al elevilor implicaţi în cercetare;
• înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevii claselor experimentale şi de control, la testul iniţial şi la cel final;
• analiza relaţiei dintre rezultatele şcolare şi promovarea strategiilor activizante în secvenţele de comunicare cu teme date – Subiect şi Predicat – prin: interpretarea calitativă şi cantitativă a rezultatelor elevilor la testele administrate, analizarea climatului educaţional, a comunicării şi inteligenţei interpersonale, a motivaţiei şi satisfacţiei în activitatea didactică, a factorilor care stimulează sau frânează exprimarea corectăşi analiza gramaticală;
• cuantificarea şi măsurarea gradului de implicare al celor doi componenţi ai binomului educaţional - elev şi profesor - în derularea activităţii didactice propuse pentru experimentare.
Ipoteza cercetării
Ipoteza cercetării pe care mi-am propus s-o verific în planul practic al realităţii şcolare este: utilizarea regulată a strategiilor activizante în predarea-învăţarea-evaluarea părţilor principale de propoziţie, la clasa a III-a, determină creşterea performanţelor elevilor în procesul instructiv educativː asimilează mai uşor cunoştinţe temeinice (definiţii, clasificări), îşi formeză şi consolidează, în timp mai scurt, deprinderile tipice pentru exprimarea corectă, orală şi scrisă şi pentru analiza gramaticală.
1.2. Variabilele cercetării
Variabila independentă a experimentului este reprezentată de strategiile activizante (munca în colaborare, metode activ-participative, specifice gândirii critice, jocuri didactice).
Variabilele dependente ale experimentului sunt performanţele şcolare (reproducere, aplicare, creativitate – după Taxomia lui Bloom), relaţionale şi comportamentale ale elevilor (adaptarea la startegie, comunicarea intra-grup şi inter-grup, contribuţia la sarcina propusă pentru rezolvare).
1.3.Eşantionarea subiecţilor
Tehnica utilizată este cea eşantioanelor paralele/echivalente, adică design experimental intersubiecţi, în care se include un eşantion de control, cu nivel comparabil cu cel al eşantionului experimental, cât mai asemănător cu acesta. Am ales două clase a III-a, clasa A – eşantionul experimental şi clasa B – eşantionul de control, câte 18 elevi în fiecare clasă fiin supuşi observaţiei dirijate şi sistematice.
La eşantionul de control, maniera de lucru va fi obişnuită, neinfluenţată de variabila independentă, manipulată la eşantionul experimental. Se urmăreşte, pe de o parte, variaţia variabilei dependente în funcţie de variabila independentă (la eşantionul experimental) şi, pe de altă parte, variaţia variabilei dependente în condiţiile în care nu intervine variabila independentă (la eşantionul de control). Întrucât cele două tipuri de eşantioane nu diferă semnificativ/sensibil la începutul experimentului, fiind aproximativ echivalente, diferenţele constatate la sfârşitul experimentului sunt, foarte probabil, datorate noului factor.
Desigur întotdeauna există factori perturbatori, cu risc de a influenţa obiectivitatea, dar am avut în vedere , pe cât a fost posibil, eliminarea diferenţelor care ar putea determina subiectivitatea în apreciere (managementul clasei, cu excepţia diferenţelor de strategie propuse iniţial).
1.4. Eşantionul de conţinut
Eşanţionul de conţinut este reprezentat prin trei unităţi de învăţare (UI)ː
1. UI Subiectul,
2. UI Predicatul,
3. UI Reacapitulare finală.
1.5. Metodologia
S-au aplicat următoarele metode/instrumente:
1. observaţia sistematică;
2. chestionarul
3. studiul de caz
4. analiza produselor activităţii – portofoliul de activitate şi evaluare al subiectilor
5. algoritmizarea, metode de predare inter-active, activ-participative (brainstormingul, mozaicul, cubul) şi metode de prelucrare a conţinuturilor – organizatori grafici (ciorchine, diagrama Venn, alte scheme).
6. prelucrare statistică a datelor
1. 2. Desfăşurarea experimentului
Testele au fost aplicate la două clase a III-a, (eşantionul experimental şi eşantionul de control). Astfel, la clasa de control, procesul de învăţământ s-a desfăşurat în mod obişnuit, după o metodică tradiţională (expunere, exerciţiu repetitiv şi analiză gramaticală clasică), fără strategii activ-participative, neinfluenţat de modificarea introdusă la eşantionul experimental. La clasa esperimentală s-a introdus variabila independentă.
Eşantionarea s-a realizat prin studiul fişei psihopedagogice a fiecărui elev, prin compararea rezultatelor şcolare şi prin stabilirea unui echilibru al – mediul şcolar şi mediul familial.
Pe parcursul etapei experimentale, fiecare zi de activitate a început, la eşantionul experimental, cu întâlnirea de dimineaţă. S-a utilizat şi „Scaunul autorului” şi „Cutia cu probleme”, modalităţi care pot fi abordate şi în strategile de consiliere şcolară. Ȋn acest fel a fost stimulată comunicarea corectă (exersarea limbajului). Orele de limba română au fost concepute atractiv, cu exerciţii de dezgheţ şi strategii activ-participative, predominând învăţarea în colaborare (în perechi, în grupuri mici, pe echipe, prin tehnici ale gândirii critice).
S-au administrat teste de evaluare şi probe formative de cunoştinţe şi abilităţi, identice pentru eşantionul experimental şi cel de control. S-au urmărit verificarea gradului de asimilare a cunoştinţelor, stabilirea valorilor variabilelor dependente şi adoptarea unor măsuri ameliorative.
A fost aplicat un test iniţial, care a urmărit capacitatea de recunoaştere şi utilizare a părţilor principale de propoziţie, în timp limitat. Respectând ponderea, itemii de tip obiectiv, semiobiectiv şi subiectiv (Taxonomia lui Bloom), sunt în măsură să permită stabilirea corectă a nivelului de competenţă vizată (cunoaştere, reproducere, aplicare situaţională şi aplicare creativă). Totodată, acest demers a permis şi verificarea exprimării scrise.
La sfârşitul experimentului, s-a aplicat test final, de asemenea, identic pentru cele două tipuri de eşantioane, cu aceleaşi tipologii (tipuri de itemi).
Rezultatele au fost apreciate prin punctaje convertite în puncte-notă, pentru a permite interpretarea statistică cu cifre (pentru exactitate). Dar, pentru că sistemul de evaluare pe competenţe presupune judecăţi apreciative, am apelat şi la calificativele cunoscuteː FB (foarte bine), B (Bine), S (suficient) şi I (insuficient), cu descriptorii de performanţă aferenţi. Textele şi cunoştinţele vizate au avut un caracter specific, au presupus exerciţiu şi algoritmizare, dar s-au apreciat capacităţi de exprimare orală şi scrisă, deoarece au fost vizate competenţe (generale şi specifice – comunicarea în limba română, recunoaşterea şi utilizarea corectă a părţilor principale de propoziţie). Rezultatele obţinute au susţinut faptul că eşantioanele alese au fost, iniţial, aproximativ omogene din punctul de vedere al valorii, mediile obţinute la testul iniţial fiind de 7,77 pentru grupul experimental şi 7,50 pentru grupul de control.
Desfăşurarea experimentului în cazul eşantionului experimental
Modalitatea de abordare a conţinutului experimental a accentuat strategii alternative, prin tratarea în manieră modernă a conţinuturilor. Astfel, colectivul de 18 elevi al clasei experimentale a fost permanent determinat să împărtăşească exterienţe de socializare, având sarcini colective (învăţarea colaborativă). Pentru fiecare zi s-au utilizat metodele intercative, în formă combinată. Fiecare elev a rezolvat o sarcină – problemă, a propus soluţii, a adus informaţii utile şi noi, din diverse surse (şi studiu înafara orelor de curs). Produsele activităţii au fost analizate, arhivate, utilizate în alte activităţi din timpul zilei. S-au realizat şi postere. Ulterior, posterele realizate s-au expus pe pereţii clasei, care s-au transformat într-o galerie expoziţională care a servit şi ca atelier de lucru şi discuţii.
După această perioadă de predare în manieră interactivă, a avut loc o recapitulare finală, tematică (Părţile principale de propoziţie), bazată pe aceleaşi principii. Apoi, s-a aplicat testul final celor două eşantioane.
Testul conţine un număr de sarcini de lucru, relevante pentru notarea obiectivă a tuturor elevilor.
Deoarece este de actualitate Evaluarea Naţională de tipul PIRLS, am creat teste şi grile de interpretare şi corectare bazate şi pe acest sistem evaluativ, potrivit aprecierii gradului de receptare a mesajului şi prelucrării creative a unui astfel de mesaj.
1. 3. Centralizarea şi interpretarea datelor statistice
Cel mai adesea, datele obţinute prin aplicarea diferitelor metode de cercetare se prezintă sub formă cantitativă, numerică, astfel încât se pretează la prelucrări statistice. Într-o primă etapă, am făcut o prelucrare sumativă, respectiv am analizat, ordonat, grupat, clasificat, sistematizat datele obţinute după aplicarea fiecărui test. Am recurs la condensarea acestor date în tabele, la calcule, clasificări, am întocmit diagrama de comparaţie.
Rezultatele obţinute în urma prelucrării datelor cu ajutorul modalităţilor inventariate mai sus, le-am interpretat, în direcţia găsiri unor explicaţii şi a unor soluţii de optimizare a activităţii educaţionale.
Tabel 1.III.
Condensarea datelor obţinute după testul iniţial (se acordă calificative: Fb, B, S, I)
CLASA/
CALIFICATIVE NR. DE
ELEVI FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
CLASA
EXPERIMENTALĂ 18 8 5 4 1
CLASA
DE CONTROL 18 7 5 4 2

Figura 1. III – Ponderea calificativelor la testul iniţial – eşantion experimental

Figura 2. III – Ponderea calificativelor la testul iniţial – eşantion de control

Pe baza punctajelor obţinute la testele aplicate, se poate calcula media aritmetică, abaterea standard şi dispersia. Aceşti indici statistici ne ajută să studiem variabilitatea datelor faţă de tendinţa centrală a rezultatelor, pentru a ne forma o imagine de ansamblu şi corectă asupra unui eşantion şi pentru a identifica unele aspecte particulare ale sale, referitoare la modul de distribuire al lor.
Formule folosite pentru calcularea:
• mediei aritmetice
, unde
m- media;
∑x- suma rezultatelor individuale;
T- totalul rezultatelor pe întregul eşantion;
N- efectivul eşantiounului.
• dispersiei:

unde,
 - m = abaterea fiecărei valori de la media (aritmetică) calculată;
N – numărul total de rezultate;
T – totalul rezultatelor pe întreg eşantionul;
• abaterii standard:

Tab 2.III. Rezultatele eşantionului experimental- punctaje
NOTA FRECVENŢA NOTEI f fx fx2
4 1 4 16
5 2 1 0 50
6 2 12 72
7 3 21 147
8 2 16 128
9 3 27 243
10 5 50 500
TOTAL N=18 T= ∑ f∙x=140 ∑f∙x2=1156

Media aritmetică calculată pentru clasa experimentală este 7,77
Valoarea dispersiei este 3,94, iar valoarea abaterii standard este 1,98.

Tabel 3.III. Rezultatele eşantionului de control - punctaje
NOTA FRECVENŢA NOTEI f fx f∙x2
4 2 8 32
5 2 10 50
6 2 12 72
7 2 14 98
8 3 24 192
9 3 27 243
10 4 40 400
TOTAL N=18 x135 x21087

Media aritmetică calculată pentru clasa de control este 7,50.
Valoarea dispersiei este 4,38, iar valoarea abaterii standard este 2,09.

Tabel 4.III. Rezultatele obţinute în urma aplicării testului final
CLASA/CALIFICATIVE NR. ELEVI FB B S I
CLASA EXPERIMENTALĂ 18 10 6 2 -
CLASA DE CONTROL 18 7 5 4 2

Figura 3. III – ponderea calificativelor la testul final (eşantionul experimental)

Figura 4. III – ponderea calificativelor la testul final (eşantionul de control)

Tabel 5.III. Rezultatele eşantionului experimental - puntaje
NOTA FRECVENŢA NOTEI f fx fx2
4 - 0 0
5 1 5 25
6 1 6 36
7 2 14 98
8 4 32 256
9 2 18 162
10 8 80 800
TOTAL N= 18 x  155 x2  1377

Media aritmetică calculată pentru clasa experimentală este 8,61.
Valoarea dispersiei este 2,48, iar valoarea abaterii standard este 1,57.

Tabel 6.III. Rezultatele eşantionului de control - punctaje
NOTA FRECVENŢA NOTEI f fx fx2
4 2 8 32
5 1 5 25
6 3 18 108
7 2 14 98
8 3 24 192
9 2 18 162
10 5 50 500
TOTAL N= 18   x  137 x2 = 1117

Media aritmetică calculată pentru clasa de control este 7,66.
Valoarea dispersiei este 4,36, iar valoarea abaterii standard este 2,08.
1.4. Concluzii desprinse din cercetare
1.4.1. Studiu comparative- cantitativ

Figura 1.III. Rezultatele comparative ale celor două eşantioane după testul final

Tabel 7.III. Compararea şi interpretarea rezultatelor obţinute pe cele două eşantioane
Grupa experimentală
                         mi = 7,77
Media               mf = 8,61
 mf- mi= 8,61-8,08 = 0.84
Abaterea standard      i  1,98
                                   f = 1,57
  f - i  1,57 – 1,83 = -0,41 Grupa de control
                             mi = 7,50
Media                  mf = 7,61
  mf – mi = 7,61 – 7,50 = 0,11
Abaterea standard        i= 2,09
                                      f= 2,08
= f - i  2,08– 2,09 = -0,01

1. 4. 2. Aprecieri calitative asupra procesului
Ca urmare a factorului experimental, prin utilizarea unor strategii didactice interactive, elevii din grupa experimentală au reuşit obţinerea unor punctaje mai bune faţă de cele obţinute de eşantionul de control. Acest fapt se reflectă din testul final aplicat.
Comparând rezultatele, se observă că valoarea abaterii standard la grupa experimentală a scăzut, ceea ce reflectă omogenitatea acestei grupe, efect al acţiunii factorului experimental. De asemenea, se observă un progres evident al valorii mediei grupei experimentale de 0,84 faţă de 0,11 al grupei de control. Pe baza valorii dispersiei, se stabilesc limitele în care se găseşte valoarea reală a mediei colectivităţii generale. Cu alte cuvinte, se estimează nivelul mediei întregii colectivităţi.
Concluzia care se desprinde din prezentarea acestui experiment este că exprimarea şi însuşirea scrierii corecte (respectiv a ortografiei şi a punctuaţiei, implicit exprimării orale) se pot realiza cu succes folosind strategii activ-participative în activitatea de predare-învăţare a părţilor de propoziţie, la clasa a III-a. Aceasta îşi aduce un aport semnificativ la implicarea şi motivarea elevului pentru activitatea zilei şi, simplifică, pentru şcolarii mici, munca de zi cu zi, bazată pe transmitere şi receptare de cunoştinţe (conform sistemului tradiţional), contribuind la dezvoltarea unor trăsături pozitive de voinţă şi caracter, care vor caracteriza elevul de gimnaziu. O bună fundamentare teoretică în perioada şcolarităţii mici, la conţinuturile de limbă – părţi principale de propoziţie – constituie o bază serioasă de studiu a gramaticii în gimnaziu, favorizând învăţarea şi determinând progresul şcolar (eficientizarea învăţării).
În urma observaţiei desfăşurate, se constată că utilizarea metodelor activ-participative şi a simbolurilor, a muncii în cooperare, alături de alte mijloace didactice adecvate, joacă un rol important pentru formarea unor capacităţi intelectuale, pentru formarea unor deprinderi de muncă intelectuală. Şcolarul mic, pus în faţa unor situaţii date (diferite) de exersare, are ocazia să fie antrenat într-o atmosferă deschisă, în care îşi poate manifesta şi creativitatea, încrederea în forţele proprii.
Ipoteza se confirmă.
1.4.3. Puncte tari, limite şi posibilităţi de diseminare a rezultatelor
Puncte tariː
- problema este de actualitate deoarece noua viziune asupra curriculum-ului a adus unele modificări de viziune asupra abordării conţinuturilor cu specific de gramatică;
- părţile principale de propoziţie reprezintă fundamentul sintaxei şi o bună înţelegere a noţiunilor, definirea corectă, recunoaşterea fără confuzii şi utilizarea lor în contexte variate facilitează achiziţii semnificative în limbaj şi facilitează comunicarea prin limba vorbită şi/sau scrisă;
- strategiile didactice sunt cele care îngreunează sau facilitează învăţarea, deci, experimentul demonstrează că strategiile activ-participative pot fi utilizate u suces la orele care abordează conţinuturi gramaticale, evidenţiindu-le pe cele potrivite şcolarităţii mici;
- demersurile didactice descrise şi utilizate în etapa experimentală pot constitui exemple de bună practică.
Limiteː
- eşantionul de cercetare a fost mic, nesemnificativ ca reprezentare pentru sistemul de învăţământ românesc; ca urmare sunt posibile diferenţe la rezultatele unei cercetări de amploare (pot interveni influenţe diferiteː mediul familial, starea materială a familiei, dotarea instituţiilor şcolare, factorul uman – codul genetic al elevilor, gradul de pregătire şi de implicare al cadrelor didactice etc.);
- nu se pot aplica strict strategii interactive, metodele clasice având şi ele un rol semnificativ (devin procedee în strategiile moderne, precedă strategiile moderne etc.).
Posibilităţi de diseminare a rezultatelorː
- dezbatere în comisia metodică;
- schimburi de experienţă pe nivele şi cicluri;
- sesiuni de comunicări pe probleme didactice;
- publicaţii.

CONCLUZII

Ȋncă din perioada preabecedară şi abecedară (prin exerciţiile de împărţire a propoziţiilor în cuvinte şi de separare a cuvintelor din propoziţie), micii şcolari se obişnuiesc să aprecieze propoziţia ca o îmbinare de cuvinte legate între ele prin înţeles. Dar, abia în clasa a II-a, când se trece la studierea propoziţiei, elevii încep să înţeleagă şi să considere aceste cuvinte ca elemente ale structurii sale şi să se familiarizeze cu funcţiile lor, cu relaţiile dintre ele, noţiunile gramaticale fiind abordate aprofundat în clasele a III-a şi a IV-a.
Elevii, mai întâi citesc şi analizează pe rând propoziţiile, stabilind - în funcţie de întrebările învăţătorului - despre cine se vorbeşte, precum şi ce anume se vorbeşte (despre...) în fiecare propoziţie. Studierea propoziţiei, din punct de vedere al gramaticii, începe din clasa a Ill-a, după predarea primelor cunoştinţe despre subiect şi predicat, când se fac analize pe text, la început cu ajutorul învăţătorului.
Pentru fixarea cunoştinţelor, se dictează două trei propoziţii care se analizează (sublinindu-se subiectul şi predicatul), apoi se rezolvă oral un exerciţiu din manual (întrerbările logice pentru aflarea subiectului şi predicatului spunându-se cu voce tare).
Dat fiind locul pe care îl ocupă limba română ca obiect de studiu, în ansamblul pregătirii generale a elevilor, înarmarea cadrelor didactice cu un sistem de muncă fundamentat stiinţific constituie o imperioasă necesitate.
A pune încă din primii ani de şcolaritate bazele unei însuşiri temeinice, conştiente şi eficiente a analizei gramaticale înseamnă, implicit, a conduce pe elevi la posibilitatea de-a ajunge treptat, fară cheltuirea unor eforturi inutile, la cunoştinţe referitoare la diferite aspecte ale realităţii obiective în problematica limbii. Ţinând seama de unitatea dialectică dintre gândire şi limbaj o muncă bine orientată din punct de vedere metodic şi ştiinţific în predarea părţilor principale de propoziţie duce, mai repede şi mai bine, la dezvoltarea vorbirii şi a gândirii elevului, facilitând analiza gramaticălă ulterioară şi exprimarea corectă, atât oral cât şi în scris.
Pshihologia copilului şi pshihologia pedagogică oferă învăţătorului date cu privire la dezvoltarea pshihică a copilului la această vârstă. Ȋn acelaşi timp, studiile de pshiologie pedagogică indică particularităţiile pshihologice ale procesului de asimilare a noţiunilor şi de formare a priceperilor şi a deprinderilor legate de însuşirea citit-scrisului şi a analizei gramaticale.
Studierea unor documente şcolare ca, de pildă, analiza caietelor elevilor, a lucrărilor scrise (copieri, dictări, compuneri etc.), sau cele care privesc activitatea cadrelor didactice (planificări calendaristice, planuri de lecţii, dări de seama asupra situaţiei de promovare, caracterizările elevilor etc.), oferă posibilitatea cunoaşterii specificului muncii de predare a limbii române la clasele primare.
Acolo unde se întâmpină dificultăţi de învăţare, se impune traterea diferenţiată. Date importante în legatură cu antecedentele copiilor, pănă la intrarea în şcoală, asupra modului cum a evoluat limbajul lor, dacă şi-au însuşit spontan anumite semne grafice şi în ce fel, se pot obţine prin metoda biografică. De asemenea, în privinţa nivelului actual de dezvoltare a vocabularului, în privinţa particularităţiilor pronunţiei, a structurii gramaticale folosite de elev etc., date preţioase pot fi obţinute prin metoda convorbirii.
Lucrările care fac referinţă la metodologia predării părţilor principale de propoziţie prezintă paşii ce trebuie urmaţi în vederea însuşirii conştiente a noţiunilor gramaticale, respectiv învăţarea subiectului şi predicatului. Reforma este semnifiativă la nivelul strategiei, conţinuturile fiind foarte puţin influenţate de schimbare (adaptarea fiind necesară la ortografie şi ortoepie ).
Studiul gramaticii limbii române în clasele I-IV, urmăreşte fundamentarea ştiinţifică a exprimarii corecte a elevilor, limba reprezentând principalul mijloc de comunicare între membrii unei colectivităţi, mujloc de comunicare fundamentat pe sistemul gramatical şi lexical.

BIBLIOGRAFIEː

1. Avram I., Catalano H., Someşan E., (2010), Instrucţie şi educaţie în şcoala contemporană, Casa cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;
2. Bârsan-Grama B., (coordonator), (2001), Dinamica proceselor de comunicare, Psihomedia, Sibiu;
3. Bizdună, M., (2006), Limba română. Sintaxa, MEC, Bucureşti;
4. Bocoş, M., Catalano, H. (coordonator), (2008), Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, vol.I, Cercetări acţiune, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

CONCURSUL NAŢIONAL , FESTIVALUL ŞI PROIECTUL SOCIAL „INIMĂ LÂNGĂ INIMĂ DE ROMÂN” Proiectul este inclus de M.E.N în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale 2013 Aviz -Nr. 35266/1/06.03.2013 , A3- Domeniul Cultural Artistic : Literatură, nr.28

Ancuța Crăciun — Mon, 20 May 2013 16:06:24 +0300

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BISTRIŢA- NĂSĂUD
LICEUL TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU” MAIERU

ORGANIZEAZĂ
CONCURSUL NAŢIONAL , FESTIVALUL ŞI PROIECTUL SOCIAL
„INIMĂ LÂNGĂ INIMĂ DE ROMÂN”

Proiectul este inclus de M.E.N în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale 2013 Aviz -Nr. 35266/1/06.03.2013 , A3- Domeniul Cultural Artistic : Literatură, nr.28
Iniţiator proiect: Prof . Crăciun Ancuţa Maria ,Liceul Tehnologic”Liviu Rebreanu „Maieru.
EDIŢIA a -VI –a 2013

PARTENERI:
Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa- Năsăud
Casa Corpului Didactic Bistriţa- Năsăud
Liceul ,,Radu Petrescu”, Prundu Bîrgăului
Primăria Maieru – primar Dumitru Vasile
Muzeul „Cuibul visurilor”,Maieru- director, prof. Ursa Sever
Biblioteca comunei Maieru, bibliotecar Hangea Iacob
Asociaţia Dascălilor din Maieru, director, prof. Crăciun Adrian
Scoala Gimnazială Nimigea de Jos-structura Mititei
Şcoala Generală Şieu Odorhei
ASTRA- Năsăud, Iaşi, Chişinău, Cernăuţi
Centrul „Poliglotte” Nort -sur-Erdre, Franţa
Gimnaziul „Ion Creangă” Ciutuleşti, Republica Moldova
Grup Şcolar Agricol Dorna –Candreni, Suceava
Şcoala Gimnazială nr.59 Sector 6, Bucureşti
Şcoala Gimnazială Tirnova, Arad
Colegiul Naţional „Alexandru Odobescu”, Piteşti
Şcoala Generală nr.3 Rovinari
Şcoala Gimnazială „ Gheorghe Tătărăscu”,Târgu-Jiu

COORDONATORI:

Prof. Tabără Camelia -Inspector Scolar General, I.S.J. B-N

Prof . Monica Buboly- insp. şcolar de specialitate, I.S.J. B-N

Prof . Smaranda Florean- insp. şcolar de specialitate, I.S.J. B-N
Prof. Lupşan Viorelia - insp. şcolar de specialitate, I.S.J.
Prof. Raţiu Ioan- director coordonator, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Prof. Cîrdan Nicu- director adjunct, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru
Prof. Ivan Marcel- director adjunct, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru
Prof. Borş Viorica- consilier educativ, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru
Prof. Crăciun Marius Adrian –Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Prof . Crăciun Ancuţa Maria -Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Prof . Hădărău Cristina- Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Prof: Cotu Adela, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Prof. Ursa Elena, Liceul Tehnologic. Liviu Rebreanu Maieru.
Prof.Ursa Liviu, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Prof . Lorinţiu Daniela -Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
COLABORATORI:
Prof. Ureche Victoria , Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Instit: Rauca Silvia, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Prof: Hădărău Dorina, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Înv: Rebrişorean Maria, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Prof. Berende Elena, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Prof. Pîrlea Lucreţia, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Prof. Pop Măriuţa, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Înv: Bîrta Ştefania, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Înv: Botca Geta, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Înv: Cărbune Victoria, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Înv: Candale Nicolae, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.
Înv: Sidor Leontina, Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu Maieru.

SCOP:
- valorificarea experienţelor şcolare şi extraşcolare în domeniul educaţiei actuale.
- promovarea achiziţiilor şi rezultatelor individuale în context naţional şi internaţional.
- dinamizarea interacţiunii dintre şcoli, cadre didactice, elevi.
Scopul concursului este de a prezenta produse care pot fi realizate în mod creativ de către copii. Simpozionul şi concursul sunt deschise practicienilor şi cercetătorilor din învăţământul preşcolar, primar , gimnazial şi liceal, interesaţi de realizarea unor activităţi şi produse de bună calitate.

MOTIVAREA PROIECTULUI:
În şcoala românească a crescut implicarea elevilor în proiectele educative, atât la nivel naţional cat şi internaţional. Educaţia pentru înţelegerea internaţională şi interculturală, are ca scop egalizarea relaţiilor socio- culturale între România şi Europa, cu efecte pozitive în învăţământul nostru. De aceea, parteneriatele dintre şcoala românească şi şcoala europeană au dus la concretizarea actualelor metode în educaţie.
Considerăm necesară comunicarea experienţelor din şcolile europene pentru a face un pas înainte în educaţia fiecăruia.

OBIECTIVE:
- realizarea unui schimb de experienţă între şcoli.
- corelarea activităţii didactice naţionale cu activităţi similare din Europa.
- identificarea punctelor de convergenţă cu dinamica învăţământului european.
- valorificarea valenţelor creative ale elevilor.
- valorificarea activităţii de cercetare, inovare, implementare a reformei în educaţie realizată de cadrele didactice.

GRUP ŢINTĂ:

Cadre didactice din învăţământul preuniversitar, universitar, cadre didactice de sprijin, psihologi, psihopedagogi, mediatori şcolari, consilieri şcolari, manageri educaţionali.

DATA ŞI LOCUL DESFĂŞURĂRII:
• 1 IUNIE 2013
• Grup Şcolar „Liviu Rebreanu” –Maieru, str.Principală, nr.201, jud. Bistriţa-Năsăud, cod 427130.
REGULAMENT DE PARTICIPARE:

REGULAMENT DE PARTICIPARE:
-Cadrele didactice vor trimite lucrarea pentru publicare- maxim 3 pagini- prin e-mail, până la data de 30 mai 2013, la adresa concursmaieru@yahoo.com
-Taxa de participare la simpozion este de 20 lei de persoană.
 Fişa de înscriere completată (Anexa 1), creaţiile plastice etichetate (Anexa 3), lucrarea în format electronic, CD cu materialele realizate de elevii dvs. pentru concurs, creaţiile literare listate, revistele listate , copie xerox după mandatul poştal de achitare a taxei de înscriere, precum şi un plic A4 autoadresat şi timbrat vor fi expediate pe adresa:
Crăciun Ancuţa, str.Haj, Nr.246, loc. MAIERU, Jud. BISTRIŢA- NĂSĂUD ,cod 427130 .
Pentru buna desfăşurare a activităţii simpozionului, toţi participanţii adulţi sunt rugaţi să participe cu o contribuţie de 20 Ron care se va achita prin mandat poştal , sau în contul RO21BTRL00601201R42126XX, cu specificaţia pentru simpozion . Aceasta reprezintă costul diplomelor.
Cei care participă direct vor primi mapa, diploma de participare la sesiune şi diplomele de concurs. Pentru cadrele didactice care participă indirect, diplomele vor fi trimise în plicul autoadresat .
Numai participanţii la SIMPOZION pot să participe la secţiunile concursului, acesta fiind gratuit.
II.

Lucrarea va începe cu:
 titlul lucrării( Times New Roman, 14) urmat de numele autorilor, şcoala şi localitatea, pozitionate la două rânduri sub titlu, în partea dreaptă.
 conţinutul lucrării se va scrie în Word, A4, Times New Roman, 12, distanţă rânduri 1, margini de 2 cm, cu diacritice, atent corectate.
Bibliografia se va specifica la finalul lucrării.

Lucrările care nu respectă condiţiile nu vor fi publicate.
Pentru prezentarea lucrărilor vă punem la dispoziţie: videoproiector, flip-chart, computer. Încurajăm prezentările în power-point.

EVALUARE:
Fiecare participant va primi:
- diplomă de participare;
- parteneriat educaţional cu şcoala organizatoare
- publicaţia în format electronic .
Elevii participanţi vor primi diplomele cu premiile obţinute.

SECŢIUNI:

I. CONCURS DE CREAŢIE - pentru elevi:
Tema: „Inimă lângă inimă de român”

SECŢIUNI:
1. Creaţii literare în versuri sau proză realizate în limba română, engleză, franceză, germană
2. Creaţii plastice , lucrări practice- tehnică la alegere
3. Reviste şcolare( cadre didactice şi /sau elevi)
4. Desene pe asfalt -Echipaje a câte şase elevi – desfăşurarea concursului 1 iunie

II. SIMPOZION ( cu participare directă/ indirectă)- pentru cadre didactice :
Tema simpozionului: Ora de lectură- context de formare a competenţelor de comunicare şi de dezvoltare personală a elevilor
Data: 1 iunie 2013
Locul: Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru
Participanţi: cadre didactice, elevi
OBIECTIVE:
• Creşterea calităţii actului educativ.
• Perfecţionarea cadrelor didactice participante.
• Îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare, cooperare între toţi factorii implicaţi în formarea şi dezvoltarea tinerei generaţii.
Secţiuni
1. Strategii eficiente utilizate în activitatea didactică pentru încurajarea lecturii în rândul elevilor
2. Curriculum la decizia şcolii
3. Lectura în activităţile extraşcolare
4. Cercul de lectură- activităţi concrete

Fiecare participant la simpozion poate trimite maxim două lucrări pentru fiecare secţiune a concursului .
Pentru secţiunea plastică, planşa în format A4 va fi trimisă în folie de protecţie .
Se vor acorda premiile I, II,III , menţiuni şi premii speciale, pentru fiecare nivel de clasă(I- XII) şi grupă de preşcolari( mică, mijlocie, mare, pregătitoare) specificându-se şi cadrul didactic îndrumător.
Nu se vor acorda premii materiale.
Nu se admit contestaţii.
Participarea la concurs presupune acordul cu cele menţionate mai sus.

PROGRAMUL :
1 IUNIE 2013
09:30 - primirea invitaţilor
10:00- desfăşurarea concursului şi a simpozionului
11:00-vizitarea Muzeului „Cuibul Visurilor” şi a şcolii.
-premierea

Susţinerea lucrărilor în plen va avea loc în Sala Festivă a şcolii

Pentru relaţii suplimentare apelaţi:

Crăciun Ancuţa 0763257830
Lorinţiu Daniela 0766727487

MEDIATIZARE ŞI DISEMINARE:
       -site-urile: www.etwinning.net
                         www.didactic.ro
                         www.isjbn.ro
                         www.ccdbn.ro
                         www.mesagerul.ro
                         www.rasunetul.ro

-articole din presă locală ,regională şi naţională ( dosar de presă al proiectului )
-pliante şi afişe pentru mediatizare.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
-lansarea oficiala a proiectului în cadrul consiliului profesoral, comisiei metodice, presă, site-uri: www.didactic.ro, www.isjbn.ro, www.ccdbn.ro, www.etwinning.net: 1-15 MAI 2013.
-încheierea acordurilor între unităţile coordonatoare: 15 MAI 2013 – 25 MAI 2013.
-înscrierea şi primirea lucrărilor: 15 MAI 2013 – 29 MAI 2013.
-realizarea expoziţiei: 30 MAI 2013
-jurizarea lucrărilor: 31 MAI – 1 IUNIE 2013
-tipărirea şi expedierea diplomelor, mapelor, CD-urilor, adeverinţelor participanţilor la proiect: 1 IUNIE 2013-30 IULIE 2013.
-realizarea produsului final Cartea Simpozionului- 30 IULIE 2013

ANEXA 1
                           FISA DE INSCRIERE
                           CONCURSUL NAŢIONAL , FESTIVALUL ŞI PROIECTUL SOCIAL
                                                         ”Inimă lângă inimă de român”

NUMELE..................................................PRENUMELE.............................................................

INSTITUTIA...................................................................................................................................

ADRESA .........................................................................................................................................

TELEFON.......................................................................................................................................

E-MAIL ..........................................................................................................................................

TITLUL LUCRĂRII ....................................................................................................................

SECŢIUNEA LA CARE SE ÎNCADREAZĂ LUCRAREA.......................................................

MODUL DE PARTICIPARE:  directă  prin trimiterea lucrării

NUMĂRUL DE AUTORI PE LUCRARE /max2 .................................................................................

MIJLOACE AUDIO-VIDEO NECESARE.................................................................................

AM DEPUS TAXA DE ÎNSCRIERE SIMPOZION – Chitanţa..................../...........................
Timpul de prezentare este 10 minute/lucrare.
Am înscris următorii elevi la concurs:
Nr. Crt. Numele şi prenumele elevului
Clasa/Grupa
Secţiunea
Titlul lucrării

Revista:........................................................................................................
Echipajul – participare directă.- Numele şi prenumele elevilor-clasa ...........................................................................................
.............................................................................................

Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru ŞCOALA ----------------------
NR.-……… DIN— NR.----------- DIN----------

ACORD DE PARTENERIAT

Încheiat astăzi, _______________ , între şcolile :

a) Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru , Judeţul Bistriţa - Năsăud, reprezentată prin prof. Raţiu Ioan, în calitate de director şi prof.înv. primar Crăciun Ancuţa-Maria, în calitate de iniţiator/coordonator al PROIECTULUI naţional ”Inimă lângă inimă de român”.

Şi

b) Şcoala________________________________________________, reprezentată prin _____________________________, în calitate de director şi ______________________________ în calitate de colaborator în cadrul proiectului,festivalului, concursului naţional “ Inimă lângă inimă de român”.

Durata parteneriatului: anul şcolar 2012-2013
Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru se obliga:
• Să distribuie regulamentul simpozionului şi concursului instituţiilor de învăţământ participante;
• Să colecteze lucrările realizate de către parteneri;
• Să asigure jurizarea lucrărilor;
• Să trimita tuturor participantilor diplomele obţinute;
• Să mediatizeze rezultatele expoziţiei.
Instituţia de învăţământ participantă se obligă:
• Să expedieze lucrarile .
• Să distribuie copiilor participanţi diplomele cuvenite.

Partenerii se obligă să colaboreze pe toata perioada desfăşurării concursului pentru ca acesta să se deruleze conform scopului stabilit.
Prezentul contract se încheie in 2 (două) exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

Grup Şcolar „Liviu Rebreanu” Maieru                                                             SCOALA------------------------
                          DIRECTOR                                                                                              DIRECTOR
               PROF.RAŢIU IOAN

ANEXA 3

ETICHETA DE PE LUCRĂRILE PLASTICE/CD-URILE CU PREZENTĂRI POWER – POINT:

TITLUL LUCRĂRII:
NUMELE ŞI PRENUMELE COPILULUI:
GRUPA/ CLASA:
INSTITUŢIA:
LOCALITATEA ŞI JUDEŢUL:
NUMELE CADRULUI DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR:
E-MAILUL:

Importanţa muncii în echipă la ciclul primar

Maria Janina Ionică — Sun, 27 Jan 2013 15:49:05 +0200

Importanţa muncii în echipă la ciclul primar
Prof. înv. primar IONICĂ MARIA JANINA

     În cadrul procesului de învăţare, munca în echipă este percepută ca o altă tehnică de a realiza învăţarea individuală. De cele mai multe ori echipele sunt mai capabile decât indivizii să rezolve probleme sau să găsească soluţii mai bune. Pentru desfăşurarea procesulu didactic, munca în echipă prezintă numeroase avantaje: încurajarea elevilor să înveţe şi să muncească împreună ( elevii cu rezultate mai slabe pot avea un randament mai bun muncind în echipe cu alţi colegi, acest lucru conducând şi la alt avantaj, anume sprijinirea elevilor să respecte valoarea tuturor indivizilor – un aspect important într-un sistem educaţional pe deplin incluziv); facilitarea schimbului de cunoştinţe şi experienţă între elevi; a profita de învăţarea din grupul de colegi (prin intermediul experienţelor împărtăşite, fiecare individ va fi ajutat să devină mai conştient de propriul comportament).
     Echipele pot fi constituite de dascăl sau pot fi constituite de elevi, important este ca toţi elevii să facă parte dintr-o echipă, să fie activi în rezolvarea sarcinilor, să fie trataţi ca fiind egali şi respectaţi de toţi membrii echipei dar şi de terţe persoane. Nu este recomandat un număr foarte mare de membri într-o echipă pentru a nu exista riscul ca unii elevi să domine activitatea, iar alţii să participe mai puţin sau chiar deloc în realizarea sarcinilor de grup.
     Pentru a-şi îndeplini cu succes sarcinile, membrii echipei ar trebui să fie complet dedicaţi finalizării sarcinii şi realizării obiectivelor. Este important ca fiecare membru să îşi asume sarcina şi să fie conştient că acest lucru este esenţial atât pentru succesul echipei cât şi pentru dezvoltarea fiecărui membru în parte.
     Trebuie încurajată ascultarea activă în cadrul grupului: în timp ce un membru îşi expune ideea, ceilalţi o ascultă şi se gândesc în ce măsură o pot aplica sau sunt de acord cu ea. În cazul existenţei unor nelămuriri, elevii din grup trebuie să ceară explicaţii suplimentare, comunicând astfel şi ajungând ulterior la un consens. Dacă în echipă sunt persoane care au caractere asemănătoare, crearea de noi idei va fi oarecum limitată; aşadar este recomandat ca în echipă să existe elevi cu abilităţi şi caractere diferite.
     Pentru activitatea în echipă există câteva aspecte ale practicilor de lucru eficace:
1. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare – nu se poate realiza sarcina propusă dacă nu există comunicare elev-elev şi elev-profesor. Comunicarea deschisă cu restul colegilor şi cu profesorul este foarte importantă pentru a se ajunge la performanţă. Fiecare membru trebuie să asculte părerea celuilalt şi să-şi expună propria opinie, să participe activ la luarea deciziilor.
2. Facilitarea formării unor practici de muncă eficace: după ce elevii primesc unele instrucţiuni de lucru, ei pot să realizeze propriul plan de lucru, cu etape clar stabilite si anumite termene de finalizare.
3. Asigurarea accesului la idei şi informaţii: grupul de elevi trebuie să aibă acces la informaţiile necesare rezolvării sarcinii propuse. Sursele de informaţii sunt variate, elevii alegând pe cele pe care le consideră clare, adevărate, făcând distincţie între fapte, puncte de vedere şi opinii, integrând noile informaţii în propriul bagaj de cunoştinţe.
4. Soluţionarea conflictului: în cazul în care între anumiţi membri ai grupului apare un conflict, este necesară soluţionarea lui cât mai repede posibil pentru a nu fi afectată buna desfăşurare a activităţii. Fie că intervine cadrul didactic, fie doar elevii din echipă, este necesară înţelegerea punctelor de vedere diferite de la care s-a iscat acel coflict prin purtarea unui dialog pe baza datelor reale ale situaţiei. Echipa va găsi o soluţie acceptabilă pentru toţi membrii săi.
5. Monitorizarea realizărilor şi oferirea de feedback: monitorizarea este un aspect important al pregătirii elevilor pentru muncă. Elevii vor avea posibilitatea să monitorizeze performanţa echipei lor, vor stabili singuri dacă rolurile alocate fiecărui membru sunt cele care conduc la buna realizare a sarcinii sau dacă se impune schimbarea acestora. Numai în cazul în care echipa are nevoie de îndrumare va interveni profesorul. Feedback-ul la momentul potrivit şi într-o manieră acceptabilă pentru echipă poate aduce o contribuţie majoră la succesul muncii echipei.

Profesor în era digitală

Maria Janina Ionică — Fri, 25 Jan 2013 15:43:35 +0200

PROFESOR ÎN ERA DIGITALĂ
Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învăţare-evaluare

Prof. înv. primar IONICĂ MARIA JANINA

     Sunt învăţătoare la o şcoală din mediul rural, şcoală în care calculatorul a început a fi utilizat la clasă abia în urmă cu 4 ani, când cele cinci calculatoare primite au fost ca o mină de aur pentru micii elevi. Doar puţini aveau acasă un calculator, iar ora de informatică a fost primită cu mare entuziasm.
    Din momentul în care în clasa noastră, în care se învaţă la simultan, a apărut calculatorul, orele au devenit mult mai atractive şi elevii mult mai interesaţi de noţiunile nou predate.
    Cum am folosit noi calculatorul? Deşi nu avem internet în şcoală, asta nu este un impediment, deoarece realizam acasă materialele necesare şi le aduceam la clasă pe un stick. Aproape la orice oră elevii aveau posibilitatea să observe imagini sau filmuleţe scurte în tema orei respective, fiind mai atractive decât planşele pe care le foloseam altădată. Dar să fim mai concreţi şi să dăm un exemplu mai recent, când la ora de istorie am avut lecţia’’Romanii’’. Pe parcursul expunerii noilor cunoştinţe, elevii au putut observa într-o prezentare power point o hartă a Imperiului Roman, imagini de pe Columna lui Traian, imagini cu portul romanilor, cu străzi pavate din timpul romanilor, Colosseumul, dar şi un mic filmuleţ cu gladiatori luptând în arene, aclamaţi de populaţia care aştepta mereu ,,pâine şi circ’’. Elevii au urmărit cu mare atenţie cele prezentate, au comentat cele văzute şi au făcut comparaţii cu situaţii din prezent (drepturile omului interzic astfel de lupte între oameni, oameni şi animale, etc.). Impactul materialului prezentat a fost puternic, mulţi elevi exprimându-şi dorinţa de a căuta şi alte informaţii despre romani şi Imperiul Roman. Au venit chiar cu ideea ca la ora de informatică să o roage pe doamna profesoară să le arate cum se lucrează în power point şi astfel să poată chiar ei realiza prezentări pentru orele viitoare.
     În cadrul orelor de ştiinţe elevii au putut viziona mai multe filmări ale fenomenelor naturii, atât cele întâlnite la noi în ţară cât şi pe cele de pe teritorii mai îndepărtate (tornade, tsunami), imagini cu animale sălbatice, cu roci sau diferite minereuri. La lecţia ,,Planetele Sistemului Solar’’ au fost foarte atent urmărite prezentările power point descărcate de pe didactic.ro. Ordinea planetelor a fost mai bine reţinută atunci când elevii au citit despre fiecare planetă în parte câteva cuvinte şi au văzut imaginea ei, nu doar o reprezentare a acesteia printr-un cerc.
     Elevilor care au acasă internet le-am sugerat să intre pe Didactic.ro la jocurile on-line potrivite vârstei lor (Baloane- pentru elevii de clasa a II-a). Au fost foarte încântaţi! Cu siguranţă adunarea şi scăderea au fost foarte atractive!

Tema mea - articolul meu pe blog- PROIECT eTwinning

Ancuța Crăciun — Tue, 13 Nov 2012 14:54:25 +0200

Titlul proiectului: - “PERFORMER EXPRESS- Creativitate şi inovaţie fără frontiere”
Motto:
„Să-ţi placă să citeşti înseamnă să dai ceasurile de plictiseală, de care nu poţi scăpa în viaţă, pe ceasuri de încântare.” ( Montesquieu )
Grupul ţintă
elevi de 8-10 ani
Cadre didactice
Limba de lucru: română, engleza
Justificarea necesităţii implementării proiectului
Activitatea din cadrul proiectului “PERFORMER EXPRESS-creativitate şi inovaţie fără frontiere” urmăreşte ,,instigarea la lectură”, trezirea interesului pentru carte prin intermediul lecturii de plăcere, care să-i seducă pe copii şi, astfel, să-i apropie de lectura de-a lungul întregii vieţi.
De asemenea, tipurile de articole ce pot apărea într-o revistă online vor putea fi discutate, exersate pe îndelete, cu toţi elevii implicaţi în proiect.
Un alt motiv pentru care am făcut această alegere este acela că ne va permite să aprofundăm cunoştinţe însuşite la toate materiile din planul de învăţământ, vom aborda temele din perspectivă transdisciplinară. Astfel:
- achiziţiile dobândite la limba română le vom exersa prin crearea de: poveşti, poezii, rebusuri, jocuri, interviuri
- cunoştinţele matematice ne vor folosi pentru încropirea unor jocuri cu caracter logico-matematic
- cunoştinţele despre mediul înconjurător se vor reflecta în: poveşti, rebusuri, jocuri, curiozităţi
- educaţia civică se va desăvârşi odată cu scrierea unor povestioare tematice sau cu realizarea unor interviuri
- deprinderile formate la orele de educaţie plastică şi la cele de abilităţi practice vor duce la îmbogăţirea revistei cu desene, jocuri, reţete culinare, sfaturi practice, gospodăreşti
Obiectivul general
Dezvoltarea competenţelor de comunicare socială, relaţionare interpersonală şi ritmică la elevii din ciclul primar
DURATA PROIECTULUI:
Proiectul educaţional se desfăşoară pe perioada anului şcolar 2012-2013
- Instrumente utilizate: chat, email, revista online, wiki, prezentări Powerpoint, blog.
Activităţi propuse
Activitatea 1 –OCTOMBRIE-Lansarea proiectului – să ne cunoaştem
Descrierea activităţii: Popularizarea si promovarea proiectului pe site-ul scolii, alte site-uri de specialitate, pe platforma eTwinning, crearea unor pliante, flyere, articole in ziare locale, înscrierea partenerilor educationale.
Responsabili: coordonatorii proiectului
Beneficiari: elevii şi cadrele didactice implicate, comunitatea locala

Activitatea 2 –Noiembrie –decembrie "Limba noastră-i o comoară"
Prin această activitate se urmăreşte consolidarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor acumulate la şcoală, exersarea capacităţilor şi deprinderilor formate. Se va lucra cu elevii pe grupe, în funcţie de particularităţile lor individuale şi de vârstă, dar şi în funcţie de aptitudinile fiecăruia. Prin activităţile realizate cu grupe de elevi, se vor dezvolta şi capacităţile de colaborare, cooperare şi spiritul acestora de a oferi ajutor reciproc.Se vor analiza poezii despre anotimpul toamna. Se vor realiza si discuta creatiile elevilor despre acest anotimp. Activitatea se realizeaza prin metoda “masa rotunda”. Ziua Limbii române – 24 noiembrie se va sărbători printr-un program special (conceput şi executat de elevi). Instantanee din cadrul activitatii sau filmarea acesteia vor fi postate pe urmatoarea adresa http://proiectlectura.blogspot.ro/)
Activitatea 3 –ianuarie – februarie-martie- Din bătrâni se povesteşte…
La această activitate se va discuta despre ceea ce –ar trebui sa conţină portofoliul personal (fise de lectura , compuneri , desene , orarul cu timpul dedicat lecturii , jurnalul intalnirilor) . Elevii vor aduna de la bătrânii din sat colinde şi obiceiuri specifice zonei noastre. Acestea vor fi prezentate iar apoi tehnoredactate pentru a putea fi postate pe blog si pe platforma.
Activitatea 4-aprilie- mai- “Natura –motiv de inspiraţie”
Prin realizarea proiectului educativ se urmăreşte cunoasterea semnificatiei zilei de 15 Ianuarie; formarea si cultivarea gustului pentru lectura; îmbogăţirea cunoştintelor despre marele poet; crearea unor compozitii plastice avand ca suport textele poetului; realizarea unor compuneri cu tematică eminesciană. Activitatea se va desfăşura pe două sectiuni : compunere - recitare şi organizarea unei expozitii cu lucrările depuse in spatiul dedicat proiectului pe platforma eTwinning. Câştigătorii vor fi stabiliţi de către comisia de jurizare din fiecare scoala si numele creaţiile acestora vor fi postate pe adresa specificata anterior.
Activitatea 5-iunie -„O după-amiază de lectură-Cartea”
Activitatea se va desfăşura pe centre: „ Cartea de lectură" , „Cartea poştală”şi "Cartea de bucate". Se vor efectua exerciţii aplicative de creaţie literară :ghicitori-gr.1, poezii-gr.2 , texte pe tema cartea-gr.3 În încheiere se va desfăşura jocul didactic: “O poezie dintr-un cuvânt”. Se ascultă creaţiile copiilor, sunt comentate de colegii lor şi de îndrumător.Sunt selectate cele mai bune creaţii pentru a fi popularizate.
Activitatea 6- iulie- august – septembrie- octombrie- File fermecate
Activitatea se desfăşoară pe centre tematice: "Elemente de geografie" şi "Elemente de istorie a satului natal". Elevii sunt încurajaţi să-şi dezvolte cunoştinţele geografice despre satul sau oraşul natal dar şi să asimileze cunoştinţe despre trecutul istoric al stramosilor. Activităţile se vor realiza prin exersare, completare de cunoştinţe folosind surse diferite ( cărţi, fotografii, imagini, proiectări de filmuleţe, eseuri etc), concursuri. Fiecare scoala va posta realizările. Aceasta activitate va fi realizata sub forma unui concurs on-line.Elevii vor fi incurajati in folosirea coltului elevilor pentru discutii cu alti colegi, schimburi de fisiere, implicati in proiect.
Activitatea 7-noiembrie- decembrie- Bilanţul
Ca o încununare a eforturilor de peste an şi pentru a avea o dovadă palpabilă a diferitelor activităţi în care au fost implicaţi, elevii împreună cu învăţătoarele vor realiza un jurnal al activităţilor efectuate, acesta urmând să conţină diferite instantanee, prezentând cele mai interesante evenimente la care au luat parte. Se va realiza un articol pentru presă, care va fi postat pe blogul proiectului,acesta cuprinzând efectele şi importanţa desfăşurării unui asemenea proiect. Elevii vor fi recompensaţi cu diplome şi cărţi.
COMPETENTE VIZATE:
• Elevii şi cadrele didactice implicate îşi vor dezvolta competenţele lingvistice prin articolele scrise şi vor asigura comunicarea cu elevii din alte medii şcolare la nivel local, zonal, naţional, european ;Cancelaria va fi locul în care vom comunica cu partenerii despre activităţile din proiect. Utilizand Doodle putem comunica prin chat.
• Se vor oferi exemple de bune practici altor elevi din şcoală şi din alte şcoli privind îmbunătăţirea procesului instructiv prin activităţi extracurriculare;se va realiza diseminarea rezultatelor pe blogul proiectului care va duce la creşterea capacităţii instituţionale a acesteia, la extinderea parteneriatelor şi racordarea sa la exigenţele unui învăţământ de calitate;
• Vor fi postate imagini, înregistrări, fotografii din timpul activităţilor;
Coltul elevilor este ideal pentru discutii pe forum, schimb de fisiere, activităţi în colaborare ( Photoalbum, poveşti digitale cu Voicethread, pagina wiki).
Invitatii mei in spatiul virtual vor fi: elevi (membri), profesori din scoala mea sau din alte şcoli (vizitatori/parteneri), profesori din alte tari europene - cunoscuti pe platforma eTwinning (vizitatori/parteneri), membrii unor organizatii non-guvernamentale(vizitatori), unii membri ai autoritatii locale (vizitatori), parinti (vizitatori).
Publice vor fi doar anumite părţi din spaţiul virtual eTwinning, şi anume , acelea care reprezintă produsele realizate în colaborare: ebook, pagina wiki, povestile digitale.
Rezultate așteptate: spațiul ,titlul şi jurnalul proiectului; Jurnalul activităţilor; revista online; blogul.

PROIECT EDUCATIONAL

Ancuța Crăciun — Sat, 03 Nov 2012 20:19:38 +0200

Titlul proiectului: - “PERFORMER EXPRESS- Creativitate şi inovaţie fără frontiere”
Motto:
„Să-ţi placă să citeşti înseamnă să dai ceasurile de plictiseală, de care nu poţi scăpa în viaţă, pe ceasuri de încântare.” ( Montesquieu )
Grupul ţintă
elevi de 8-10 ani
Cadre didactice
Limba de lucru: română, engleza
Justificarea necesităţii implementării proiectului
Activitatea din cadrul proiectului “PERFORMER EXPRESS-creativitate şi inovaţie fără frontiere” urmăreşte ,,instigarea la lectură”, trezirea interesului pentru carte prin intermediul lecturii de plăcere, care să-i seducă pe copii şi, astfel, să-i apropie de lectura de-a lungul întregii vieţi.
De asemenea, tipurile de articole ce pot apărea într-o revistă online vor putea fi discutate, exersate pe îndelete, cu toţi elevii implicaţi în proiect.
Un alt motiv pentru care am făcut această alegere este acela că ne va permite să aprofundăm cunoştinţe însuşite la toate materiile din planul de învăţământ, vom aborda temele din perspectivă transdisciplinară. Astfel:
- achiziţiile dobândite la limba română le vom exersa prin crearea de: poveşti, poezii, rebusuri, jocuri, interviuri
- cunoştinţele matematice ne vor folosi pentru încropirea unor jocuri cu caracter logico-matematic
- cunoştinţele despre mediul înconjurător se vor reflecta în: poveşti, rebusuri, jocuri, curiozităţi
- educaţia civică se va desăvârşi odată cu scrierea unor povestioare tematice sau cu realizarea unor interviuri
- deprinderile formate la orele de educaţie plastică şi la cele de abilităţi practice vor duce la îmbogăţirea revistei cu desene, jocuri, reţete culinare, sfaturi practice, gospodăreşti
Obiectivul general
Dezvoltarea competenţelor de comunicare socială, relaţionare interpersonală şi ritmică la elevii din ciclul primar
DURATA PROIECTULUI:
Proiectul educaţional se desfăşoară pe perioada anului şcolar 2012-2013
- Instrumente utilizate: chat, email, revista online, wiki, prezentări Powerpoint, blog.
Activităţi propuse
Activitatea 1 –OCTOMBRIE-Lansarea proiectului – să ne cunoaştem
Descrierea activităţii: Popularizarea si promovarea proiectului pe site-ul scolii, alte site-uri de specialitate, crearea unor pliante, flyere, articole in ziare locale, înscrierea partenerilor educationale.
Responsabili: coordonatorii proiectului
Beneficiari: elevii şi cadrele didactice implicate, comunitatea locala

Activitatea 2 –Noiembrie –decembrie "Limba noastră-i o comoară"
Prin această activitate se urmăreşte consolidarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor acumulate la şcoală, exersarea capacităţilor şi deprinderilor formate. Se va lucra cu elevii pe grupe, în funcţie de particularităţile lor individuale şi de vârstă, dar şi în funcţie de aptitudinile fiecăruia. Prin activităţile realizate cu grupe de elevi, se vor dezvolta şi capacităţile de colaborare, cooperare şi spiritul acestora de a oferi ajutor reciproc.Se vor analiza poezii despre anotimpul toamna. Se vor realiza si discuta creatiile elevilor despre acest anotimp. Activitatea se realizeaza prin metoda “masa rotunda”. Ziua Limbii române – 24 noiembrie se va sărbători printr-un program special (conceput şi executat de elevi). Instantanee din cadrul activitatii sau filmarea acesteia vor fi postate pe urmatoarea adresa http://proiectlectura.blogspot.ro/)
Activitatea 3 –ianuarie – februarie-martie- Din bătrâni se povesteşte…
La această activitate se va discuta despre ceea ce –ar trebui sa conţină portofoliul personal (fise de lectura , compuneri , desene , orarul cu timpul dedicat lecturii , jurnalul intalnirilor) . Elevii vor aduna de la bătrânii din sat colinde şi obiceiuri specifice zonei noastre. Acestea vor fi prezentate iar apoi tehnoredactate pentru a putea fi postate pe blog.
Activitatea 4-aprilie- mai- “Natura –motiv de inspiraţie”
Prin realizarea proiectului educativ se urmăreşte cunoasterea semnificatiei zilei de 15 Ianuarie; formarea si cultivarea gustului pentru lectura; îmbogăţirea cunoştintelor despre marele poet; crearea unor compozitii plastice avand ca suport textele poetului; realizarea unor compuneri cu tematică eminesciană. Activitatea se va desfăşura pe două sectiuni : compunere - recitare şi organizarea unei expozitii cu lucrările depuse. Câştigătorii vor fi stabiliţi de către comisia de jurizare din fiecare scoala si numele creaţiile acestora vor fi postate pe adresa specificata anterior.
Activitatea 5-iunie -„O după-amiază de lectură-Cartea”
Activitatea se va desfăşura pe centre: „ Cartea de lectură" , „Cartea poştală”şi "Cartea de bucate". Se vor efectua exerciţii aplicative de creaţie literară :ghicitori-gr.1, poezii-gr.2 , texte pe tema cartea-gr.3 În încheiere se va desfăşura jocul didactic: “O poezie dintr-un cuvânt”. Se ascultă creaţiile copiilor, sunt comentate de colegii lor şi de îndrumător.Sunt selectate cele mai bune creaţii pentru a fi popularizate.
Activitatea 6- iulie- august – septembrie- octombrie- File fermecate
Activitatea se desfăşoară pe centre tematice: "Elemente de geografie" şi "Elemente de istorie a satului natal". Elevii sunt încurajaţi să-şi dezvolte cunoştinţele geografice despre satul sau oraşul natal dar şi să asimileze cunoştinţe despre trecutul istoric al stramosilor. Activităţile se vor realiza prin exersare, completare de cunoştinţe folosind surse diferite ( cărţi, fotografii, imagini, proiectări de filmuleţe, eseuri etc), concursuri. Fiecare scoala va posta realizările.
Activitatea 7-noiembrie- decembrie- Bilanţul
Ca o încununare a eforturilor de peste an şi pentru a avea o dovadă palpabilă a diferitelor activităţi în care au fost implicaţi, elevii împreună cu învăţătoarele vor realiza un jurnal al activităţilor efectuate, acesta urmând să conţină diferite instantanee, prezentând cele mai interesante evenimente la care au luat parte. Se va realiza un articol pentru presă, care va fi postat pe blogul proiectului,acesta cuprinzând efectele şi importanţa desfăşurării unui asemenea proiect. Elevii vor fi recompensaţi cu diplome şi cărţi.
COMPETENTE VIZATE:
• Elevii şi cadrele didactice implicate îşi vor dezvolta competenţele lingvistice prin articolele scrise şi vor asigura comunicarea cu elevii din alte medii şcolare la nivel local, zonal, naţional, european ;Cancelaria va fi locul în care vom comunica cu partenerii despre activităţile din proiect. Utilizand Doodle putem comunica prin chat.
• Se vor oferi exemple de bune practici altor elevi din şcoală şi din alte şcoli privind îmbunătăţirea procesului instructiv prin activităţi extracurriculare;se va realiza diseminarea rezultatelor pe blogul proiectului care va duce la creşterea capacităţii instituţionale a acesteia, la extinderea parteneriatelor şi racordarea sa la exigenţele unui învăţământ de calitate;
• Vor fi postate imagini, înregistrări, fotografii din timpul activităţilor;
Coltul elevilor este ideal pentru discutii pe forum, schimb de fisiere, activităţi în colaborare ( Photoalbum, poveşti digitale cu Voicethread, pagina wiki).
Invitatii mei in spatiul virtual vor fi: elevi (membri), profesori din scoala mea sau din alte şcoli (vizitatori/parteneri), profesori din alte tari europene - cunoscuti pe platforma eTwinning (vizitatori/parteneri), membrii unor organizatii non-guvernamentale(vizitatori), unii membri ai autoritatii locale (vizitatori), parinti (vizitatori).
Publice vor fi doar anumite părţi din spaţiul virtual eTwinning, şi anume , acelea care reprezintă produsele realizate în colaborare: ebook, pagina wiki, prezentarea Slide.com, povestile digitale.
Rezultate așteptate: spațiul ,titlul şi jurnalul proiectului; Jurnalul activităţilor; revista online; blogul.

" Clothes Are Whispering Don't You Hear Them?"

Claudia Vlădoiu — Wed, 24 Oct 2012 16:53:11 +0300

TITLUL PROIECTULUI ETWINNING: "Clothes Are Whispering Don't You Hear Them?"

REZUMATUL PROIECTULUI: Proiectul își propune să se întindă pe o perioadă de 1 an, antrenând elevi cu vârste cuprinse între 11/14 ani . Ideea principală a proiectului cât și principalele obiective derivă din unele dintre cele mai grave probleme ale societății actuale: prejudecățile, lipsa de toleranță, barierele culturale și religioase a diferitelor țări din Europa.

PARTENERI: Școli cu clasele I-VIII din Europa;

LIMBA DE LUCRU: limba engleză

SCOP: Scopul proiectului este acela de a educa elevii despre problemele culturale, religioase,și sociale ale altor țări din Europa, de a-și cultiva încrederea în sine și în propria conștiință. De asemenea urmărește îmbogățirea cunoștințelor despre propriul patrimoniu cultural, cât și despre patrimoniul cultural al altor țări.

OBIECTIVE:

- îmbunătățirea abilităților de cercetare ale elevilor;

-oferirea de posibilități sporite pentru dezvoltarea autonomiei elevului în procesul de predare -învățare, cât și utilizarea a noi metode și instrumente inovative;

-îmbunătățirea cunoștințelor despre propriul patrimoniu cultural, cât și patrimoniul cultural al altor țări;

-încurajarea elevilor în a învăța și a înțelege diferite culturi depășind astfel barierele culturale, sociale și religioase, dar și prejudecățile;

- folosirea limbii engleze ca limbă comună între țările participante.

ACTIVITĂȚI:

1. culegerea informațiilor despre patrimoniul local și transmiterea acestora prin intermediul e-mailului, fotografierea portului tradițional gorjenesc și transmiterea fotografiilor;

2. realizarea unor filmulețe care să cuprindă prezentasrea portului tradițional gorjenesc îmbinând dansul cu cântecul popular,cât și dramatizări ale unor ritualuri specifice zonei, transmiterea înregistrărilor către toți partenerii eTwinning;

3. realizarea unor portofolii tematice, utilizând Project Diary, cu desene reprezentând portul popular, diferite ritualuri, dar și diferite obiective turistice din Gorj ( Ansamblul Monumental al lui Constantin Brâncuși, mănăstirile Tismana, Lainici, Polovragi, Peștera Muierii și Peștera Polovragi,etc)

4. crearea unui web- site și a unui blog pe care să fie postate informațiile despre costumele populare și cultura fiecărei țări participante la proiect.

RESURSE UMANE: elevi, cadre didactice, părinți interesași de proiect, comunitate locală

RESURSE MATERIALE: calculator, imprimantă, scaner, aparat foto digital,cameră video.

RESURSE DE TIMP: decembrie 2012-decembrie 2013

INSTRUMENTE UTILIZATE; e-mail, blogul proiectului, înregistrări video, fotografii, desene, postere, excursii, chat, prezentări Powerpoint, software-ul MP3, wikispaces, ziar online.

REZULTATE AȘTEPTATE: Proiectul va spori încrederea în sine și în propria conștiință a elevilor prin învățarea și înțelegerea particularităților specifice diferitelor culturi europene, eliminând astfel barierele culturale, religioase , sociale și prejudecățile. De asemenea prin colaborarea dintre elevi și profesori din diferite țări, folosind ca limbă comună limba engleză își vor îmbunătății abilitățile de citit-scris în această limbă de circulație internatională. Îmbunătățirea competențelor în domeniul TIC, prin metoda THE LEARNING BY DOING, metodă interactivă prin intermediul căreia elevii vor folosi o serie de instrumente inovatoare pentru schimbul de informații și cunoaștere reciprocă. Implicarea în activități și acțiuni de cunoaștere a propriului patrimoniu cultural, cât și al altor țări.

EVALUARE: chestionare care vor fi aplicate participanților (elevi, cadre didactice, părinți), folosirea unor jocuri și a unor puzzeluri, colțul eTwinning în fiecare școală participantă,( expoziții de fotografii, expoziții de costume populare) , vizionarea unor înregistrări, Project Diary, mape tematice.

COLȚUL ELEVILOR : urmărește prin folosirea diferitelor modalități de comunicare: blog, chat, pagini wiki, galerie de imagini, schimbul de informație și cunoaștere reciprocă.

Invitați în Twin Space eTwinning: directorul, profesorul de engleză, profesorul de istorie, profesorul de religie, profesorul de desen, profesorul de muzică, vor avea dret de vizitator.

Activitățile proiectului vor fi integrate în curriculum la următoarele discipline: Lb Engleză, Istorie, Desen, Muzică, Religie, iar în spațiul virtual eTwinning vor fi facute publice.