<?xml version='1.0'?>

<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"  >
	<channel>
		<title><![CDATA[iTeach: Blog: Obiceiuri si traditii gastronomice in Europa]]></title>
		<link>https://iteach.ro:443/pg/blog/emilia.plesa/read/41874/obiceiuri-si-traditii-gastronomice-in-europa?view=rss</link>
				
	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/emilia.plesa/read/41874/obiceiuri-si-traditii-gastronomice-in-europa</guid>
	  <pubDate>Fri, 22 Mar 2013 18:43:13 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/emilia.plesa/read/41874/obiceiuri-si-traditii-gastronomice-in-europa</link>
	  <title><![CDATA[Obiceiuri si traditii gastronomice in Europa]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	,,Obiceiuri şi tradiţii gastronomice&nbsp; &icirc;n Europa&quot;</p>
<p>
	prof. Plesa Emilia<br />
	Colegiul Tehnic de Alimentatie si Turism ,,Dumitru Motoc&quot;Galati</p>
<p>
	I. Titlul proiectului: Obiceiuri si traditii gastronomice &icirc;n Europa<br />
	II. Rezumatul proiectului (o scurtă descriere) :<br />
	Proiectul &icirc;şi propune să popularizeze obiceiurile şi tradiţiile gastronomice rom&acirc;neşti şi din Europa &icirc;n contextul cetăţeniei active.<br />
	III. Limba de lucru a proiectului : limba engleză și franceză<br />
	IV. Intervalul de v&acirc;rstă şi numărul elevilor implicaţi &icirc;n proiect: 14-20 de ani, 20 de elevi<br />
	V. Temele abordate (conţinuturi ale &icirc;nvăţării): : artă gastronomică, istorie gastronomică,&nbsp; geografie gastronomică, religie gastronomică. Influențele tărilor vecine asupra bucătăriei rom&acirc;nești, av&acirc;ndu-se &icirc;n vedere participarea tinerilor din următoarele tări: Ungaria, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Serbia și Turcia, Grecia.<br />
	VI. Instrumentele care vor fi utilizate (de ex., conferinţe audio sau video, email, clase virtuale, forum, chat etc.): Blog, foto, video, audio, forum, chat<br />
	VII. Obiectivele propuse :<br />
	1. valorizarea trăsăturilor fundamentale ale gastronomiei&nbsp; ţărilor participante ;<br />
	2. influenţele etnicilor asupra bucătăriilor &icirc;n diferite zone ale ţării ;<br />
	3. cunoaşterea celorlalte bucătării europene ;<br />
	4. promovarea propriei culturi gastronomice ;<br />
	5. promovarea unei limbi străine ca mijloc indispensabil de comunicare ;<br />
	VIII. Metodologia &ndash; activităţile şi modul de lucru;<br />
	Proiectul de va derula pe parcusul unui an şcolar sau calendaristic. In fiecare lună (in cazul &icirc;n care există), şcolile vor prezenta c&acirc;te o sărbătoare specifică tării respective , c&acirc;t şi importanţa sa &icirc;n acea comunitate (sărbători ale etnicilor, Crăciunul, Paştele, Rusaliile, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Rusaliile etc). Elevii se vor &icirc;nt&acirc;lni şi vor realiza concursuri gastronomice specifice ţărilor participante.<br />
	Participanții &icirc;mpărțiți &icirc;n echipe vor pregăti o m&acirc;ncare tradițională , cum se pricep ei mai bine.<br />
	Culegerea de rețete tradiționale specifice fiecărei tări participante și editarea de broșuri pentru a fi &icirc;mpărțite echipelor participante.</p>
<p>
	Ungaria&nbsp; &hellip; asadar<br />
	Gulasul, tocăniţa de vită la ceaun (bogr&aacute;csguly&aacute;s) sau supa (guly&aacute;sleves), m&acirc;ncarea etalon a Ungariei, ar fi de neconceput fără paprika şi chimen.</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	Influenţa turcă &icirc;n bucătăria rom&acirc;nească<br />
	&Icirc;n domeniul alimentaţiei, avem din limba turcă cuvintele: cafea, caimac, caşcaval, ciulama, ciorbă, ghiveci, iahnie, iaurt, musaca, pastramă, pilaf, rachiu, sarma, telemea, trufanda, tutun, afion, revac, salep. Al. Rosetti ne spune şi denumirile unor vase de bucătărie precum: cazan, farfurie, tavă, tingire.</p>
<p>
	,,Din vechea slavă avem cuv&acirc;ntul posmag, care vine de la posmagŭ, şi care este sinonim cu cuv&acirc;ntul regional biscfit, luat din rusă, ne spune Marius Sala. Varianta fonetică biscvit şi varianta morfologică biscuite sunt regionale.<br />
	Plescaviţa este o specialitate s&acirc;rbească, tremenul fiind rom&acirc;nizat, venind de la s&acirc;rbescul pljeskavica.&nbsp; Aici am să fac o paranteză să vă spun că pleşcaviţa arată ca un hamburger, doar că sosurile şi carnea sunt preparate cu alte ingrediente şi condimente, şi se poate servi şi pe farfurie, nu doar &icirc;n chiflă. Şi, să vă dau un pont, c&acirc;nd treceţi prin Timişoara, neapărat să mergeţi &icirc;n complexul Studenţesc, pentru că acolo e cea mai bună plescaviţa de la noi. Am m&acirc;ncat şi &icirc;n Croaţia, dar e puţin diferită.<br />
	Tot din slavă mai avem termenul lobodă şi verbul a prăji, care vine din cuv&acirc;ntul slav pražiti, precum şi cuv&acirc;ntul cocoş, care vine de la vechiul slav koko&scaron;ĭ.&quot;<br />
	IX. Rezultatele aşteptate (descrise &icirc;n principal prin produsele activităţilor).<br />
	1. Analiza corectă a influenţelor culturale , gastronomice din diferite ţări , prin identificarea diferenţelor şi asemănărilor;<br />
	2. Implicarea tinerilor &icirc;n vederea susţinerii unor conversaţii &icirc;ntr-o limbă străină, la un nivel minim;<br />
	3. Crearea de prietenii cu tinerii din Europa;<br />
	4. &Icirc;mbunătăţirea competenţelor privind lucrul cu calculatorul;<br />
	5. Realizarea unui portofoliul cu fotografii și crearea unei broșuri ale preparatelor gastronomice specifice tărilor participante;<br />
	6. Diversificarea metodelor activ participative pentru profesori;</p>
<p>
	BIBLIOGRAFIE:<br />
	http://etwinning.ro/<br />
	http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/documents/publications/handbook_ro.pdf<br />
	http://www.restaurant-duna.ro/despre-noi.html<br />
	http://www.tinact.ro/files_docs/ongtiafestfinal.pdf<br />
	http://mamebune.ro/index.php/2011/12/23/influenta-turca-in-bucataria-romineasca/<br />
	http://mamebune.ro/index.php/2013/01/04/influenta-slava-din-domeniul-bucatariei-romanesti/</p>
<p>
	<br />
	&nbsp;</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Emilia Plesa</dc:creator>
	  	  	</item>
	</channel>
</rss>