Nume:C.   
Prenume: T.
Varsta : 6 ani

Informatii confidentiale (diagnostic):    
Intarziere in dezvoltarea limbajului, in asimilarea achizitiilor scolare  cu manifestari autiste

Specialisti care intervin in program:profesor psihopedagog,educatoare,asistent social.
Alte persoane: parinti,medic

Scopul: la sfarsitul activitatii din program,copilul va fi capabil sa realizeze obiectivele propuse pentru fiecare activitate din cadrul ariilor curriculare cuprinse in P.I.P.

Obiective:
      -pe termen scurt(operationale):atingerea obiectivelor propuse pe activitati din tema aleasa
      -pe termen mediu(generale):atingerea obiectivelor impuse de activitatile din cadrul ariilor curriculare

Etape de realizare a activitatii:
     -tipuri de activitate:predare,invatare,consolidare,evaluare
     -strategii/metode:observatia,explicatia,demonstratia,exercitiul
     -resurse/mijloace:umane,materiale

Evaluare:
     -criterii de evaluare si apreciere a progresului
           Minimale:atingerea in ordinea dificultatilor a cel putin un obiectiv specific
           Maximale:atingerea tuturor obiectivelor
     -metodesi instrumente de evaluare:fise de evaluare de preinvatare,postinvatare si globala; fisa psihopedagogica,fisa de observatii,fisa psihologica,traseul educational etc.
Revizuirea periodica a P.I. P.:la fiecare 3 luni

PROGRAMUL DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

Copil :C.T.

Tinta 1. Imbunatatirea limbajului si dezvoltarea capacitatii de comunicare
Problema identificata : Copilul nu reuseste sa determine care obiect sau persoana lipsesc ( prezenta, absenta) 
Obiective :
- Generale
1. Stimularea capacitatii de a comunica
2. Stimularea capacitatii de participare activa la sarcinile date de profesor
3.Dezvoltarea atenţiei voluntare
4. Imbogatirea vocabularului

- Operationale
La sfarsitul perioadei copilul trebuie sa :
1. Sa recunoasca numarul persoanelor dintr-o incapere
2. Sa recunoasca o imagine lacunara si sa o completeze corect
3. Sa discrimineze dintr-o multime un obiect anume

Activitati de invatare :
Joc didactic :”Cine, ce lipseste ?” Ce-i lipseşte ?”- se prezintă imagini lacunare ale unor obiecte, copiii trebuie să recunoască ceea ce lipseşte din desen.
„Ce s-a schimbat ?” – se aşează pe măsuţă diferite obiecte. După ce au fost observate în prealabil de către copil, se ascunde un obiect care a dispărut” (copilul trebuie să recunoască obiectul”). Se face acelasi lucru si cu colegii de la clasa spunand care din ei lipseste sau a iesit din clasa.

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
Se urmareste modul cum interactioneaza copilul cu colegii sai in cadrul activitatii respective pe toata perioada de aplicare a PIP-ului, cu cadrul didactic,cum relationeaza
si se raporteaza la actiunile desfasurate in cadrul echipei clasei. Se va nota dupa primele trei luni de aplicare

Tinta 2. Terapia tulburarilor de limbaj
Problema identificata : Copilul nu discrimineaza intre sunetele emise, auz fonematic afectat

Obiective :
- Generale
1. Educarea si acordarea auzului fonematic
2. Educarea simtului tactil prin perceperea vibratiilor
3. Dezvoltarea limbajului verbal
           4.  Stimularea capacităţii de recepţieşi emisie corectă a sunetelor şi semnalelor verbale.

           -   Operationale
La sfarsitul perioadei copilul trebuie sa :
1. Sa receptioneze si sa emita corect sunetul
2. Sa discriminize intre sunete apropiate si diferentierea lor
3. Sa compuna cuvintele prin asezarea sunetelor

Activitati de invatare :
Joc didactic,”Jocul sunetelor” Prin jocuri didactice specifice se folosesc sunete diferite dar apropiate ca pronuntie. Ele fac referire la obiecte concrete pe care copilul le poate vedea sau pipai si la care se refera. In felul acesta copilul intuieste ca chiar daca el aude sunetele ca fiind asemanatoare ele nu sunt deoarece fac referire la obiecte diferite. Se exerseaza in paralel cu reprezentarea fonoarticulatorie si cu cea vizuala, pentru diferentierea sonora. 

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
Se urmareste modul cum interactioneaza copilul cu colegii sai in cadrul activitatii respective pe toata perioada de aplicare a PIP-ului, cu cadrul didactic,cum relationeaza
si se raporteaza la actiunile desfasurate in cadrul echipei clasei. Se va nota dupa primele trei luni de aplicare

Tinta 3. Educatie psihomotrica
Problema identificata : Copilul nu apreciaza corect distanta fata de obiecte in termeni antitetici : aproape/departe
Obiective :
- Generale
1. Dezvoltarea capacitatii de orientare in spatiu
2. Dezvoltarea perceptiei spatiale si a relatiilor dintre subiect-obiect
3. Dezvoltarea spiritului de observatie si a atentiei

          -    Operationale
La sfarsitul perioadei copilul trebuie sa :
1. Sa identifice prezenta spatiala a obiectelor
2. Sa aprecieze corect distanta fata de un obstacol/obiect (aproape sau departe)
3. Sa diferentieze intre antonime

Activitati de invatare :
        Joc didactic :  ”Cat de departe se afla ?” Intr-o activitate didactica ce cuprinde exercitii si jocuri se cere copilului printr-o serie de comenzi verbale sa :
puna mingea mai aproape de mine/mai departe de păpuşă”, „Ne uităm pe fereastră. Unde se văd pomii ? aproape sau departe ? Unde sunt blocurile ? (aproape/departe). Unde este casa voastră ?”, etc. Dar scaunul pe care stai unde este aproape sau departe? Poti sa-l ajungi? Se intuieste termenul de „aproape” prin capacitatea copilului de a atinge anumite obiecte.

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
Se urmareste modul cum interactioneaza copilul cu colegii sai in cadrul activitatii respective pe toata perioada de aplicare a PIP-ului, cu cadrul didactic,cum relationeaza
si se raporteaza la actiunile desfasurate in cadrul echipei clasei. Se va nota dupa primele trei luni de aplicare

Tinta 4. Educatie senzoriala
Problema identificata : Copilul nu face diferenta intre dimensiunile obiectelor pe care le foloseste intre mare si mic

Obiective :
- Generale
1. Antrenarea simtului tactil
2. Constientizarea , perceperea si antrenarea analizatorilor in evaluarea proprietatilor obiectelor
           3.  Perceperea şidiferenţierea dimensiunilor.

- Operationale
La sfarsitul perioadei copilul trebuie sa :
1. Sa perceapa si sa diferentieze intre dimensiunile obiectelor (mare,mic)
2. Sa perceapa si sa diferentieze antonime
3. Sa-si diversifice capacitatea de explorare senzoriala si  capacitatea manipulativa a obiectelor

Activitati de invatare :
Joc didactic,”Ce dimensiuni au jucariile ?” Intr-o activitate didactica dupa intuirea materialului de lucru intr-un magazin de jucarii improvizat se va cere copilului sa execute o sortare a jucariilor  dupa doua criterii : mare si mic. El va alege intai jucariile mari si apoi pe cele mici si le va sorta in doua locuri diferite. Apoi in alt joc se vor folosi jucarii similare dar de dimensiuni diferite. Care sunt mari ? dar mici, cum le recunoastem ? pentru intuirea materialului de lucru se va intelege un lucru/obiect mare cand copilul este in picioare sau se suie pe scaun si mici cand se apleaca dupa ele. 

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
Se urmareste modul cum interactioneaza copilul cu colegii sai in cadrul activitatii respective pe toata perioada de aplicare a PIP-ului, cu cadrul didactic,cum relationeaza
si se raporteaza la actiunile desfasurate in cadrul echipei clasei. Se va nota dupa primele trei luni de aplicare

Tinta 5.Activitati de terapie cognitiva
Cunoasterea Mediului           Tema -  Strada mea

Obiective :
- generale
1.trezirea interesului si curiozitatii pentru intelegerea mediului fizic si social
2.cunoasterea normelor si deprinderilor de comportament social corecte

          - operationale
               1.sa recunoasca locul unde locuieste precum si unde este amplasata gradinita
               2.sa aiba autonomie in mediul ambiant

Activitati de invatare :
      Observari,convorbiri,imagini etc

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
      Copilul trebuie sa cunoasca atat strada,cartierul,precum si institutiile care se afla pe stada unde locuieste.

Tinta 6.Activitati de expresie
Expresie grafica si plastica       Tema-exercitii grafice

Obiective :
- generale
1.cultivarea interesului pentru activitati de scis-citit
2.familiarizarea copiilor cu semnele grafice

- operationale
1.sa redea liniile orizontale,vertcale,curbe in spatiul dat
2.sa realizeze o lucrare corecta si estetica

Activitati de invatare :
    Semne grafice :casa,bastonul bunicului,manerul umbrelei,fumul etc.

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
     Copilul este atent la explicatii si demonstratii si realizeaza semnele grafice in spatiul dat ;

Tinta 7. Activitati de expresie
Expresie corporala          Tema-forta
Obiective :
- generale
1.dezvoltarea fizica armonioasa
2.formarea calitatilor motrice de baza

          - operationale
               1.sa execute corect miscarile respectand parametrii de forta
               2.sa coordoneze calitatile motrice in executarea miscarilor de forta

Activitati de invatare :
        Jocuri : Cine poate duce sacul lui Mos Craciun ?, Sa mutam jucariile

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
         Copilul executa miscarile sugerate de cadrul didactic ;

Tinta 8.Activitati de expresie
Expresie muzicala          Tema-auditii muzicale
Obiective :
- generale
1.trezirea interesului pentru ascultarea cantecelor interpretate oral sau instrumental
2.dezvoltarea acuitatii auditive

- operationale
1.sa asculte cu atentie cantecele
2.sa-si dezvolte auzul fonematic

Activitati de invatare : auditii : cantece pentru copii, cutiutele muzicale

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
        Copilul asculta cantecele interpretate la casetofon ;

Tinta 9.Activitati de terapie psihomotrica
Abilitare manuala                        Tema :colaj-Primavara
Obiective :
- generale
1.dezvoltarea dragostei pentru frumos,pentru munca
2.dezvoltarea interesului pentru materialele din natura

          - operationale
               1.sa intinda uniform aracetul si sa lipeasca corect materialele
               2.sa realizeze o lucrare estetica

Activitati de invatare :
        Activitati de lipire de diferite materiale, coli colorate, coji de oua etc.

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
        Copilul realizeaza lucrarea cu indicatiile cadrului didactic, impreuna cu colegii lui ;

Tinta 10. Socioterapie
Adaptare la viata cotidiana     Tema-La cumparaturi
Obiective :
- generale
1.formarea unor atitudini pozitive fata de cei din jur
2.cunoasterea diferitelor aspecte din viata cotidiana

- operationale
1.sa cunoasca magazine si piata
2.sa stie sa ceara politicos cedorestesa cumpere
3.sa stea la rand sa astepte
4.sa multumeasca

Activitati de invatare :
       Jocuri didactice : La piata ; La magazinul cu jucarii etc.

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
       Copilul este invatat sa socializeze cu adultii si sa aiba o atitudine pozitiva fata de ei ;

Tinta 11.Socioterapie
Autonomie personala             Tema-Sa curatam obiectele de imbracaminte
Obiective :
- generale
1.cunoasterea obiectelor de imbracaminte
      2.utilizarea,intretinerea si pastrarea  hainelor
          - operationale
               1.sa denumeasca obiectele de imbracaminte
               2.sa indice modul de curatare a hainelor

Activitati de invatare :
       Jocuri didactice : Ce este si ce facem cu el/ea ?, Cum este corect ?

Adaptare personala/sociala (relatia cu adultul/cu copiii ; participare)
     Copilul este atent si arata cum trebuie curatate hainele.

Tinta 12.Activitati de terapie cognitiva
Activitate matematica                 Tema-Asocierea cifrei la numarul de obiecte

Obiective :
       -generale
         1.dezvoltarea operatiilor gandirii
         2.familiarizarea cu cifrele
       -operationale
         1.sa asocieze corect cifrele cu obiectele dintr-o grupa
         2.sa recunoasca cifrele de la 1 la 5

Activitati de invatare :
      Jocuri didactice : Cate maini ai ?, Cate creioane sunt ?, Spunecate degete ai la o mana ?;

Adaptare personala/sociala :
      Copilul este solicitat sa numere obiectele dintr-o grupa si sa asocieze cifra corespunzatoare. Este atent si executa corect.

                                                                  Profesor învățământ preșcolar, Toma Elena-Claudia
                                         Grădinița Specială”Sfânta Elena”Pitești

1. DATE GENERALE:
Nume: C.
Prenume: T.
Data naşterii: 25 aprilie 2015
Locul naşterii: Cîmpulung, Judeţul Argeş
Diagnostic: Autist
2. DATE FAMILIALE:
Mama: S. A.
Mama nu este salariată, trăieşte în concubinaj cu M. C., care are patru copii în întreţinere. Mama mai are un băiat născut la 04.08.2000. A abandonat minora în Spitalul de Pediatrie Piteşti, la data de 20.04. 2016
Tata: -
Fraţi: -
Domiciliul părinţilor. sat Vultureşti.
Antecedente hero-colaterale: -
Dacă copilul a fost vizitat: Copilul nu a fost vizitat.
Copilul a venit în Grădiniţa specială în luna mai 2020..

  3. EXAMINARE PSIHOLOGICĂ:

 EXAMENUL PSIHOMOTOR
Lateralitate:
La venirea în grădiniţă copilul nu avea lateralitatea fixată. Nu-şi cunoştea schema corporală proprie şi nici a partenerului. În anul şcolar 2020 – 2021, copilul nu are lateralitatea fixată, dar cunoaşte schema corporală proprie  şi a partenereului.

Orientare spaţio-temporală:
La venirea în grădiniţă copilul nu avea orientare spaţială în încăpere şi nici orientare temporală. La sfârşitul anului şcolar a început să înţeleagă unele comenzi  privind orientarea în spaţiul camerei: “du-te la uşă, la masă, la colţ”. În prezent, copilul are orientare spaţială, dar orientarea temporală se manifestă la fel.
Echilibrul static:
La venirea în grădiniţă, fetiţa stătea bine în picioare nesusţinută. Nu avea echilibru pe un picior, nici măcar susţinută. Nu stătea ghemuită. Spre sfârşitul  anului şcolar ridica un picior de pe sol numai dacă avea punct de sprijin. Stătea ghemuită ocazional şi nu la cerere. În prezent copilul stă bine în picioare, stă într-un picior fără sprijin, stă ghemuit.

 MEMORIA:
La venirea în grădiniţă, memoria era nestabilă, recunoştea figurile colegilor şi ale personalului. În prezent memoria mecanică de scurtă durată este activă, recunoaşterea şi reproducerea sunt uşor afectate. Recită o poezie, în funcţie de context, uneori fiind ajutată pentru a începe versul iar câteodată, recitând două sau trei strofe, fără ajutor.

 ATENŢIA:
La venirea în grădiniţă nu putea să urmărească cu privirea. Atenţia era nestabilă. La sfârşitul anului şcolar era atentă la modul în care se jucau şi la ce făceau ceilalţi copii. Observa anumite aspecte şi atrăgea gestic atenţia adultului asupra lor. Era atentă la jucării şi la unele jocuri. În prezent are volum relativ redus, distributivitate afectată, posibilitatea de concentrare este redusă, prezintă doar activitate de desen, joc şi gimnastică. Îşi concentrează atenţia pentru o perioadă scurtă de timp.

 LIMBAJUL:
La venirea în grădiniţă, prezenta alalie – nu emitea nici un sunet. Spre sfârşitul anului şcolar spunea deficitar numele copiilor şi al altor persoane din jur. Vocaliza şi era prezentă uneori lalaţiunea. Limbajul gestual era prezent doar să indice cu degetul pe cineva. Mimica era foarte expresivă. În prezent limbajul impresiv este bine reprezentat, iar în limbajul expresiv utilizează propoziţii scurte şi simple, numeşte obiecte, acţiuni. Este prezenta dislalia: l, r, m, f, v, j. Foloseşte în comunicare intonaţia adecvată. Volumul vocabularului este relativ mare.



 GÂNDIREA:
La venirea în grădiniţă, gândirea era netestabilă. Apoi a ajuns la stadiul operaţiilor senzorio-motorii. În prezent poate clasifica jocurile după culoare şi mărime cu ajutorul adultului. Gândirea se află la nivelul operaţiilor intuitive.

 MOTIVAŢIA:
La venirea în grădiniţă, motivaţia nu era prezentă, dar spre sfârşitul anului ajunsese în stadiul de a fi determinată de nivelul de a fi centrul atenţiei adultului.În prezent are motivaţie intrinsecă determinată de nevoi şi satisfacerea lor. Funcţionează şi motivaţia extrinsecă determinată de promiterea unei recompense.

 INTELIGENŢA:
La venirea în grădiniţă, inteligenţa era netestabilă, spre sfârşitul anului începuse să înţeleagă unele relaţii de tipul cauză-efect. Conduita bastonului şi a sforii era prezentă uneori.

 VOINŢA:
La venirea în grădiniţă, voinţa era netestabilă şi nu depunea efort voluntar. Nici în prezent nu depune efort voluntar.

 AFECTIVITATEA:
La venirea în grădiniţă, prezenta imaturitate afectivă. Nu relaţiona, nu stabilea nici măcar contact vizual. La sfârşitul anului şcolar, copilul era vesel, căuta compania adultului, se răsfăţa, se juca cu una din colegele de grupă, de aceaşi vârstă cu ea, dar faţă de care avea o atitudine autoritară, copiată după modelul observării la adult. În prezent relaţionează uşor cu copii, dar şi cu adulţii. Este predominant veselă. Relaţionează uşor, se răsfaţă. Îi place să se joace cu copii.

 AUTONOMIE PERSONALĂ:
La venirea în grădiniţă autonomia personală nu exista. Participa la îmbrăcare şi dezbrăcare – ridica piciorul şi mâna. Mânca ajutată. Strângea jucăriile de pe jos, făcea curat la locul de joacă. În prezent, se îmbracă şi se dezbracă singură, mănâncă singură, îşi face nevoile singură.