Întreaga platformă iTeach devine acel loc în care toţi ne putem intâlni virtual,se transformă într-o  comunitate de idei,de creaţie,de muncă fără ca distanţele să mai fie un obstacol. Globalizarea solicită un om deschis spre comunicare,pentru că ea, comunicarea,are un rol esenţial şi fundamental în progresul omenirii. Modernizarea învăţământului se poate înfăptui în interesul elevului-viitor cetăţean european-prin deschiderea dascălilor spre nou,fiind mereu şi firesc în mijlocul provocărilor,fiind oameni  ai timpului pe care îl trăim.

Platforma iTeach este o poartă larg deschisă spre colaborare,spre formare şi perfecţionare care este pusă la dispoziţia noastră,a tuturor cadrelor didactice din România.Tot ce trebuie să facem este să ne înscriem  şi să o folosim la adevărata ei valoare şi capacitate.Este un program de dezvoltare profesională adresat profesorilor, prin care cadrele didactice beneficiază de susţinere în integrarea resurselor şi instrumentelor tehnologice în cadrul orelor de curs,pentru a obţine un proces de instruire modern,concentrat asupra elevului, este  spaţiu de lucru online de comunicare şi colaborare pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar,o reţea socio-profesională care integrează cele mai moderne instrumente web dedicate colaborării,schimbului de idei, formării continue şi informării.

Această platformă reprezintă un mediu virtual  performant, care integrează instrumente web 2.0,facilităţi specifice comunităţilor virtuale,pentru informare şi formare pentru facilitarea schimbului de experienţă,pentru dezvoltarea de proiecte didactice la distanţă,pentru colaborare socioprofesională.Accesibilă,interesantă,foarte utilă,realizată cu un înalt profesionalism ,uşor de folosit ,fără restricţii şi limite,gratuită, şi .... în limba română - răspunde tuturor cerinţelor-oricât de exigente-de informare şi formare profesională. Trainingul cadrelor didactice din România se desfăşoară în contextul unei platforme de networking socio-profesional,în cadrul căreia profesorii au ocazia să împărtăşească idei şi resurse, să comunice cu alţi profesori din alte regiuni  şi să creeze resurse pentru clasă împreună.

Ca  dascăli care ne modelăm elevii,cel mai important rol al nostru este acela de a fi noi înşine nişte persoane care învăţăm. Acest lucru ne cere să fim mai degrabă deschişi decât închistaţi,căutatori şi  nu didacticişti. Consider că am descoperit cheia succesului pentru o mai bună comunicare cu comunitatea şcolară.Comunicăm, deci existăm!Exersăm şi  învăţăm !Examinăm problemele care apar ,consultând  toate părţile implicate:

  - îi invităm pe colegi să-şi  exprime punctele de vedere ;

  - stabilim relaţii personale pozitive ;

  - cautăm permanent informaţii suplimentare ;

 - învăţăm ,,să ascultăm’’ şi să discultăm unii cu alţii;

 - învăţăm să fim deschişi ,sensibili  şi flexibili;

 - înţelegem că  suntem  vizitatori şi în acelaşi timp parte integrantă  a tot ce se petrece ;

 - formăm relaţii umane valoroase prin conduita şi activitatea deschisă ;

Pe platforma iTeach putem avea acces la:

*instrumente colaborative avansate ;

* cursuri on-line:ca membru al platformei avem posibilitatea de a participa gratuit la o serie de cursuri de formare care vizează dezvoltarea competenţelor pedagogice şi de specialitate .

* Nucleul ofertei de formare îl constituie programul Teach Advanced Online creat de compania Intel;

*  Celelalte cursuri sunt dezvoltate de furnizori de formare din Romania: Institutul de Ştiinte ale Educaţiei; Centrul de Inovare în Educaţie (TEHNE), departamente pentru pregătirea personalului didactic din universităţi.

* reviste de specialitate:ca membru al platformei  putem publica articole în diferite reviste de specialitate cum ar fi Revista de pedagogie , Elearning România , EDICT,precum şi publicaţia on-line iTeach.

* ştiri , anunţuri şi informaţii utile:un sistem avansat de comunicare ne permite accesul la diverse fluxuri de anunţuri locale , judeţene sau naţionale  care vehiculează informaţii specifice mediului educaţional .

* informaţii şi resurse pentru predare:aceste resurse sunt puse la dispoziţie de formatori,de colegii noştri cadre didactice,dar şi de reprezentanţi ai instituţiilor de formare iniţială şi continuă. Consider că această platformă  constituie un câştig real al tuturor celor implicaţi:

• ocupaţie-intenţia de a de un sens timpului liber;
• instrument-utilizarea cu scop precis a informaţiei;
• emulaţie-necesitatea de a trăi evenimentele provocatoare;
• contact social-lărgirea sferei personale de viaţă;
• prestigiu social-intenţia de a stăpâni subiectele de discuţie;
• informaţie-nevoia de a fi la curent cu tot ceea ce este nou;
• recrere-nevoia de a evada din lumea obligaţiilor zilnice.

"Învaţăm împreună" a devenit o realitate ce se vede, se simte, are conţinut. Participarea directă pe această platformă facilitează un mijloc comun de comunicare,de conexiune între modele culturale,punând în relaţie de egalitate moduri de gândire şi coduri expresive diferite,accentuând valori care ne integrează  într-o reală strânsă relaţie de înfrăţire. Căpătăm noi prieteni,creăm un mediu de lucru util,care ne motiveză  mai mult ca niciodată să cercetăm,să descoperim,să creăm,să îndeplinim sarcini,să facem schimb de bune practici şi să beneficiem reciproc de asistenţă profesională.

Spaţiul de lucru iTeach oferă posibilitatea de a face parte dintr-o comunitate, în care putem "discuta" şi face schimb de practici de predare, unde putem oferi şi primi asistenţă şi unde ne  putem lărgi orizonturile şi optimiza abilităţile şi competenţele, devenind un mediu de învăţare atractiv pentru toate cadrele didactice,care,beneficiind de sprijinul social şi profesional oferit,pot crea şi explora oportunităţi de formare profesională, care, la rândul lor, le ajută să facă faţă schimbărilor din societate.

                 Trăim într-o lume în care noile media au un impact din ce în ce mai mare asupra vieţii noastre personale şi profesionale. Explozia acestora – mai ales după anul 2000 – şi numărul din ce în ce mai  mare de utilizatori care generează/creează conţinut online arată că societatea se transformă. Forţele  tehnologice tind să orienteze celelalte procese şi mecanisme sociale, economice, ideologice şi culturale. Ele tind să se impună în modul de a ne trăi viaţa. Şcoala, educaţia şi profesorii nu pot  trece cu vederea aceste incontestabile realităţi. Informatizarea şcolii a început cu calculatorul care a  evoluat continuu, ajungând până la combinarea  lui cu alte mijloace  –  noile tehnologii  comunicaţionale şi de informare.   

    Dar profesorul nu trebuie să rămână un simplu utilizator de programe în cadrul lecţiei ci şi un creator de astfel de produse şi, de ce nu? – elevii înşişi. Asigurarea dialogului, a interactivităţii elev-calculator devine elementul central în această modalitate de realizare a instruirii. De aceea,  pregătirea profesorilor care folosesc metodologii moderne se impune cu necesitate, alături de dotarea şcolilor cu calculatoare, deci in concluzie platforma Iteach vine sa umple golul acela pe care il reclamau toate studiile privind nevoile de formare in mediul educational romanesc –formarea in mediu online  .

    Această pregătire implică de fapt o nouă abordare a curriculum-ului, a instruirii şi evaluării, iar platforma iTeach desfasoara activitati de dezvoltare profesionala continua, oferind cadrelor didactice un spatiu de intalnire si de schimb de experienta, un canal de comunicare si de promovare, un mediu modern pentru perfectionare.Ne da posibilitatea ş

să identificam  şi să participam la acele cursuri/programe  de formare continuă care să  faciliteze dezvoltarea unor competenţe generale şi specifice în funcţie de nevoile individuale de formare ale cadrelor didactice.

   Programul iTeach  reclamă o redefinire a rolurilor profesorului. Platforma m-a invatat ca intervenţia calculatorului în câmpul instruirii afectează serios rolurile profesorului; el preia multe dintre funcţiile şi sarcinile care, prin tradiţie aparţineau profesorului. De exemplu, se reduce funcţia acestuia de distribuitor de cunoştinţe. Mai mult, calculatorul devine un mijloc de intervenţie directă în organizarea situaţiilor de învăţare, preluând o serie de sarcini legate de organizarea activităţilor de repetiţie, de exersare, de evaluare etc. uşor transferabile acum asupra noilor tehnologii. 

   Specializarea şi perfecţionarea sunt cuvinte la ordinea zilei pentru toti profesorii , indiferent de specializare si nivelul competentelor IT. De aceea  platforma iTeach iti da  posibilitatea de a participa gratis la diverse cursuri online precum şi la competiţii cu premii importante,introducand noi repere de calitate pentru programele de formare continuă si descizand calea unor noi abordari privind viitorul dezvoltarii profesionale a cadrelor didactice de pe tot intinsul tarii , indiferent de caracteristicile fiecaruia  pentru ca   face eforturi in elaborarea  şi derularea  unor cursuri centrate pe învăţare activă.

Impactul economic al educaţiei este evidenţiat precis în câteva studii care se referă la calitatea educaţiei în general, la durata de şcolarizare şi la performanţa şcolară. Studiile ex-ante care încearcă să stabilească relevanţa, oportunitatea, impactul anticipat al politicilor şi programelor naţionale de reformă în educaţie iau întotdeauna în calcul acest gen de date pentru a-şi argumenta opţiunile de investiţie masivă pe termen lung în cadre didactice, în dotări, în curriculum:

O ţară capabilă să obţină rezultate la alfabetizare cu 1% mai mari decât media internaţională va atinge un nivel de productivitate a muncii şi un nivel al PIB pe cap de locuitor cu 2,5% şi respectiv 1,5% mai mari decât cele ale altor ţări. – Barro 2001, OECD 2009.

Rezultatele şcolare influenţează creşterea economică: 1 deviaţie standard la nivel de ţară (adică 47 puncte la PISA 2000, matematică) în ceea ce priveşte rezultatele la teste - asta înseamnă o creştere anuală a PIB-ului cu ~1%; 1 deviaţie standard în plus la rezultatele la matematică în liceu înseamnă câştiguri anuale ale individului cu 12% mai mari (SUA); efecte similare cu privire la aceste aspecte au fost remarcate atât în cazul ţărilor dezvoltate cât şi al celor în curs de dezvoltare; proliferarea alfabetizării de bază şi creşterea proporţiei elevilor care depăşesc pragul performanţei de vârf au efecte independente, pozitive asupra creşterii economice. – Hanushek (Banca Mondială), 2007.

Pentru bărbaţii în vârstă de 25 de ani sau mai mult, PIB-ul pe cap de locuitor creşte cu 0,44% pt. fiecare an în plus de educaţie, ceea ce înseamnă o rentabilitate de 7%. – Barrow, 2000, apud Kozma, 2005.

O examinare a unor studii la nivel microeconomic din 42 de ţări indică o creştere de 9,7% a veniturilor personale pentru un an în plus de şcolarizare. – Psacharopoulos şi Patrinos, 2002, apud Kozma, 2005.

Diferenţa dintre rata de rentabilitate brută şi cea netă a studiilor universitare a fost de 1,1 (Canada) şi 1,9 (SUA).  Pe baza acestor calcule, impozitul pe venituri asociat cu câştiguri mai mari duce la o creştere de ~2% a beneficiilor sociale ale învăţământului superior. Luând în considerare câştigurile mai mari asociate cu un nivel mai ridicat de educaţie şi sistemul de impozit pe venituri gradual (adică cu cât câştigi mai mult, cu atât este mai mare impozitul), rezultă faptul că cei care câştigă mai mult ca urmare a anilor în plus de educaţie plătesc şi mai mult la impozitul pe venituri de-a lungul vieţii. – Riddell, 2006.

În SUA, o creştere a ratei de absolvire a liceului de 1% va reduce costurile criminalităţii cu ~1,4 miliarde de dolari pe an. – Riddell, 2006.

Acest tip de abordare este necesară acolo unde argumentele de bun simţ eşuează şi unde decizia este luată exclusiv de "administratori".

.

Bibliografie:

Barro, Robert J. Education and Economic Growth. Harvard University, 2001. Online: (http://www.oecd.org/dataoecd/5/49/1825455.pdf)

Hanushek, Eric A. and Wossmann, Ludger. Education Quality and Economic Growth. World Bank, 2007. (Online: http://edpro.stanford.edu/hanushek/files_det.asp?FileId=204)

Kozma, Robert B. National Policies that Connect ICT-based Education Reform to Economic and Social Development. Human Technology, SRI International, University of Jyväskylä, 2005. (Online: http://www.humantechnology.jyu.fi/articles/volume1/2005/kozma.pdf)

Riddell, W. Craig. The Impact of Education on Economic and Social Outcomes: An Overview of Recent Advances in Economics.  University of British Columbia, 2006. (Online: http://www.econ.ubc.ca/riddell/cprn.pdf)

De multe ori succesul acestei inovaţii depinde de contextul organizaţiei educaţionale respective şi de resursele umane existente în cadrul acesteia.

Dialogul egalitar este posibil de realizat şi toată lumea este capabilă să utilizeze TIC.

 Adulţii în general sunt conştienţi de scopurile lor proprii indiferent de nivelul educaţiei primite.

Habermas (1987-1989) a formulat teoria competiţiei comunicative. Conform acestei teorii fiecare persoană este capabilă să comunice şi prin urmare să genereze diferite acţiuni.

Referitor la aceste abilităţi comunicative, într-un dialog egalitar, contribuţiile persoanelor nu se bazează pe criterii de ierarhie şi autoritate, de exemplu acest lucru nu depinde de statutul persoanei care face parte din dialog, ci de validitatea argumentelor aduse. În acest context este posibil ca principala barieră al acestui dialog egalitar de multe ori se consideră a fi terminologia specifică folosită de fiecare membru al grupului, de ex.: profesori, profesionişti IT, etc. Pentru eliminarea acestei bariere este necesar ca toate persoanele să ajungă la un consens prin adoptarea unui limbaj comun.

.Adoptarea unui dialog egalitar între participanţi, profesionişti şi oameni care contribuie cu idei la realizarea proiectului. Adoptarea unui limbaj comun, mai apropiat (pe înţelesul tuturor) şi fără expresii tehnice va pune fiecare persoană într-o poziţie egalitară şi aşa fiecare va contribui cu ideile sale pe parcurs.

Intensificarea proeminenţei participanţilor în testarea şi în evaluarea tehnologiilor şi a resurselor pentru strângerea celor mai bune contribuţii. Este necesar iniţierea diferitelor tehnici, care realizează nu numai interacţiuni  între oameni şi programe, dar accentuează în mod egal dialogul dintre profesionişti şi ceilalţi participanţi.

 Garantarea prezenţei/activităţii participanţilor în toate domeniile: management şi luarea deciziilor.

La proiecte este necesar, ca participanţii să urmărească şi să contribuie la managementul proiectului; în aşa fel vor reuşi să adapteze proiectul nevoilor lor, precum şi să iniţieze crearea unei atitudini pozitive faţă de TIC.

Facilitarea creării grupurilor interactive şi multidisciplinare pentru a pregăti mai multe proiecte legate de TIC.

Este important ca proiectele TIC să fie cunoscute în toate comunităţile educaţionale.

Experienţa şi cunoştinţele acestor oameni implicate în aceste proiecte este o posibilitate pentru a îmbogăţi proiectul şi nu o ameninţare.

În

               Cum mă implic şi cum colaborez în  eTwinning?

« Ideile bune şi inovaţiile trebuie aduse la viaţă printr-o răbdare plină de curaj. » (Hyman Rickover)

   Ce ştiu?

Ce ascult, uit!

Ce văd, îmi amintesc!

Ce practic, ştiu să fac!

     Programul "eTwinning" se adresează tuturor şcolilor din învăţământul preuniversitar, tuturor profesorilor, indiferent de disciplina predată, directorilor de unităţi şcolare şi inspectorilor şcolari. ETwinning este componentă a programului Lifelong Learning al Comisiei Europene şi reprezintă o platformă educaţională europeană prin care şcolile sunt încurajate să colaboreze in dezvoltarea competenţelor cheie prin intermediul internetului. Învăţarea într-o comunitate virtuală este o experienţă pozitivă pentru toţi cei implicaţi: elevi, profesori şi părinţi, deoarece ei îşi împărtăşesc ideile colegilor din alte părţi ale lumii. Învăţarea direct de la oameni este mai avantajoasă decât cititul unei cărţi, deoarece acest lucru include şi experienţele de viaţă. Un proiect online îmi  oferă oportunitatea de face inovaţii în actul meu educaţional pentru a aduce ceva în plus orelor desfăşurate , motivându-i  pe elevi mult mai bine.

Dacă vrem să primim, trebuie mai intâi să oferim!

 Cum mă implic într-un proiect educaţional online? Cum colaborez cu partenerii?

Ø  planific activitatea elevilor ca parte a unei echipe;

Ø implic şi restul personalului şcolii,  printr-o informare regulată asupra desfăşurării şi rezultatelor proiectului(Informarea celorlalţi colegi reprezintă o metodă de a-i implica pe viitor pe ei şi grupele lor, deschizând astfel activităţile proiectului şi, prin urmare, activităţile de învăţare mult mai multor elevi. Este de asemenea o modalitate de a stârni interesul în rândul celorlalte cadre didactice care îşi pot extinde orizontul cunoştinţelor personale şi profesionale în utilizarea tehnologiei informaţiei şi pot conştientiza beneficiile utilizării ei în cadrul curriculum-ului.) ;

Ø  identific  care sunt cerinţele cele mai importante ale proiectului: nivel (grupa de vîrstă), aria /ariile curriculară(e)şi limbile folosite, încercând  adaptarea la nevoile clasei, deoarece fiecare curriculum este diferit;

Ø pregătesc colectivul clasei înainte de descoperirea Internetului şi a beneficiilor sale;

Ø împărtăşesc  ideile, planurile, problemele şi provocările cu întregul grup.( Această experienţă didactică se poate dovedi foarte utilă pentru a câştiga independenţa şi, în cele din urmă, a coordona propriul proiect.)

Øîncep să colaborez cu partenerii, dau o mână de ajutor când este nevoie şi stimulez creativitatea, talentele şi deprinderile elevilor.

    Un pas de succes a fost  să mă alătur  unui proiect deja iniţiat care aparţine universului online, astfel că, începând să contribui alături de elevi, să realizez că fac parte dintr-o echipă ce va cunoaşte succesul. Valoarea pedagogică,socială a subiectului propus,şi, în special, unicitatea lui, pot face proiectul mult mai interesant şi valoros pentru alţi parteneri din lume.

Ø împart,de comun acord cu partenerii proiectul, pe mai multe secvenţe astfel încât, împreună cu ei,să pot urmări cu uşurinţă calendarul propus. (Daţi dumneavoastră un exemplu bun şi respectaţi calendarul!);

Ø  implic  partenerii,colegii în actualizarea şi îndeplinirea sarcinilor;

     Ølansez  ideea  proiectului  pe o scară  mică în clasa cu care lucrez, iar apoi îl

pot lansa pe o scară mai mare ce implică mai multe clase din şcoală, din exterior;

Ø îmbunătăţesc, revizuiesc şi actualizez proiectul împreună cu partenerii;

(Nevoile şi sugestiile lor trebuie luate în consideraţie în primul rînd!)

Ø mă familiarizez  cu subiectul propus şi  testez instrumentele pe care le voi folosi în timpul desfăşurării proiectului (email, browsere pentru Internet, comunităţi online);

Øcreez o listă de corespondenţă folosind facilităţile programului de corespondenţă din instituţie sau folosind unul din serviciile on-line oferite gratis de unele dintre cele mai cunoscute servere din lume, precum Yahoo sau Microsoft; afişez numele şi adresele de email ale tuturor participanţilor, astfel încât ei să aibă posibilitatea să intre în legătură nu doar prin intermediul listei de corespondenţă, dar şi de la persoană la persoană;

Ø  trimit un mesaj de întâmpinare pentru a mă prezenta, pentru a prezenta elevii:

descrierea şcolii, clasei şi comunităţii, experienţa didactică şi interesele elevilor.

Øplanific munca în echipă ,invitând partenerii să înceapă să-şi planifice propria activitate. Un pas cheie este de a aprecia orice efort făcut de participanţi pentru finalizarea activităţii lor. (Fiţi cooperant şi flexibil!. Citiţi şi răspundeţi la mesaje zilnic, fiţi pozitiv, corect şi deschis circumstanţelor schimbătoare!)

Ø aleg de comun acord o limbă a proiectului;

Ø înainte de a încărca fişierele pe Internet, le testez cu diferite browsere, precum Internet Explorer, Netscape sau Opera.

Øîmpărtăşesc şi public rezultatele parţiale şi finale ale activităţilor derulate în cadrul proiectului.

     Ce vreau să ştiu?

     Dacă ideile propuse devin o provocare pentru colegi, îi invit să le împărtăşească alături de mine şi să îmbogăţească lista care rămâne deschisă.

      Ce am învăţat?

     Să caut în mod intentionat provocările, să nu mă tem de eşec şi să văd mai degrabă oportunităţi pentru a învăţa. Să mă aventurez şi să cunosc şi alte domenii de interes decât cel principal, ştiind că cei mai flexibili şi adaptabili rezistă cu succes tuturor schimbărilor fluctuante.

Acum, aici şi toţi!

Dacă nu acum, atunci când?

Dacă nu aici, atunci unde?

Dacă nu toţi, atunci cine?

     Fie că avem 4 ani, sau peste 40, că ne imaginăm creativitatea ca fiind acţiunea de a sta la masă sau că o vedem ca  fiind un proces, un act dinamic, percepţia asupra a ceea ce se întâmplă în jurul nostru se formează în funcţie de lucrurile care ne sunt aproape. A vorbi despre creativitate şi inovaţie înseamnă să te uiţi în primul rând la cei de lângă tine, să observi talente, pasiuni şi idealuri care pot deveni realitate. Să inventezi pentru a-ţi uşura munca şi să arăţi şi celorlalţi ceea ce faci, pentru ca în cele din urmă, modelul tău să inspire. De aceea, consider că proiectul la care am participat, a reprezentat contextul în care “oamenii mici” ne-au inspirat în lucrurile mari. Proiectul ,, Children Enjoy Festivals,,  a beneficiat de participarea a 37 de parteneri din 13 ţări: România, Turcia, Ungaria, Grecia, Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Bulgaria, Estonia, Lituania, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Acest proiect a oferit un număr considerabil de oportunităţi de a î de a ierabil de oportunitanvăţa, de a arăta celorlalţi ceea ce facem pentru a deveni performanţi. Cei mici ne-au inspirat în acţiune, ei ne-au determinat să observăm talente, pasiuni care au devenit realitate. Proiectul ,derulat în perioada octombrie 2009/iunie 2010 , a facilitat un mijloc comun de comunicare, de conexiune între modele culturale, punând în relaţie de egalitate moduri de gândire şi coduri expresive diferite, accentuând valori care au integrat instituţiile  noastre într-o reală colaborare la nivel european. Copiii au învăţat să se folosească de un limbaj specific cultural în descrierea propriilor activităţi, în prezentarea unor teme şi aspecte specifice culturii româneşti, împărtăşindu-şi reciproc cu partenerii de dialog informaţii, iar cunoştinţele lor ,despre spaţiul multicultural european s-au îmbogăţit, lucrând cu mult entuziasm. Am constatat  o schimbare în relaţia biunivocă educator-educat, copiii putând să facă alegeri şi să hotărască cât, cum, când se implică, în funcţie de posibilităţile individuale,  obişnuindu-se cu o varietate de modalităţi de acţiune. Copiii au înţeles că interculturalitatea este înainte de orice respectul diferenţelor. Noi  suntem  garanţii acestor rigori ale spiritului care veghează asupra diferenţelor, pentru a învăţa, a cunoaşte şi a înţelege ceea ce ne leagă, ceea ce ne face asemănători, ceea ce ne apropie.,,Voi sărbătoriţi într-un fel, la noi e diferit!”  Suntem diferiţi, dar nu înseamnă că unul este mai bun decât celălalt, cu toţii avem un potenţial valoric egal. Toţi avem o cultură asemănătoare, dar în acelaşi timp şi culturi diferite. Acestea ţin de religiile noastre, de grupul nostru etnic, de valorile politice, sociale, de familiile noastre. Unica posibilitate ca oamenii să devină solidari este recunoaşterea şi estimarea acestor diferenţe şi similitudini.Educaţia interculturală, ca obiectiv principal al proiectului  a reprezentat o adevărată „dinamitare” a curriculei, impunând o reconsiderare, o reinterpretare şi o reformulare a scopurilor, conţinuturilor, strategiilor. Activităţile prevăzute în cadrul proiectului au adus o nouă deschidere spre comunicarea interculturală, care a transformat monologul cultural într-un benefic dialog cultural polifonic :,,Toţi diferiţi, toţi egali!,, : invitarea în   mediul educativ a unor persoane avizate din exterior,utilizarea spaţiilor de documentare , audio-vizuale prezente în instituţie;participarea la evenimente culturale şi sărbători locale ;antrenarea tuturor  în activităţi muzicale şi corale ;studiul aportului reciproc al culturilor (in cadrul unor evenimente culturale specifice);organizarea de întâlniri între persoane de culturi diferite,înfrăţirile dintre grupe/grădiniţe din diferite zone şi culturi;realizarea unor proiecte la nivelul grupei/instituţiei pe teme interculturale sau intraculturale.Activităţile derulate au contribuit la conştientizarea tuturor celor implicaţi ( cadre didactice, copii, familiile, autorităţile locale şi comunităţile locale) faţă de problemele şi oportunităţile referitoare la integrarea diferitelor culturi dintr-un teritoriu mai mic într-un context naţional şi internaţional.Au încurajat copiii  să cunoască alte ţări europene, în special cele care au o cultură şi o religie diferite şi ,în consecinţă, să le inspire  respect pentru cultură, opinii şi stiluri de viaţă diferite.Copiii şi-au  însuşit cunostinţe despre ţările partenere în următoarele aspecte: istorie, religie, geografie,  tradiţii si folclor , artă- dans şi muzică .A crescut simţul identităţii naţionale prin cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor proprii conştientizând importanţa sărbătorilor, festivalurilor, tuturor manifestărilor culturale regionale şi naţionale.Parteneriatul a dezvoltat competenţele lingvistice în limba engleză atât ale copiilor cât şi ale profesorilor.    Prin intermediul acestui proiect profesorii au avut ocazia de a cunoaşte sisteme educaţionale din ţările partenere, de a schimba informaţii despre metodele inovatoare de predare, în scopul de a le folosi în realităţile şcolii.

    Cred ca tendinta in domeniul dezvoltarii profesionale continue este in favoarea cursurilor online. Acestea aduc o valoare adaugata si sunt din ce in ce mai prezente in peisajul formarii continue, deoarece prezinta multe avantaje fata de cele traditionale, cum ar fi:

- ritmul de studiu, pe care cursantul si-l poate alege in functie de prioritatile sale;

- unui cursant i se pot trimite in varianta electronica diferite teste, notite, fise de curs;

- facilitatea;

- rapiditatea;

- centrarea pe student, participant;

- accesul in timp-real la cunostinte, de oriunde si oricand;

- nu sunt necesare cheltuieli de deplasare, nici intreruperea activitatii profesionale curente;

- participantii colaboreaza si invata ( sa lucreze ) impreuna;

- preturi minime.  

    Totusi, au si dezavantaje:

 - pregatirea unui curs online este mai costisitoare decat cea a unuia traditional ( dar costurile sunt apoi amortizate rapid ), in echipa de "construire" a unui curs intrand persoane specializate in web design;

- eLearning poate fi eficient atunci cand dotarea cu calculatoare este corespunzatoare, cand conexiunile la Internet exista si sunt rapide;

- nu exista contactul fata in fata cu formatorul, care, uneori, este foarte important. 

    O combinare a acestor doua tipuri de pregatire profesionala cred ca ar fi solutia ideala in viitoarea societate a cunoasterii.

    Cred, de asemenea, ca ar trebui facuta o uniformizare a pregatirii profesionale continue in toata Europa cu scopul final de unificare a sistemelor educationale nationale.  

             Că o singură mână nu-i de ajuns pentru a spăla o poveste;

            Că e nevoie şi de cea de-a doua mână pentru una ca asta.,,

(Mapanje and White, 1983)

    ,,Învăţăm împreună,, a căpătat conţinut, a devenit o realitate. Europa este aproape de noi. Proiectele eTwinning fac parte dintr-un program complex, cu multiple valenţe formative, deja probate în şcolile în care s-au aplicat, având un mare impact şi în instituţia în care îmi desfăşor activitatea. Logica informală se află acum într-o fază foarte productivă. Miezul sau ideea acestui spaţiu de lucru european îl constituie necesitatea de a-i învăţa pe copii să gândească dincolo de disciplinele pe care le studiază în şcoală, dar nu independent de ele. În faţa unei asemenea situaţii s-a născut ideea implementării creative a informaţiilor furnizate de acest program. De ce este valoroasă această activitate? Important pentru mine  nu este doar cantitatea, bogăţia experienţei , ci şi varietatea ei;  creşterea dorinţei, a interesului pentru creaţie, ca şi a forţei de a birui obstacole  au căpătat un rol notabil în sustinerea activităţii creatoare curente şi viitoare; am  inventat pentru a-mi uşura viaţa şi am arătat şi celorlalti ceea ce fac, pentru ca, în cele din urmă, modelul meu  să inspire şi să creeze oameni mai buni decât sistemul; prin creativitate şi inovaţie am descoperit cea mai eficienta metodă de a deveni mai performantă; sunt mai deschisă la ideea de a creea şi inova.  Suportul proiectelor mi-a oferit posibilitatea de a-mi consolida cunoştinţele interculturale, abilităţile şi competenţele lingvistice, deschiderea faţă de alte culturi fiind o cerinţă prealabilă pentru învăţarea cu succes a limbilor şi pentru reuşita comunicării interculturale. Am  învăţat  să devin mai  conştientă de propriile mele  valori şi influenţe culturale şi să  respect alte culturi, devenind mai deschisă şi mai interesată faţă de ceilalţi. Proiectele eTwinning au determinat îmbogăţirea bagajului lingvistic, furnizând metode noi compatibile cu nevoile şi particularităţile de învăţare ale copiilor, materiale noi care să sporească şi să atragă atenţia şi interesul lor. Mi-au permis interacţionarea cu profesori de altă naţionalitate,  pregătiţi la nivelul standardelor europene. Spaţiul virtual eTwinning  m-a ajutat să pătrund în inima patrimoniului european, care constituie un reper structurat în timp şi spaţiu, să-l înţeleg şi să-l cunosc mai bine, să receptez cu mai multă înţelegere spaţiul multicultural, să-mi dezvolt noi aptitudini în relaţiile interumane, să receptez concepte noi, să am posibilitatea de comunicare. Participarea la astfel de activităţi,ca manifestare deplină a dimensiunii europene în educaţie, mi-au oferit  posibilitatea de a căpăta cunoştinţe în domenii specifice,civilizaţii şi culturi, abilitatea de a colabora cu toţi oamenii, printr-un comportament moral adecvat, confidenţialitate şi activităţi profesionale. Acest spaţiu de lucru ,cât şi toate cunoştintele dobândite pe parcursul desfăşurării proiectelor, mi-au oferit posibilitatea de a înţelege în primul rând, importanţa relaţionării între popoare, culturi şi rase diferite. Această relaţionare înseamnă cultură,deschidere spre alte orizonturi,o percepţie obiectivă a informaţiilor ce provin din această relaţionare,îmbunătăţirea cunoştintelor anterioare despre cultura unei ţări europene,dar şi despre alte popoare.  Stagiul de formare realizat în spaţiul virtual a reuşit să mă aducă în contact direct cu oamenii, cu o cultură şi civilizaţie ce a suferit multe influenţe, păstrându-şi totuşi specificul şi identitatea,cu limba,cu istoria, obiceiurile şi cultura,cu diversitatea culturală şi lingvistică, mi-au  îmbogăţit cunoştinţele legate de educaţia interculturală şi capacitatea de comunicare şi interrelaţionare cu ceilalţi participanţi, lucru care m-a  ajutat în plan personal si profesional şi în relaţia cu instituţia, colectivul ei, comunitatea locală, în abordarea unor strategii de acceptare a diversităţilor culturale cu scopul de a oferi şanse egale tuturor copiilor. Am   dobândit o altă viziune, pentru că promovarea educaţiei europene prin interculturalitate nu trebuie redusă la un act de acceptare, ci trebuie ridicată la un nivel de respectare şi înţelegere,de colaborare şi promovare a valorilor naţionale în context european. Capacitatea de a comunica în mai multe limbi, a dus la o lărgire a orizontului, la înţelegerea superioară a problematicii Europei contemporane şi a oferit posibilitatea culegerii de informaţii utile şi aplicabile la nivel profesional şi personal.  Am  achiziţionat noi  competenţe pedagogice necesare unui management optim  al activităţilor instructiv-educative desfăşurate. Am  cunoscut noi  instrumente pedagogice de susţinere a acestora, adaptate contextului local dat. Am încurajat  copiii să ia parte la realizarea unui cadru multicultural şi multilingvistic, să se implice în luarea deciziilor care ţin de acest aspect: în comunitate, la şcoală, acasă . Materialele, metodele, activităţile care au fost  furnizate în timpul activităţilor au  devenit bază de lucru şi de studiu pentru copiii instituţiei din care fac parte. În plus, ei sunt beneficiarii direcţi ai schimbărilor (de metode, abordare a temelor de studiu) şi experienţei pe care le voi împărtăşi. Am devenit  un mediator cultural care îi  ajută pe copii să adopte atitudini favorabile faţă de multilingvism, faţă de învăţarea limbilor străine şi faţă de alte culturi.

Motivaţie şi scurtă descriere

“Uităm că cercul apei şi al vieţii este acelaşi” spunea, cu ceva ani în urmă, un om pentru care apa a devenit dominanta preocupărilor sale ştiinţifice în aparenţă, fiinţiale în fond-Jacques Yves Cousteau. Uităm acest lucru în fiecare clipă în care lăsăm să curgă aiurea robinetul din bucătărie, de fiecare dată când curăţăm covoare, utilizând diverse produse chimice, în râurile de la ţară, la fiecare ieşire la iarbă verde în care aruncăm varii deşeuri în albia râurilor. Uităm că apa, matricea noastră existenţială, nu este o resursă nelimitată, pe care să o putem risipi ori murdări când şi cum vrem pentru că avem cum şi de unde s-o înlocuim.Uităm aceasta pentru că, spre deosebire de alte resurse, diminuarea acesteia, fie ea cantitativă ori calitativă, nu se observă cu ochiul liber foarte uşor, aşa cum se întâmplă cu o suprafaţă de pădure, de exemplu, pe care n-o mai găseşti la locul ei după o furtună năprasnică, ori după ce s-a intrat cu topoarele şi fierăstraiele în ea.

Etapa pe care o trăim, cu dezvoltarea ei economică fără precedent, a determinat o puternică creştere a consumului de apă. Chiar dacă se reduce, într-o oarecare măsură, consumul de apă industrială, ca urmare a progreselor tehnologice, el rămâne o mare problemă, având în vedere cantitatea de produse chimice utilizate în procesele tehnologice dar şi cele utilizate pentru neutralizarea unor poluanţi şi reintroducerea în circuit. Mai mult, populaţia modernă a devenit o mare consumatoare de apă, baia individuală, piscina, duşurile , maşinile automate de spălat rufe sau vase, spălatul automobilelor, igiena animalelor de casă, curăţenia curţii, arteyienele, stropitul grădinilor, peluzelor şi gazonului casei,etc. intrând în cotidianul vieţii omului contemporan.

Nouă, marii majorităţi a populaţiei din România, ne vine greu să înţelegem problemele pe care comunităţile umane din alte zone ale globului le au din această pricină. Prezenţa arcului carpatic, adevărat “castel de ape”, în zona centrală a ţării, face ca marea majoritate a aşezărilor umane româneşti să nu aibă, deocamdată, probleme de aprovizionare cu apă potabilă, şi încă una de bună calitate. Doar cei care locuiesc în sudul extrem al ţării şi în Dobrogea sunt mai conştienţi de pericolul pe care-l reprezintă lipsa apei, efectul său principal fiind micşorarea producţiilor agricole şi, în consecinţă, creşterea preţului produselor alimentare. În acele zone se percepe ceva mai bine problema foamei endemice din Africa, problemă generată practic de lipsa apei.

Schimbarea tot mai accentuată a condiţiilor climatice în ultima vreme, creşterea temperaturilor medii anuale, la care se adaugă fenomene antropice negative- despăduriri masive, schimbarea forţată a albiei râurilor, suprapăşunarea, exploatarea fără respectarea unor norme minime de mediu, lucrări de desecare exagerate,hiperexploatarea materialelor de construcţie din albiile râurilor ori a apelor subterane, fac ca, în ultima vreme, să observăm creşterea preţului apei, calitatea ei tot mai necorespunzătoare, problemele apei devenind tot mai vizibile.

În acest context, educaţia pentru mediu, pentru dezvoltare durabilă, constituie o prioritate a educaţiei noilor generaţii. Conştienţi de faptul că dezvoltarea economică a societăţii nu poate fi oprită, dar şi de rolul pe care şcoala îl are în acest sens, ne propunem un proiect care să aibă în vizor apa ca sursă a vieţii, proiect care să transmită mesajul devenit celebru: “Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor”( World Commission on Environment and Development (WCED), Our Common Future, Oxford 1987).  

            Proiectul imaginat, deocamdată, va antrena echipele de lucru în explorarea problemelor legate de resursele de apă, de aprovizionarea cu apă potabilă şi de protecţia calităţii acestei resurse. Vor fi derulate,iniţial, activităţi teoretice, care să contribuie la conştientizarea importanţei apei în asigurarea vieţii, a rolului pe care omul îl are în degradarea condiţiilor de mediu în general şi a calităţii apei, în special. Tot în primele activităţi vom cunoaşte poziţia oficială a statelor din care sunt şcolile gemene faţă de problemele apei, legislaţia în materie, corelarea aspectelor teoretice cu cele practice la nivelul politicilor de stat, dar şi la nivelul cetăţeanului consumator al apei. Vom derula însă şi activităţi practice, însemnând monitorizarea consumului de apă în familie, şcoală şi localitate, analiza şi monitorizarea calităţii apei din reţelele de aprovizionare ale localităţilor în care sunt situate şcolile gemene. Pentru aceasta vom elabora chestionare, vom aplica chestionarele la nivelul autorităţilor administrative, a celor care se ocupă de mediu, de apă, la nivelul cetăţeanului consumator. Vom face vizite la diverse instituţii împuternicite de lege să aplice politicile în domeniul apei şi vom cere părerea specialiştilor, vom realiza, cu ajutorul acestora, analiza şi monitorizarea, fie şi pe perioadă limitată, a calităţii apei potabile din oraş, vom face comparaţii cu situaţiile întâlnite de copiii de la şcolile partenere şi, împreună, vom găsi asemănările şi diferenţele în ceea ce priveşte atitudinea faţă de apa noastră cea de toate zilele. Datele obţinute vor fi înregistrate statistic şi vor fi analizate cu partenerii noştri de proiect. Copiii vor fi antrenaţi şi în  propunerea unor soluţii pentru rezolvarea problemelor legate de apă cu care se confruntă comunităţile respective.

Pentru că nu trebuie să uităm că actorii principali ai proiectului sunt copii aparţinând unor etnii, limbi şi culturi diferite, vom derula şi activităţi care să implice şi să împletească şi arta, şi jocul, şi ştiinţele, şi comunicarea în diverse limbi, şi tradiţiile culturale specifice fiecăruia, astfel încât să realizăm nu doar sensibilizarea faţă de problemele apei, ci să construim autentice punţi de intercunoaştere, de preţuire reciprocă şi de prietenie. Parcurgerea tuturor activităţilor şi realizarea tuturor produselor finale propuse(pagină web, calendarul apei, un aqualexic poliglot ilustrat, broşuri tematice, flyere, expoziţii de desene, sărbătorirea concomitentă a Zilei mondiale a apei)  ne vor oferi posibilitatea să cunoaştem componente esenţiale ale culturii şi mentalităţii partenerilor, să schimbăm idei, să provocăm şi să răspundem la provocări, să dovedim că trăim într-o lume de care ne pasă şi că adolescenţii de azi învaţă să fie cetăţeni mai buni mâine.

Obiective urmărite:

a. la nivel de parteneriat

1. dezvoltarea capacităţii de colaborare în vederea proiectării şi realizării unei activităţi comune;

2. sensibilizarea participanţilor la proiect în legătură cu necesitatea economisirii şi protejării calităţii apei;

3. dezvoltarea competenţelor lingvistice şi digitale

4. cunoaşterea “celuilalt” ca premisă a formării unei atitudini corecte, lipsite de prejudecăţi, etichete şi resentimente

b. pentru elevi

1. dezvoltarea competenţelor de culegere a datelor şi informaţiilor din surse variate;

2. formarea competenţelor de interpretare a datelor;

3. dezvoltarea competenţelor de utilizare a limbajului de specialitate;

4. dezvoltarea competenţelor de management al timpului;

5. dezvoltarea gândirii critice;

6. dezvoltarea creativităţii

7. modelarea comportamentului civic în spiritul respectării calităţii mediului şi al implicării în ameliorarea indicilor calitativi ai acestuia

8. formarea unui comportament ecologic prin implicarea lor în realizarea studiilor privind resursele,consumul şi indicatorii calitativi ai apei la nivel local şi în elaborarea unui cod de conduită faţă de acest segment al mediului

9. conştientizarea rolului fiecărui individ în asigurarea dezvoltării durabile

10. responsabilizarea faţă de obligaţiile ce revin ca cetăţean, dar şi faţă de partenerii de proiect(ca premisă a îndeplinirii obiectivelor proiectului-elevii învaţă să respecte termene, reguli, standarde calitative)

Activităţi proiectate

1. „ Mă bucur să te stropesc!”- va fi, cum e şi firesc, o activitate de intercunoaştere; ne dorim să ne cunoaştem partenerele de lucru-echipe formate din elevi de vârsta elevilor mei şi profesori ai lor. Titlul pe care îl vom propune partenerilor vine de la obiceiul vechi din Bucovina şi Ardeal al udatului din a doua zi de Paşti. Modalitatea de prezentare va fi la libera alegere a participanţilor- prezentări pps, video, audio, albume foto, etc. Întâlnirile iniţiale vor însemna şi negocierea activităţilor şi calendarului parteneriatului, fiecare „geamăn” fiind încurajat să vină cu propuneri legate de activităţi principale, conexe, materiale de lucru, termene, etc. Negocierile se vor finaliza sub forma unei diagrame Gantt, care oferă posibilitatea unei monitorizări uşoare a activităţii.

2. „Apa- prieten sau duşman”- este o activitate introductivă în tematica proiectului în cadrul căreia copiii vor avea posibilitatea, pe de o parte, să aprofundeze chestiuni teoretice legate de importanţa apei în natură, pe de altă parte vor fi ajutaţi să descopere modul în care problematica apei este prezentă în legislaţia statelor cărora ei aparţin. Cu ajutorul partenerilor de la APM, ISU, SGA Suceava copiii vor putea obţine atât informaţii despre legislaţia în domeniu, cât şi altele,concrete, despre diverse situaţii în care apa a fost de ajutor ori a produs pagube. Partenerii noştri vor avea posibilitatea să afle detalii din fotografiile, filmuleţele, posterele şi graficele pe care le vom afişa pe site, după cum şi noi vom obţine, în acelaşi mod, informaţii despre situaţia existentă în ţara şi regiunea lor.

3. „Apa în viaţa mea cotidiană”- reprezintă o serie de activităţi care vor depăşi cadrul discuţiilor teoretice, copiii fiind antrenaţi în realizarea unor studii practice despre consumul de apă şi calitatea apei în localităţile de domiciliu ale participanţilor. Vor fi elaborate şi completate chestionare de monitorizare a consumului de apă, precum şi altele care să monitorizeze calitatea apei utilizate în localităţile îngemătate graţie proiectului nostru pe perioada convenită prin negociere cu partenerii de proiect. Vor fi luate în evidenţă consumurile de apă zilnice, săptămânale, lunare şi, prin aproximare, anuale (utilizând, eventual, şi înregistrări mai vechi existente în familii)din gospodărie, de la şcoală şi din localitatea de reşedinţă. Vom organiza activităţi comune- vizionări de filme şi fotografii, realizare de măsurători şi analize chimice,dezbateri,etc- cu partenerii noştri tradiţionali în activităţile de protecţie a mediului menţionaţi mai sus.Vom face comparaţii şi vom încerca să găsim explicaţia pentru similarităţi/diferenţe. De asemenea, copiii vor fi solicitaţi să descopere şi să prezinte factori poluanţi ai apei, dar şi să găsească posibile soluţii pentru a realiza economii la consum ori pentru protecţia calităţii apei. Rezultatele obţinute vor fi înregistrate în statistici, grafice, desene, fotografii, care vor forma obiectul unui alt folder al site-ului nostru.

4. „Identitatea mea acvatică”- se doreşte a fi o activitate care să ne ajute să cunoaştem atât spaţiul geografic căruia aparţin partenerii, cât şi tradiţii culturale specifice, elementul central fiind,fireşte, apa. Vom vizita, virtual, bazinul maritim cel mai apropiat al participanţilor, vom obţine informaţii despre bazinul fluvial căruia aparţin cele mai apropiate râuri,  vom fi turişti virtuali în localităţile de pe malul acestor râuri şi, în felul acesta, vom asculta poveşti ale apei, vom cunoaşte ocupaţii actuale sau vechi legate de râul respectiv, vom încerca să identificăm elemente de etnografie şi folclor legate de apă(aspecte arhitecturale,motive decorative, ghicitori, proverbe,cântece populare, ritualuri religioase, etc) Pentru a face nemuritoare comorile de suflet pe care le vom descoperi, pe lângă fotografii, înregistrări video şi reţete culinare, vom realiza un calendar al apei, care să înregistreze marile evenimente din viaţa comunităţilor umane legate de apă, precum şi un dicţionar în care să înregistrăm, în limba fiecăruia dintre participanţi, terminologia legată de apă (un aqualexic pe care ne vom strădui să-l ilustrăm).

            Fireşte, proiectul poate fi completat cu teme, modalităţi de prezentare ori produse finale prin negociere între parteneri, ca şi durata etapelor proiectului ori a proiectului în întregime. Putem, de asemenea, să continuăm proiectul în anii următori, fie în acelaşi format, fie transformându-l într-un proiect de parteneriat Comenius, cu mai mulţi „gemeni”-atât interni, cât şi externi. Atât activităţile desfăşurate, cât mai ales rezultatele discuţiilor comune şi produsele finale vor face obiectul unor acţiuni de diseminare, fie la nivelul comunităţilor şcolare- comisii metodice, cercuri pedagogice, consfătuiri ale cadrelor didactice, fie la nivelul comunităţilor locale- în cadrul şedinţelor Comitetului Reprezentativ al Părinţilor, în cadrul Consiliului Elevilor, în activităţile comune derulate cu departamentele de integrare europeană de la Prefectură, Consiliul Judeţean, Primărie şi Consiliul Local, precum şi prin intermediul presei locale şi centrale, srise, vorbite şi on line.

Posibilităţi de integrare a proiectului în curriculumul şcolar:

            Despre activităţile pe care le vom derula nu se poate spune că vor fi „altceva” decât ceea ce fac copiii la şcoalaă; ele doar se vor derula „altfel”, dar esenţa va fi aceeaşi. Şi acest „altfel” înseamnă numeroase activităţi desfăşurate dincolo de porţile şcolii, în grupuri ceva mai eterogene, cu copii din clase diferite cărora li se adaugă maturi ce lucrează nemijlocit în instituţiile noastre partenere; mai înseamnă şi un grad mult mai mare de implicare a copiilor, un program orar lejer şi negociat, şi, mai ales, mult mai multă activitate practică, „foaia de parcurs” a proiectului însemnând un grad sporit de participare a elevilor şi doar în foarte mică măsură prezenţa profesorului.

            Acest „altfel” are însă şi o componentă curriculară serioasă, căci ceea ce vor face elevii va consolida cunoştinţele şi va exersa competenţele dobândite la orele de curs şi, în acelaşi timp, va oferi posibilitatea aplicării la ore a unor noi achiziţii. Toate disciplinele din curriculumul şcolar vor fi implicate.

Astfel limba română va fi solicitată atunci când vor fi redactate, iniţial, materialele de prezentare, chestionarele şi rapoartele de lucru, când vom realiza comunicatele prin care vom disemina informaţii despre proiect şi despre parteneri, când vom redacta broşuri şi flyere, toate acestea însemnând, de fapt, exersarea a numeroase texte funcţionale.

Realizarea tuturor materialelor şi produselor finale reprezintă un serios şi continuu-cel puţin pe perioada derulării proiectului- exerciţiu de comunicare în limbile străine- în speţă, limba engleză, oferind, în acelaşi timp, posibilitatea învăţării unui vocabular minim în limbile materne ale partenerilor.

Geografia îşi va dovedi importanţa în prezentarea zonei geografice, a bazinelor maritime şi fluviale, a caracteristicilor climatice şi pluviale, în realizarea schiţelor de hărţi, eventual a profilelor necesare în acest sens. Biologia va completa geografia cu informaţii despre flora şi fauna-acvatică şi terestră- ale zonelor implicate în proiect, a particularităţilor induse de factorii locali, toate elementele biosferei fiind prezentate conform taxonomiilor universal acceptate. Chimia va veni în ajutorul copiilor cu cunoştinţe despre compoziţia apei, despre poluanţi şi competenţe de măsurare a compuşilor unei soluţii, de găsirea unor idei care să grăbească sau să încetinească proceselor chimice în care este implicată apa. Matematica îşi va dovedi eficienţa în realizarea unor calcule legate de suprafeţe, debite,  concentraţii, lungimi, în timp ce fizica îi va ajuta să calculeze forţa apei, potenţialul hidroenergetic la debite diferite. Istoria îi va ajuta să prezinte rolul jucat de râuri/lacuri/mări în constituirea şi evoluţia comunităţilor umane. Cu siguranţă că vor fi realizate şi scurte analize ale elementelor de arhitectură locală, de folclor şi tradiţii populare laice şi religioase, aceste analize solicitând copiilor competenţe multiple, care implică nu doar istoria ci şi artele vizuale ori interpretative. Competenţele digitale vor fi extrem de solicitate în contextul în care parteneriatul va fi strict unul virtual. În final, produsele realizate de copii ar putea sta la baza elaborării sau completării unui capitol al cursului opţional de educaţie pentru sănătate, domeniu deficitar, din nefericire, în şcoala românească.

Poate că visăm prea mult. Poate că nu vom reuşi să facem tot ce ne vom propune, după cum s-ar putea să ne depăşim orizontul de aşteptări. Poate unii vor renunţa la proiect. S-ar putea însă şi ca unii copii să se alăture pe parcurs, interesaţi de ceea ce vor afla că facem noi. Poate că unii ne vor privi cu neîncredere, ori superioritate, ori nepăsare. Se vor găsi, cu siguranţă, şi oameni care să ne aprecieze şi să ne ajute.

Indiferent cum se va înclina balanţa dintre apreciere şi nepăsare, dintre ecourile pozitive şi cele negative la proiectul nostru, noi vom rămâne credincioşi ideilor unui mare om al secolului trecut: “Ceea ce prezintă importanţă este acţiunea în sine şi nu rezultatul acţiunii. Trebuie să faci ceea ce este corect şi bine. S-ar putea ca acest lucru să nu dea nici un rezultat în vremea ta. Dar aceasta nu înseamnă că trebuie să te împiedice să faci ceea ce este corect şi bine. Niciodată nu poti şti ce roade vor da acţiunile tale. Dar dacă nu faci nimic, nu vor exista nici un fel de roade. “   Mahatma Gandhi              

prof. Oltea Prelucă,

                         Şcoala "Ion Creangă" Suceava

Proiectul se va numii " Afacerea mea" si isi propune sa dezvolte relatii antreprenoriale, culturale  intre elevii din  tari diferite tari.

2. Obiectivele.

Elevii vor putea sa-si dezvolte limba engleza de afaceri, vor intelege mai usor ca afacerile sunt un lucru responsabil si ca economic tarile lor sunt interconectat asa ca educatia trebuie interconectata.

3.ACTIVITATI

Vor realiza un site in care vor prezenta firmele lor virtuale, se vor intalni intr-o tabara de vara in care vor avea posibilitatea in urma unor workshopuri sa se intalneasca si cu oameni de afaceri din comunitatea respectiva sau a lor , iar in final cu ajutorul unor ONG( JAR ) vor promova idea de afaceri in alte evenimente de profil.

4. Posibilitati de integrare

Exista aceste posibilitati atat la disciplina Educatie antreprenoriala la clasa a X ( poate a IX a dupa noile propuneri ISE), dar si la clasa a XII la economie aplicata. ca parte a portofolilui elevului.