<?xml version='1.0'?>

<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"  >
	<channel>
		<title><![CDATA[iTeach: Blog: Aspecte ale procesului instructiv - educativ la elevii cu CES]]></title>
		<link>https://iteach.ro:443/pg/blog/emel.cadar/read/102008/aspecte-ale-procesului-instructiv-educativ-la-elevii-cu-ces?view=rss</link>
				
	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/emel.cadar/read/102008/aspecte-ale-procesului-instructiv-educativ-la-elevii-cu-ces</guid>
	  <pubDate>Mon, 31 May 2021 18:16:17 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/emel.cadar/read/102008/aspecte-ale-procesului-instructiv-educativ-la-elevii-cu-ces</link>
	  <title><![CDATA[Aspecte ale procesului instructiv - educativ la elevii cu CES]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Una dintre problemele cheie ale educaţiei copilului cu CES este educaţia pentru bucuria de a exista. O altă dimensiune a actului educaţional este reeducarea noastră permanentă, pentru a corespunde necesităţilor de modelare a pesonalităţii copilului. Cel mai important lucru este convingerea că, printr-o bună organizare a procesului educaţional, capacitatea de a rectifica urmările accidentului intervenit &icirc;n existenţa copilului, este practic fără limite. Numai cei care nu-şi dau seama de acest lucru, se resemnează. Şi, fireşte, c&acirc;ştigă cei care ştiu să lupte cu o profundă convingere &icirc;n forţele umane.<br />
	&Icirc;n şcolile speciale, activităţile educaţionale urmăresc realizarea unor sarcini speciale, care derivă din specificul deficienţelor asociate ale elevilor din aceste şcoli. Funcţia terapeutică a actului educaţional se defineşte ca funcţie de echilibrare a personalităţii decompensate.<br />
	Fiecare din laturile sau părţile componente ale procesului educaţiei, &icirc;şi găseşte corespondenţe &icirc;n tehnicile de terapie educaţională, ceea ce pare a demonstra faptul că, direcţiile &icirc;n care se poate &icirc;ntreprinde influenţarea sistematică a elevului, sunt şi cele care condiţionează restructurarea sa &icirc;n situaţii de deficit funcţional.<br />
	Programul activităţilor de organizare a cunoaşterii are următoarele obiective instructiv &ndash; educative:<br />
	&bull; Consolidarea, completarea, sistematizarea cunoştinţelor &icirc;n vederea ridicării nivelului general al performanţelor şcolare prin tehnologii instrucţional &ndash; educaţionale adecvate particularităţilor colectivului de elevi şi prin cultivarea unei motivaţii superioare faţă de &icirc;nvăţătură;<br />
	&bull; Lărgirea sferei de cunoaştere şi &icirc;ncorporarea acestor informaţii &icirc;n structura cognitivă a copilului &icirc;n vederea reproducerii ulterioare, a &icirc;nvăţării unui material &icirc;nrudit sau rezolvării de probleme;<br />
	&bull; Exersarea &icirc;nvăţării iniţiale prin lecţii de organizare, &icirc;ndrumare, evaluare a exerciţiului;<br />
	&bull; Utilizarea informaţiilor existente &icirc;n structura cognitivă a copilului &icirc;n scopul extrapolării achiziţiilor &icirc;nsuşite &icirc;n activitatea de &icirc;nvăţare &icirc;n contexte variate;<br />
	&bull; &Icirc;nlăturarea &bdquo;decalajului&rdquo; pedagogic prin organizarea raţională a muncii: activitatea de diferenţiere şi individualizare a procesului de predare &ndash; &icirc;nvăţare pentru a dezvolta la maximum posibil potenţialul fiecărui copil, folosindu-se materiale organizate secvenţial;<br />
	&bull; Activităţi de recuperare, individualizare şi diferenţiere a procesului de &icirc;nvăţare folosindu-se o tehnologie variată: teme şi lecţii diferenţiate; materiale de &icirc;nvăţare organizate secvenţial; programe speciale de compensare şi stimulare de natură perceptiv &ndash; motrică, structurate pe relaţia limbaj &ndash; raţionament, etc; fişe de muncă independentă de recuperare, de exerciţii, de dezvoltare; fişe organizate secvenţial, de &icirc;nvăţare programată, de performanţă.<br />
	&bull; Activităţi de cunoaştere a mediului &icirc;nconjurător şi programe de &icirc;nvăţare socială, &icirc;n funcţie de nivelul şcolar, de interesele individuale sau de grup.<br />
	&Icirc;n procesul educaţional la elevii cu CES, dezvoltarea totală a persoanei umane, at&acirc;t fizică c&acirc;t şi morală, impune un &icirc;nvăţăm&acirc;nt concret, &icirc;n care observarea directă a lucrurilor trebuie să &icirc;nlocuiască c&acirc;t mai mult posibil &icirc;nvăţăm&acirc;ntul cu ajutorul cărţilor. Trebuie să dezvoltăm personalitatea copilului cu CES, să respectăm ceea ce natura a pus bun &icirc;n el, să fie &icirc;nlăturată orice barieră de limbaj, de comunicare, &icirc;ntr-un cuv&acirc;nt, trebuie să se făurească un om capabil, să judece de sine stătător.&nbsp; Şcoala trebuie să &icirc;i pregătească să trăiască &icirc;n comunitate, să le formeze acele capacităţi şi competenţe care să le permită un răspuns eficient şi rapid la provocările lumii reale, o lume plină de contradicţii şi dezechilibre. Dar şi această lume, societatea postmodernă, trebuie să se deschidă, să &icirc;i accepte, să &icirc;i includă &icirc;n r&acirc;ndurile ei pe cei care, din cauze independente de voinţa lor sunt diferiţi, dar egali &icirc;n drepturi, cu toţi ceilalţi.</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Emel Cadâr</dc:creator>
	  	  	</item>
	</channel>
</rss>