Învățământul tehnologic are un avantaj structural major în raport cu alte filiere: caracterul său aplicativ. Pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, dificultățile apar adesea în zona abstractizării, a înțelegerii conceptelor teoretice complexe și a menținerii unui ritm susținut de învățare. În schimb, activitățile concrete, vizuale și repetitive, specifice domeniilor tehnice, facilitează învățarea prin experiență directă. În acest sens, specializările din domeniul mecanicii oferă un teren deosebit de favorabil integrării, întrucât presupun manipularea de obiecte, observarea directă a fenomenelor și realizarea de produse sau lucrări cu finalitate practică.

    În domeniul mecanicii, formarea competențelor se bazează pe operații clare: măsurare, asamblare, demontare, identificarea pieselor, utilizarea sculelor și respectarea normelor de securitate. Aceste activități pot fi adaptate relativ ușor pentru elevii cu CES prin simplificarea sarcinilor și prin organizarea etapizată a activității. De exemplu, într-o lecție de atelier privind identificarea componentelor unui motor, elevului cu dificultăți de învățare i se poate solicita inițial doar recunoașterea vizuală a pieselor principale, folosind imagini sau modele reale, înainte de a i se cere să explice funcționarea acestora. În locul unei cerințe complexe, sarcina este fragmentată în pași mici, accesibili.

    Un alt exemplu relevant îl constituie activitatea de măsurare cu șublerul sau micrometrul. Pentru un elev cu CES, profesorul poate demonstra operația de mai multe ori, poate utiliza marcaje vizuale pe instrument și poate permite repetarea exercițiului până la formarea deprinderii. Evaluarea nu va viza precizia absolută de la început, ci progresul realizat de elev în utilizarea corectă a instrumentului. În acest mod, se evită descurajarea și se consolidează încrederea în propriile capacități.

     În cadrul lucrărilor practice de tip montaj-demontaj, elevii cu cerințe educaționale speciale pot fi integrați eficient în echipe de lucru, unde li se atribuie roluri clare și limitate ca volum și complexitate. De exemplu, într-o activitate de demontare a unui subansamblu mecanic, elevul poate avea sarcina de a colecta și organiza piesele, de a le ordona în funcție de dimensiune sau de a utiliza unelte simple sub supraveghere. Acest tip de implicare contribuie nu doar la dezvoltarea competențelor tehnice, ci și la formarea abilităților sociale, precum cooperarea și respectarea regulilor de lucru în echipă.

      Un aspect esențial în integrarea elevilor cu CES în domeniul mecanicii îl reprezintă siguranța. Activitățile din atelier implică riscuri, iar elevii pot avea dificultăți în anticiparea consecințelor sau în respectarea strictă a instrucțiunilor. În acest context, profesorul trebuie să acorde o atenție sporită instruirii privind normele de protecție a muncii, utilizând metode adaptate: demonstrații repetate, afișe vizuale, reguli formulate simplu și clar, verificări frecvente ale înțelegerii. De asemenea, este necesară supravegherea constantă și adaptarea sarcinilor astfel încât să nu expună elevul la riscuri inutile.

     Din punct de vedere didactic, integrarea eficientă presupune adaptarea conținuturilor și a ritmului de predare. În domeniul mecanicii, noțiuni precum toleranțele, ajustajele sau calculele tehnice pot fi dificil de înțeles pentru unii elevi cu CES. În aceste situații, accentul trebuie mutat de la formalismul teoretic la aplicabilitatea practică. De exemplu, în locul unui calcul abstract al toleranței, elevului i se poate arăta concret cum două piese se potrivesc sau nu, folosind modele reale. Astfel, învățarea devine intuitivă și ancorată în realitate.

     Evaluarea trebuie să reflecte această abordare diferențiată. În locul testelor scrise standardizate, pot fi utilizate probe practice, observația directă, fișe de lucru adaptate sau portofolii de activitate. Un elev cu cerințe educaționale speciale poate demonstra competență prin realizarea corectă a unei operații simple, chiar dacă nu poate formula teoretic principiile care stau la baza acesteia. Recunoașterea acestor forme de progres este esențială pentru menținerea motivației și pentru evitarea marginalizării.

    Integrarea nu este însă exclusiv o problemă de metodă didactică, ci și una de cultură organizațională. Climatul clasei și atitudinea colectivului influențează decisiv reușita procesului. În atelierele de mecanică, unde activitățile sunt frecvent realizate în echipă, elevii învață să colaboreze și să își distribuie sarcinile. În acest context, profesorul are rolul de a preveni etichetarea sau excluderea și de a promova respectul reciproc. Experiența arată că, atunci când sunt bine ghidați, colegii devin un sprijin real pentru elevii cu CES, facilitând integrarea acestora.

     Pe termen lung, avantajele integrării în învățământul tehnologic, în special în domeniul mecanicii, sunt semnificative. Elevii dobândesc competențe concrete, utile pe piața muncii, chiar dacă nivelul lor de performanță este diferit de cel al colegilor. Formarea unor deprinderi precum utilizarea uneltelor, respectarea instrucțiunilor de lucru sau realizarea unor operații simple poate constitui baza unei inserții profesionale reale. În acest sens, școala își îndeplinește rolul fundamental de a pregăti individul pentru viață, nu doar pentru evaluări.

     În concluzie, integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul tehnologic, cu referire particulară la domeniul mecanicii, este un proces care solicită competență pedagogică, flexibilitate și responsabilitate. Nu este suficientă simpla prezență a elevului în clasă sau atelier; este necesară o adaptare reală a demersului educațional, astfel încât acesta să poată învăța, să se dezvolte și să își valorifice potențialul. Printr-o abordare coerentă și profesionistă, învățământul tehnologic poate deveni un model de bună practică în educația incluzivă.

Bibliografie selectivă

Ministerul Educației. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Gherguț, A. (2016). Educația incluzivă și pedagogia diferențiată. Iași: Polirom.
Vrășmaș, E. (2010). Integrarea și incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. București: Pro Humanitate.
UNICEF (2013). Educația incluzivă – suport de curs pentru cadre didactice.
OECD (2019). Inclusive Education Policy Review.

Activitatea didactică nu înseamnă doar predare. În fiecare zi, profesorii intră în clasă cu planuri, responsabilități și, mai ales, cu dorința sinceră de a face o diferență. Însă, dincolo de conținuturi și obiective, apare o provocare tot mai prezentă: cum reușim să menținem elevii motivați?
Într-un context în care atenția elevilor este împărțită între numeroși stimuli, interesul pentru învățare nu mai vine de la sine. Profesorii simt tot mai des că trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a capta atenția, pentru a face lecțiile relevante și pentru a-i implica activ pe elevi. Nu este vorba despre lipsă de competență sau dedicare, ci despre o realitate educațională în continuă schimbare.
În același timp, provocările nu se opresc aici. Diferențele de nivel din clasă, volumul mare de muncă sau presiunea administrativă pot amplifica această dificultate. Cu toate acestea, profesorii continuă să caute soluții, să se adapteze și să investească energie în fiecare elev.
Poate că cea mai mare provocare nu este doar motivarea elevilor, ci și menținerea propriului echilibru și a pasiunii pentru educație. Pentru că, dincolo de rezultate imediate, impactul real al unui profesor se construiește în timp, prin răbdare, consecvență și implicare.
A fi profesor astăzi înseamnă mai mult decât a transmite informații. Înseamnă a inspira, a susține și a rămâne prezent, chiar și atunci când pare dificil. Iar acest lucru, în sine, este o reușită.

1. O problemă reală: cum documentăm competența didactică?

Evaluarea unui cadru didactic se lovește, în mod constant, de o dificultate fundamentală: activitatea pedagogică este complexă, multidimensională și greu de surprins prin instrumente unidimensionale — un calificativ anual, un raport de inspecție sau o fișă de autoevaluare. Niciuna dintre aceste forme nu reușește, singură, să ofere o imagine fidelă a ceea ce face un profesor bun: cum își proiectează predarea, cum răspunde nevoilor elevilor săi, cum se dezvoltă profesional în timp, cum contribuie la comunitatea școlară și la cea profesională mai largă.

Această limitare nu este specifică sistemului românesc. Ea a generat, în literatura internațională de specialitate, un consens tot mai larg în favoarea portofoliului profesional ca instrument de documentare integratoare a competenței didactice. Portofoliul nu înlocuiește celelalte forme de evaluare, ci le completează esențial: adaugă perspectiva longitudinală, reflexivă și narativă, fără de care orice evaluare rămâne parțială.

2. Ce conține un portofoliu profesional relevant?

Un portofoliu profesional bine construit acoperă cinci domenii complementare, care împreună formează o imagine coerentă a activității didactice:

Pregătirea profesională — diplome, certificate de formare continuă, credite profesionale, participări la conferințe, mobilități internaționale. Această secțiune este mai mult decât o listă de documente: ea poate include și o declarație de filozofie profesională, care oferă coerență întregului portofoliu și răspunde la întrebarea esențială — de ce face cadrul didactic ceea ce face?

Activitatea la clasă — planuri de lecție, proiectări de unități de învățare, instrumente de evaluare, rapoarte de observare colegială sau de inspecție, reflecții ale profesorului asupra propriei practici. Selectarea și comentarea acestor artefacte este, în sine, un act de autoevaluare sistematică.

Materialele didactice realizate — fișe, teste, prezentări, resurse educaționale digitale (aplicații interactive, simulări, jocuri didactice), articole publicate în reviste de specialitate. Publicarea materialelor în reviste cu acces deschis și ISSN este preferabilă circulației informale, deoarece conferă verificabilitate și atribuire clară autorului.

Evoluția în carieră — grade didactice, funcții deținute, participare la proiecte, premii și distincții, contribuții la elaborarea de documente curriculare, activitate de cercetare pedagogică.

Activitățile educative și de management al clasei — proiecte extracurriculare, parteneriate cu familia și comunitatea, participare la olimpiade și concursuri, strategii de gestionare a comportamentului, exemple de comunicare cu părinții.

3. De ce formatul digital este răspunsul potrivit

Dacă portofoliul rezolvă problema documentării integratoare, formatul digital rezolvă problemele practice ale portofoliului clasic: volumul, accesibilitatea, actualizarea și verificabilitatea.

Un portofoliu digital poate fi consultat oricând și de oriunde, poate include conținut multimedia (înregistrări ale lecțiilor, prezentări interactive, resurse digitale), poate fi actualizat în timp real și poate fi structurat cu secțiuni publice — vizibile în comunitatea profesională — și secțiuni cu acces restricționat, pentru documente personale sau situații școlare. Această flexibilitate îl face potrivit atât pentru uz formativ (reflecție și dezvoltare continuă), cât și pentru uz sumativ (evaluări instituționale, examene de grade didactice).

Metodologia-cadru elaborată de Ministerul Educației, supusă consultării publice și prevăzută să intre în vigoare din anul școlar 2027–2028, recunoaște explicit posibilitatea realizării și păstrării portofoliului în format digital. Contextul este, prin urmare, favorabil: nu mai este vorba de a convinge că portofoliul digital este o opțiune legitimă, ci de a identifica soluțiile funcționale deja disponibile.

4. Un model care există deja: platforma iTeach

Platforma iTeach (www.iteach.ro / www.suntprofesor.ro), dezvoltată de Institutul pentru Educație (București) în parteneriat cu Social IT, oferă tocmai această soluție. Construit pe principiul că formarea continuă depășește cursurile formale și include schimbul colegial de experiență, cercetarea pedagogică, publicarea de articole și resurse, programul iTeach a creat un ecosistem digital integrat în care portofoliul profesional nu este o acțiune punctuală, ci un proces continuu.

Portofoliul accesibil în contul fiecărui utilizator (Resursele mele — Portofoliu: profilul meu) reunește:

• Articole publicate pe blogul personal sau în reviste educaționale partenere cu ISSN (publicare gratuită, verificabilă online, fără nevoie de adeverințe);
• Resurse educaționale digitale înregistrate și validate, disponibile public pe digitaledu.ro, cu posibilitatea omologării la Minister sau Inspectorat;
• Certificate de cursuri absolvite pe platformă, accesibile direct în secțiunea dedicată;
• Anunțuri de activități publice și profesionale, județene sau naționale;
• Consemnarea activității la clasă, prin instrumente similare unui jurnal profesional.

Un element distinctiv este sistemul de puncte iTeach — un indicator al participării active în comunitatea de practică, acumulat prin implicare reală: publicare de resurse și articole de calitate, actualizarea profilului, interacțiunea cu materialele colegilor. Punctele nu măsoară doar acumulări formale, ci reflectă vizibilitatea și contribuția fiecărui cadru didactic în comunitate.

5. O oportunitate de politică educațională

Componentele portofoliului prevăzute în metodologia ministerială — date de identificare profesională, activitate didactică, activități complementare, management al clasei, evoluție în carieră — se suprapun în mod direct cu ceea ce oferă deja platforma iTeach. Aceasta nu este o coincidență, ci o confirmare a faptului că instrumentele dezvoltate în practica platformei au anticipat, în bună măsură, direcțiile reglementării instituționale.

Adoptarea unui cadru metodologic național reprezintă, în acest context, mai mult decât o cerință birocratică: este o oportunitate de a valorifica infrastructura digitală existentă, de a reduce birocrația asociată adeverințelor și dovezilor, și de a consolida, la scară sistemică, o cultură a portofoliului profesional bazată pe transparență, acces deschis și reflecție autentică.

Concluzie

Portofoliul profesional răspunde unei nevoi reale a sistemului de învățământ: aceea de a evalua competența didactică în toată complexitatea ei. Formatul digital îi amplifică utilitatea. Iar platformele cu acces deschis, precum iTeach, demonstrează că această soluție nu trebuie construită de la zero — ea există, funcționează și poate fi recunoscută instituțional. Rămâne de valorificat această convergență între practica existentă și cadrul de reglementare în curs de elaborare.

Resurse:
Platforma iTeach (www.iteach.ro / www.suntprofesor.ro)
https://educatia-digitala.ro/elaborarea-si-gestionarea-portofoliului-profesional-al-cadrului-didactic/

 Vârsta gimnaziului reprezintă o perioadă de tranziție importantă în dezvoltarea elevilor, caracterizată prin schimbări emoționale intense. În această etapă, elevii devin mai sensibili la opiniile celor din jur, își caută identitatea și reacționează puternic la succes sau eșec școlar. Emoțiile precum anxietatea, teama de evaluare, nesiguranța sau dorința de acceptare pot influența semnificativ comportamentul și rezultatele școlare. Dezechilibrul emoțional se poate manifesta prin lipsa motivației, dificultăți de concentrare sau conflicte cu colegii și profesorii.Cadrele didactice au un rol esențial în sprijinirea echilibrului emoțional al elevilor de gimnaziu. Crearea unui climat educațional bazat pe încredere, empatie și comunicare deschisă contribuie la reducerea stresului și la dezvoltarea stimei de sine. Activitățile care valorifică exprimarea emoțiilor, lucrul în echipă și feedback-ul constructiv îi ajută pe elevi să își gestioneze mai bine trăirile. Educația emoțională la gimnaziu este o componentă fundamentală a procesului educațional. Susținerea echilibrului emoțional favorizează nu doar performanța școlară, ci și formarea unor elevi responsabili, adaptați și capabili să facă față provocărilor vieții școlare și sociale. 

Desfășurat în comunități urbane și rurale, NOVA a adus în prim-plan educația STREAM, învățarea nonformală și medierea culturală, conectând copiii la universul științei, al lecturii și al expresiei artistice.

Impact în comunități rurale: Școala de Vară NOVA – Pesac

Un exemplu relevant al impactului proiectului este Școala de Vară NOVA, organizată la Școala Gimnazială „Maria Brindea” din Pesac, unde elevii, în special cei din medii vulnerabile, au avut acces la ateliere interdisciplinare de lectură, științe, arte și istorie.

După cum subliniază conducerea școlii, programul a avut un impact real asupra elevilor și asupra comunității educaționale locale:

„Școala de Vară NOVA desfășurată în perioada 23–27 iunie 2025, la Școala Gimnazială „Maria Brindea” din Pesac, a reprezentat o intervenție educațională extrem de valoroasă pentru elevii noștri, în special pentru cei proveniți din medii vulnerabile.
Programul a inclus un set coerent de ateliere interdisciplinare: lectură, științe, arte și istorie, concepute pentru dezvoltarea competențelor STREAM și pentru stimularea curiozității, creativității și motivației pentru învățare.
Numărul de activități realizate și de copii participanți a depășit estimările inițiale, ceea ce reflectă atât interesul elevilor, cât și relevanța programului pentru comunitatea noastră. (...) Consider că Școala de Vară NOVA a avut un impact real asupra elevilor din Pesac și reprezintă un exemplu de bună practică în reducerea inegalităților educaționale.”
Matieș Margareta, Director / Directoare, Școala Gimnazială „Maria Brindea”, Pesac

STEAM ca experiență practică: învățarea prin experiment

Un element central al proiectului a fost introducerea conceptelor STEAM prin activități practice, experiment și explorare. Atelierele de știință au transformat teoria în experiență concretă, iar copiii au învățat prin joacă, observație și investigație.

Un cadru didactic implicat în proiect descrie impactul acestor activități astfel:

„Atelierele NOVA au avut un impact puternic asupra elevilor prin introducerea primelor noțiuni de STEAM într-un mod plăcut.
Spiritul de investigație, gândirea logică, observația și experimentarea directă au fost baza activităților.
Activitățile au stimulat curiozitatea naturală a copiilor și au transformat învățarea într-o experiență practică și captivantă (...).
Gradul de satisfacție al copiilor, precum și al nostru (cadrele didactice) a fost foarte ridicat.”

Scridon Monica, Liceul Teoretic Gătaia

Lectura ca întâlnire vie: dialog cu autori contemporani

NOVA nu a însemnat doar experimente și explorare științifică, ci și apropierea copiilor de lectură prin întâlniri directe cu scriitori contemporani, într-un cadru de mediere culturală autentică.

Un voluntar implicat în organizarea acestui eveniment surprinde impactul asupra elevilor:

„Evenimentul de întâlnire cu autori contemporani a creat un context autentic de mediere culturală și promovare a lecturii, oferindu-le copiilor oportunitatea de a interacționa direct cu scriitori și de a descoperi literatura dintr-o perspectivă vie și personală.
Dialogul dintre autori și copii a generat întrebări, reflecții și entuziasm, transformând lectura într-o experiență relevantă și accesibilă.”
Elena Ilie, voluntar, activitatea „Hai pe lună împreună. De vorbă cu Florin Bican și Dan Ungureanu”

Când știința întâlnește arta: „Space Posters”

Creativitatea a fost un alt pilon al proiectului, prin activități care au combinat astronomia, arta și comunicarea vizuală. Atelierul „Space Posters” le-a oferit elevilor ocazia de a transforma concepte științifice în mesaje vizuale clare și expresive.

Un voluntar implicat în această activitate povestește:

„Atelierul „Space Posters” a oferit copiilor un cadru interdisciplinar de învățare, combinând știința, arta și comunicarea vizuală într-un mod accesibil și captivant.
Elevii și-au dezvoltat competențele STREAM, creativitatea și capacitatea de a transmite informații într-o formă vizuală clară.
Consider că „Space Posters” reprezintă un exemplu de bună practică în educația interdisciplinară.”
Filip Dariana, voluntar expoziție „Space Posters”

De ce e important proiectul NOVA?

Proiectul NOVA. Călătorie culturală în spațiul cosmic arată cum poate arăta educația atunci când:

copiii sunt puși în centrul experienței de învățare, știința, arta și lectura se întâlnesc în mod autentic, școala colaborează cu voluntari, artiști, scriitori și comunitatea, iar învățarea devine explorare, curiozitate și bucurie.

NOVA nu este doar un proiect — este un model de bună practică pentru educația contemporană și o dovadă că, atunci când le oferim copiilor contexte relevante și inspiraționale, aceștia pot deveni exploratori ai propriei cunoașteri.

În perioada mai - decembrie 2025 au fost realizate activități educaționale interdisciplinare cu conținut cultural, artistic și științific pentru dezvoltarea, inspirarea și motivarea elevilor și accesibilizarea domeniilor STEAM în rândul copiilor, tinerilor și cadrelor didactice din județul Timiș.

Activitățile s-au desfășurat în localitățile propuse, în şcolile din județul Timiș, atât în Timișoara, reședința de județ, cât și din mediul urban mic, precum Gătaia și Jimbolia, dar și din mediul rural, precum Pesac, Biled, Fibiș. dar au fost și câteva activități în locații noi, precum Dumbrăvița.

În cadrul proiectului au avut loc 30 de activități planificate:

• 2 școli de vară pentru elevi pentru 80 de elevi, având fiecare câte 10 activități
• 1 expoziție de artă și 4 tururi de mediere culturală în cadrul expoziției pentru 80 de elevi
• 1 întâlnire de promovare a culturii scrise cu un scriitor contemporan pentru 190 de elevi
• 6 tururi ghidate pentru descoperirea patrimoniului cultural pentru 120 de elevi
• 6 ateliere de artă și abilități practice pentru 120 de elevi
• 6 ateliere de științe pentru 120 de elevi
• 4 ateliere de lectură pentru 80 de elevi
• 1 eveniment de diseminarea bunelor practici și resurselor realizate în cadrul proiectului pentru 10 tinere cadre didactice

  Activitățile au fost susținute financiar prin Proiectul Imobiliar NORD ONE și realizate ca urmare a câștigării concursului de proiecte strategice 2025 al Fundației Alber.

Proiectul „NOVA. Călătorie culturală în spațiu” oferă un răspuns concret: prin contexte de învățare interdisciplinare, accesibile și conectate cu realitatea elevilor.

Implementat de Asociația Inițiativă în Educație, proiectul s-a desfășurat în perioada mai–decembrie 2025, în Timișoara și mai multe comunități urbane mici și rurale din județul Timiș, reunind  peste 1000 de elevi, profesori tineri și voluntari.

De ce NOVA?

În astrofizică, o nova este o explozie de lumină și energie. În educație, NOVA a însemnat o schimbare de perspectivă:
învățare prin experiență, interdisciplinaritate și acces egal la cultură și știință.

Proiectul a pornit de la nevoi reale ale sistemului educațional: decalajul rural–urban, analfabetismul funcțional, accesul redus la cultură

motivația scăzută pentru învățare, subreprezentarea fetelor în domeniile STEAM, Abordarea STREAM (știință, tehnologie, reading, inginerie, arte, matematică) a fost liantul care a conectat toate activitățile.

Ce s-a întâmplat concret?

NOVA a însemnat  peste 30 de activități educaționale și culturale, desfășurate în școli, centre educaționale și spații culturale:

2 școli de vară NOVA (urban & rural), cu ateliere de lectură, științe, artă și istorie

6 tururi ghidate „Istorie cosmică”, care au transformat orașul într-un spațiu de explorare

ateliere de literație, artă și științe, bazate pe metode interactive

expoziția „Space Posters. Arta și spațiul în istorie”, cu activități de mediere culturală

întâlnirea cu scriitorul Florin Bican, dedicată promovării lecturii

evenimentul de diseminare, adresat tinerilor profesori și studenților la pedagogie

Activitățile au ajuns inclusiv la copii din comunități vulnerabile și medii dezavantajate.

Pentru mulți copii, NOVA a fost prima experiență de acest tip: primul tur ghidat, prima expoziție, prima lecție de știință predată interdisciplinar.

Ce rămâne după NOVA?

Un element-cheie al proiectului este sustenabilitatea.
Resursele educaționale dezvoltate sunt disponibile gratuit și pot fi replicate de profesori din întreaga țară, inclusiv prin platforma iTeach.

NOVA demonstrează că: educația poate reduce inegalități, cultura și știința se pot potența reciproc, învățarea devine relevantă atunci când este trăită

Pentru comunitatea iTeach, proiectul NOVA este un exemplu de bună practică și o invitație la curaj pedagogic: să ieșim din tipare și să construim experiențe de învățare care chiar contează.

🤝 Mulțumim ADFABER pentru resursele valoroase și pentru sprijinul oferit în promovarea educației digitale!

La ceas de Zi Națională, vă transmit gânduri de prețuire și recunoștință. În fiecare cancelarie, în fiecare clasă, în fiecare dimineață grăbită, munca noastră continuă țese tăcut viitorul copiilor României. Suntem, poate fără să o spunem des, urmașii unei tradiții care a ridicat țara prin școală, credință în oameni și puterea exemplului.

Vă doresc să aveți puterea de a rămâne statornici, inspirați și demni, așa cum au fost dascălii de altădată, cei care au format caractere și au aprins lumini în vremuri mai grele decât ale noastre. Fie ca fiecare elev să vă vadă așa cum sunteți cu adevărat: modele, sprijin, repere.

La mulți ani, România!
La mulți ani, dragi colegi!
Să ne fie ziua de azi prilej de mândrie și responsabilitate, iar zilele ce vin să ne găsească uniți, încrezători și neobosiți în menirea noastră.