STUDIU DE CAZ

                                                                  Profesor învățământ preșcolar, Toma Elena-Claudia
                                         Grădinița Specială”Sfânta Elena”Pitești

1. DATE GENERALE:
Nume: C.
Prenume: T.
Data naşterii: 25 aprilie 2015
Locul naşterii: Cîmpulung, Judeţul Argeş
Diagnostic: Autist
2. DATE FAMILIALE:
Mama: S. A.
Mama nu este salariată, trăieşte în concubinaj cu M. C., care are patru copii în întreţinere. Mama mai are un băiat născut la 04.08.2000. A abandonat minora în Spitalul de Pediatrie Piteşti, la data de 20.04. 2016
Tata: -
Fraţi: -
Domiciliul părinţilor. sat Vultureşti.
Antecedente hero-colaterale: -
Dacă copilul a fost vizitat: Copilul nu a fost vizitat.
Copilul a venit în Grădiniţa specială în luna mai 2020..

  3. EXAMINARE PSIHOLOGICĂ:

 EXAMENUL PSIHOMOTOR
Lateralitate:
La venirea în grădiniţă copilul nu avea lateralitatea fixată. Nu-şi cunoştea schema corporală proprie şi nici a partenerului. În anul şcolar 2020 – 2021, copilul nu are lateralitatea fixată, dar cunoaşte schema corporală proprie  şi a partenereului.

Orientare spaţio-temporală:
La venirea în grădiniţă copilul nu avea orientare spaţială în încăpere şi nici orientare temporală. La sfârşitul anului şcolar a început să înţeleagă unele comenzi  privind orientarea în spaţiul camerei: “du-te la uşă, la masă, la colţ”. În prezent, copilul are orientare spaţială, dar orientarea temporală se manifestă la fel.
Echilibrul static:
La venirea în grădiniţă, fetiţa stătea bine în picioare nesusţinută. Nu avea echilibru pe un picior, nici măcar susţinută. Nu stătea ghemuită. Spre sfârşitul  anului şcolar ridica un picior de pe sol numai dacă avea punct de sprijin. Stătea ghemuită ocazional şi nu la cerere. În prezent copilul stă bine în picioare, stă într-un picior fără sprijin, stă ghemuit.

 MEMORIA:
La venirea în grădiniţă, memoria era nestabilă, recunoştea figurile colegilor şi ale personalului. În prezent memoria mecanică de scurtă durată este activă, recunoaşterea şi reproducerea sunt uşor afectate. Recită o poezie, în funcţie de context, uneori fiind ajutată pentru a începe versul iar câteodată, recitând două sau trei strofe, fără ajutor.

 ATENŢIA:
La venirea în grădiniţă nu putea să urmărească cu privirea. Atenţia era nestabilă. La sfârşitul anului şcolar era atentă la modul în care se jucau şi la ce făceau ceilalţi copii. Observa anumite aspecte şi atrăgea gestic atenţia adultului asupra lor. Era atentă la jucării şi la unele jocuri. În prezent are volum relativ redus, distributivitate afectată, posibilitatea de concentrare este redusă, prezintă doar activitate de desen, joc şi gimnastică. Îşi concentrează atenţia pentru o perioadă scurtă de timp.

 LIMBAJUL:
La venirea în grădiniţă, prezenta alalie – nu emitea nici un sunet. Spre sfârşitul anului şcolar spunea deficitar numele copiilor şi al altor persoane din jur. Vocaliza şi era prezentă uneori lalaţiunea. Limbajul gestual era prezent doar să indice cu degetul pe cineva. Mimica era foarte expresivă. În prezent limbajul impresiv este bine reprezentat, iar în limbajul expresiv utilizează propoziţii scurte şi simple, numeşte obiecte, acţiuni. Este prezenta dislalia: l, r, m, f, v, j. Foloseşte în comunicare intonaţia adecvată. Volumul vocabularului este relativ mare.



 GÂNDIREA:
La venirea în grădiniţă, gândirea era netestabilă. Apoi a ajuns la stadiul operaţiilor senzorio-motorii. În prezent poate clasifica jocurile după culoare şi mărime cu ajutorul adultului. Gândirea se află la nivelul operaţiilor intuitive.

 MOTIVAŢIA:
La venirea în grădiniţă, motivaţia nu era prezentă, dar spre sfârşitul anului ajunsese în stadiul de a fi determinată de nivelul de a fi centrul atenţiei adultului.În prezent are motivaţie intrinsecă determinată de nevoi şi satisfacerea lor. Funcţionează şi motivaţia extrinsecă determinată de promiterea unei recompense.

 INTELIGENŢA:
La venirea în grădiniţă, inteligenţa era netestabilă, spre sfârşitul anului începuse să înţeleagă unele relaţii de tipul cauză-efect. Conduita bastonului şi a sforii era prezentă uneori.

 VOINŢA:
La venirea în grădiniţă, voinţa era netestabilă şi nu depunea efort voluntar. Nici în prezent nu depune efort voluntar.

 AFECTIVITATEA:
La venirea în grădiniţă, prezenta imaturitate afectivă. Nu relaţiona, nu stabilea nici măcar contact vizual. La sfârşitul anului şcolar, copilul era vesel, căuta compania adultului, se răsfăţa, se juca cu una din colegele de grupă, de aceaşi vârstă cu ea, dar faţă de care avea o atitudine autoritară, copiată după modelul observării la adult. În prezent relaţionează uşor cu copii, dar şi cu adulţii. Este predominant veselă. Relaţionează uşor, se răsfaţă. Îi place să se joace cu copii.

 AUTONOMIE PERSONALĂ:
La venirea în grădiniţă autonomia personală nu exista. Participa la îmbrăcare şi dezbrăcare – ridica piciorul şi mâna. Mânca ajutată. Strângea jucăriile de pe jos, făcea curat la locul de joacă. În prezent, se îmbracă şi se dezbracă singură, mănâncă singură, îşi face nevoile singură.