JOCUL CU COPIII NU-I O JOACĂ! Terapia prin joc, la fel ca orice alt demers terapeutic, reprezintă un proces de optimizare, de suport sau de recuperare a potențialului atât de divers al copilului. Insoțită de pasiune și conștiinciozitate, de libertate, fantezie și perseverență, ea dă rezultate uimitoare în cazul copiilor in general și al copiilor cu CES, în particular. Jocurile reprezintă un instrument eficient pentru a sprijini instruirea în educația specială. Copiii cu dizabilități sunt lipsiți de multe ori de posibilitatea de a se juca cu alți copii de vârstă asemănătoare fie din cauza faptului că nu sunt obișnuiți, fie că nu au cu cine, rămân nedezvoltați din punct de vedere al personalității. Prin joc, copiii cu CES pot ajunge la descoperire de adevăruri, îşi pot antrena capacitatea lor de a acţiona creativ,pentru că strategiile jocului, sunt în fond strategii euristice, în care se manifestă isteţimea, spontaneitatea, inventivitatea, răbdarea, îndrăzneala. Jocul ca modalitate nu urmăreşte în principal evidenţierea deficienţei şi a blocajului copilului. O asemenea abordare exclude teza caracterului irecuperabil al copilului cu CES. Elementele de joc încorporate în procesul de predare-evaluare pot fi motive şi pot stimula puternic acest proces în toate formele lui. Ludoterapia implică jocuri de stimulare a diverselor funcţii şi procese psihice şi are valenţe multiple în sfera dezvoltării structurilor psihice ale copilului cu deficienţă mintală. Când se aleg jocuri pentru copii cu dizabilități, este necesar să se acorde atenție cât de corecte și metodic sunt sarcinile, programul, claritatea, corectitudinea instrucțiunilor. Este important ca jocurile să nu fie supraîncărcate cu elemente secundare, instrucțiuni verbale inutile, deoarece acest lucru distrage atenția copiilor și duce la oboseală rapidă. Intriga jocului nu ar trebui să fie agresivă, pentru a nu crește anxietatea și anxietatea mentală la copii. Este important ca sarcinile să fie clare pentru copil fără explicații de la adult, instrucțiunile sunt date înainte de execuție, timpul de execuție nu este limitat, acest lucru permițând copiilor să se gândească la modalități și metode de soluționare fără grabă. Lipsa concentrării la copii cu cerințe educaționale speciale, nemotivare pentru activitatea de învăţare, memoria de scurtă durată şi alte caracteristici ale deficientului mintal, impun ca pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune atât în procesul didactic, cât şi în activităţile de terapie logopedică, folosirea cât mai frecventă a jocului didactic sub toate formele sale. Învăţarea prin joc este metoda cea mai indicată a fi folosită în educaţia elevilor cu CES. Prin joc, elevul ia cunoştinţă cel mai bine de lumea înconjurătoare, învaţă diferite senzaţii, îşi dezvoltă aptitudinile fizice şi intelectuale, descoperă prietenii şi reguli de adaptare socială. În joc, fiecare are un rol important, are anumite responsabilităţi, este nevoie de încredere în parteneri, curaj.