• negative sau dezadaptative precum: teamă exagerată, stare de panică, incapacitate de concentrare, incoerenţa ideilor şi a formurărilor, impulsivitate, agresivitate, decizii pripite, senzaţii de sufocare, palpitaţii, tonus muscular scăzut, tulburări gastrointestinale, blocaje ale memorie etc ;
• pozitive, (dacă stresul nu depăşeşte o anumită intensitate) în sensul că îl ajută  pe elev să se mobilizeze, să distribuie o energie psihonervoasă optimă pentru  pregătire, îi oferă dinamismul necesar atingerii planurilor de pregătire şi depăşirea obstacolelor pentru reuşita la examen.

Si-apoi cine nu-si înfruntă teama nu se dezvoltă. Singurele momente în care ne dezvoltăm si progresăm sunt acelea în care iesim din zona de confort, adică facem ceva carene pune la încercare, învătăm ceva nou si ne dă emotii.
Metode de autocontrol

• Învaţă să gândeşti pozitiv. Oamenii cu gândire pozitivă se descurcă mai bine în situaţii care altora li se par fără ieşire, au capacităţi de efort fizic şi psihic superioare, dacă au contactat o boală se vindecă mai uşor, dacă au un examen învaţă mai uşor şi se adaptează mai suplu la împrejurările noi.
• Autocontrolul emoţional. O dozare optimă a emoţiilor este un secret al reuşitei, adica sa ai emoţii nici prea mari dar nici deloc (nu putem fi nepăsătoti în faţa unui examen!). Relaxarea este o metodă de autocontrol asupra emoţiilor. Relaxarea urmează întotdeauna după un efort voluntar şi se poate realiza fie ascultând o muzică, fie făcând o mică plimbare în aer liber (nu în supermarketuri), fie meditând, fie imaginându-vă o privelişte care să vă inspire calmul şi liniştea psihică.
• Optimizarea atenţiei. Toate funcţiile şi procesele psihice, toate activităţile noastre pe care le desfăşurăm în stare de veghe, beneficiază de aportul nepreţuit al unei bune atenţii. Şi invers: erorile şi inexactităţile noastre le datorăm în bună parte neatenţiei. Atenţia are o funcţie de control şi energizare a celorlalte funcţii şi procese psihice.
• Optimizarea somnului. Somnul favorizează procesele fundamentale aleintelectului. In timpul somnului se filtrează adecvat şi se fixează optim informaţiile; se restructurează amintirile astfel încât să corespundă scopurilor activităţilor noastre curente. Deprivarea de somn duce la blocaje ale memoriei, oboseală nervoasă , iritabilitate, nervozitate, oboseală musculară, surmenaj, incapacitate de concentrare a atenţiei. Pe de altă parte nu trebuie să te sperii dacă ai pierdut câteva ore de somn. Ai capacitatea să te mobilizezi printr-un efort de voinţă şi un duş rece şi să îndepărtezi starea de oboseală. Important e sa nu se repete noptile albe pentru ca rezervele organismului tau sunt limitate.

Cum învăţăm?

• Modalitati de facilitare a materialului de memorat - respectarea legilor memoriei,  ex: partea de mijloc a unui material de memorat se retine mai greu decât începutul si sfârsitul lui asadar o repetam de mai multe ori;
• Strategii de organizare a materialului de memorat: schematizarea pe baza relaţiilor dintre idei cauză – efect , de subordonare; reprezentarea grafică: hartă, tabel, matrice, reţea; selectarea ideilor şi exemplelor celor mai relevante – idei ancoră; scriere pe postituri a cuvintelor grele sau cheie, a definitiilor, clasificărilor sau numelor greu de retinut si lipirea lor pe birou, masă, dulap, sifonier etc.
• Managementul timpului de studiu - alegerea momentelor de studiu, modul de utilizare a timpului, stabilirea planurilor de studiu.

sursa: academia.edu